\u201eSubunitate sau unitate militar\u0103 care se deplaseaz\u0103 \u00een fa\u0163a for\u0163elor principale ca element de siguran\u0163\u0103 <…> Mi\u015fcare literar\u0103, artistic\u0103 etc. care joac\u0103 (prin nout\u0103\u0163ile aduse) rol de precursor\u201c. A\u015fa sunt definite \u00een DEX sensurile conotativ \u015fi denotativ ale celei mai importante mi\u015fc\u0103ri din perioada interbelic\u0103: avangarda. Cea mai notabil\u0103 expresie a avangardei literare rom\u00e2ne\u015fti \u00eei apar\u0163ine studentului rom\u00e2n Tristan Tzara, care a ini\u0163iat mi\u015fcarea Dada. Prin aceast\u0103 mi\u015fcare se refuzau conven\u0163iile, se purta o lupt\u0103 acerb\u0103 de ie\u015fire din tipar, de exprimare a nonconformismului \u015fi a originalit\u0103\u0163ii. \u00cen Conferin\u0163a despre Dada din anul 1922, \u00een care se observ\u0103 \u201enota puternic vitalist\u0103\u201c, Tzara spunea c\u0103 \u201etrebuie s\u0103 acceler\u0103m aceast\u0103 cantitate de via\u0163\u0103 care se risipe\u015fte cu u\u015furin\u0163\u0103 \u00een toate ungherele. Arta nu este cea mai pre\u0163ioas\u0103 manifestare a vie\u0163ii <…> Via\u0163a este cu mult mai interesant\u0103\u201c.
\nAv\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 a st\u00e2rnit numeroase controverse \u00een r\u00e2ndul criticilor, avangarda este perceput\u0103 diferit, fie c\u0103 vorbim de oameni de r\u00e2nd, fie c\u0103 vorbim de autori consacra\u0163i. Italianul Renato Poggioli crede c\u0103 aceast\u0103 mi\u015fcare poate fi definit\u0103 prin \u201eactivism \u015fi antagonism\u201c, iar istoricul spaniol al avangardelor, Guillermo de Torre, adaug\u0103 urmatoarele preciz\u0103ri: \u201eavangarda, avangardismul sau avangardistul, la fel ca orice atitudine ori situa\u0163ie extrem\u0103, nu aspir\u0103 la nici o permanen\u0163\u0103 \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in la nemi\u015fcare\u201c. Nicolae Manolescu ne spune, \u00een a sa Istorie Critic\u0103 a Literaturii rom\u00e2ne, c\u0103 \u201espiritul avangardei a fost numit de c\u0103tre unii \u00een epoc\u0103 \u00abextremism\u00bb (E. Lovinescu) \u015fi de c\u0103tre al\u0163ii \u201eanarhism\u201c (Constantin Emilian)\u201c. Tot Manolescu precizeaz\u0103 faptul c\u0103\u00a0 \u00eencep\u00e2nd cu anii \u201840 ai secolului al XX-lea, avangarda \u00eencepe s\u0103 fie privit\u0103 ca \u201euna din ipostazele modernismului\u201c, de\u015fi p\u00e2n\u0103 atunci fusese tratat\u0103 exclusiv independent de modernism.
\nAvangarda se aseam\u0103n\u0103 \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 cu simbolismul, \u00eentruc\u00e2t reprezentan\u0163ii ambelor curente doreau s\u0103 r\u0103spund\u0103 exigen\u0163elor vremii. Simboli\u015ftii erau mai mult dec\u00e2t m\u00e2ndri c\u0103 reu\u015feau s\u0103 se desprind\u0103 din \u201estup\u201c, afirm\u00e2nd: \u201e\u00cen\u0163elegem… s\u0103 c\u0103lc\u0103m drumuri neumblate \u015fi s\u0103 n\u0103scocim motive noi. Nu ne temem de singularitate, ci o c\u0103ut\u0103m\u201c (Insula, 1912).\u00a0 Avangardi\u015ftii, de asemenea, militau pentru explorarea noilor teritorii \u015fi unicitatea limbajului, numind tradi\u0163ia \u201ea merge \u00een pas cu vremea <…> Respingem cu energie falsa tradi\u0163ie a solului \u015fi ne \u00eenchin\u0103m tradi\u0163iei nesf\u00e2r\u015fite a omului\u201c (Preciz\u0103ri, \u00een Integral, 1925, nr.5, p.2). Astfel, literatura de acest tip este v\u0103zut\u0103 ca una a manifestelor, valorizat\u0103 prin teatralitatea lor, v\u0103zute de Ion Pop ca jocuri ale inteligen\u0163ei \u015fi fanteziei, prin postura ne\u00een\u0163eleas\u0103 \u015fi dramatic\u0103 a autorului.
\nPentru Geo Bogza, unul dintre cei mai importan\u0163i reprezentan\u0163i ai poeziei avangardiste rom\u00e2ne, \u201eactivitatea \u015fnoastr\u0103\u0163 prin cerneal\u0103 e o tragedie departe de orice veleit\u0103\u0163i de a face literatur\u0103. A ne realiza \u00een scris nu e pentru noi un ideal spre care s\u0103 ne extaziem ca \u00eenspre o aureol\u0103. Scrisul \u015fnostru\u0163 nu e c\u0103utarea de a ajunge \u00eentr-o lume pe care am n\u0103zui-o, ci trebuin\u0163a implacabil\u0103 de a evada din alta, care ne exaspereaz\u0103\u201c (Exasperarea creatoare, \u00een revista literar\u0103 unu, nr. 33, februarie, 1931). A\u015fadar, temelia poeziei avangardiste este revolta \u00eens\u0103\u015fi, revolta \u00eempotriva tiparelor anterioare, a calapodului pe care erau croite textele odinioar\u0103, a cli\u015feelor boln\u0103vicioase. Cu toate acestea, controversatul Bogza consider\u0103 c\u0103 mi\u015fcarea de la revista literara avangardist\u0103 unu a fost una \u201ee\u015fuat\u0103 \u00een cel mai cras burghezism \u015fi mediocritate\u201c. Pentru el, dar \u015fi pentru ceilal\u0163i avangardi\u015fti, important\u0103 era libertatea de exprimare, dus\u0103, \u00een unele cazuri, la extrem, ca \u00een Jurnalul de sex (1929) al lui Bogza.
\n\u00cen acest volum, spune Bogza, \u201evocabularul, sintaxa, dar \u015fi stilistica sunt supuse unui proces de dislocare \u015fi \u00eennoire. (…) Este atacat codul bunelor maniere, ceea ce conduce la dispari\u0163ia tabuurilor \u015fi interdic\u0163iilor de tot felul\u201c. Rezultatul actelor de r\u0103zvr\u0103tire \u00eempotriva moralit\u0103\u0163ii va fi \u00eenvinuirea de pornografie \u015fi de limbaj licen\u0163ios. Scopul acestui limbaj totodat\u0103 \u201eincomprehensibil, eliptic, rapid, neologistic \u015fi telegrafic \u015fera\u0163 liberalizarea tematicii \u015fi a trat\u0103rii ei \u00een art\u0103\u201c, este de p\u0103rere Manolescu.
\nMai \u015focant dec\u00e2t Jurnal de sex este doar Poemul Invectiv\u0103 (1933), care a marcat poezia avangardist\u0103 a acelei vremi, poate chiar a \u00eentregii noastre literaturi. Volumul i-a smuls poetului dreptul la libertate nu o dat\u0103, ci de dou\u0103 ori, acesta ajung\u00e2nd \u00een spatele gratiilor \u00een 1934, respectiv 1937. Limbajul folosit de Bogza \u00een poezii este mai mult dec\u00e2t direct, iar exprimarea \u00eei las\u0103 pe cititorii de r\u00e2nd, neexperimenta\u0163i de-a dreptul \u00eenm\u0103rmuri\u0163i, ace\u015ftia consider\u00e2nd temele tratate de Bogza drept subiecte tabu. Un exemplu gr\u0103itor se afl\u0103 \u00een versurile Poemului ultragiant, pe care Manolescu \u00eel aseam\u0103n\u0103 poeziei anilor 2000: \u201eEra o servitoare scurt\u0103, bondoac\u0103 aproape\/ \u015ei mirosea foarte r\u0103u a sudoare.\/ O, servitoare cu care am f\u0103cut dragoste \u00eentr-un ora\u015f murdar de provincie\/ Pe c\u00e2nd eram destr\u0103mat \u015fi stap\u00e2nii t\u0103i lipseau de acas\u0103\/ Servitoare, pe pulpe cu dou\u0103 dungi ro\u015fii de la jartiere\/ Servitoare cu p\u00e2ntecul mirosind a ceap\u0103 \u015fi a p\u0103trunjel\/ Servitoare cu sexul ca o m\u00e2ncare de p\u0103tl\u0103gele vinete\/ Scriu despre tine poemul acesta\/ Pentru a face s\u0103 turbeze fetele burgheze\/ \u015ei s\u0103 se scandalizeze p\u0103rin\u0163ii lor onorabili\/ Fiindc\u0103 de\u015fi m-am culcat cu ele de nenumarate ori\/ Nu vreau s\u0103 le c\u00e2nt\/ \u015ei m\u0103 urinez \u00een cutiile lor cu pudr\u0103\/ \u00cen lingeria lor\/ \u00cen pianul lor\/ \u015ei \u00een toate celelalte accesorii care le formeaz\u0103 frumuse\u0163ea\u201c.
\n\u00cen alte poeme, la fel de nonconformiste, Bogza abordeaz\u0103 teme precum incestul, \u00een Balada tat\u0103lui denaturat (care \u201eb\u00e2jb\u00e2ie prin bezn\u0103, se-apropie \u2013 \u015fi-al\u0103turi\/ \u00ce\u015fi trece toat\u0103 foamea sub c\u00e2rp\u0103cite p\u0103turi\/ Din nou tr\u0103ind via\u0163a \u00een spasm orizontal\/ C\u00e2nd g\u00e2f\u00e2ind porne\u015fte incestuosul bal\u201c), zoofilia, \u00een Femeia \u015fi ra\u0163ele (\u201ePorne\u015fte grav smintit\u0103 spre umeda poiat\u0103\/ Ca-ntins\u0103 peste sm\u00e2rcuri,\/ de-a dreptul, despoiat\u0103\/ S\u0103 fie ciugulit\u0103 de ra\u0163ele cu cioc,\/ Emailat \u015fi palid, frumos ca un ghioc\u201c), masturbarea, \u00een Anica nebuna care, dup\u0103 ce face dragoste cu castrave\u0163ii \u201emari \u015fi puternici c\u00e2t ni\u015fte arm\u0103sari\u201c, \u00eei scoate la v\u00e2nzare trec\u0103torilor de pe strad\u0103), sinuciderea, \u00een Gheorghi\u0163\u0103 cismarul, (\u201ecum se t\u0103v\u0103lea prin pat cu pantoful\/ Cum \u00eel s\u0103ruta cu buze fierbin\u0163i \u015fi cum striga pe nume fata boierului\/ Fl\u0103c\u0103ii satului i-au b\u0103tut \u00een geam \u015fi au izbucnit \u00een hohote de r\u00e2s\/ Tocmai c\u00e2nd Gheorghi\u0163\u0103 era mai palid \u015fi din trupul lui s\u0103m\u00e2n\u0163a \u0163\u00e2\u015fnea afar\u0103 cu furie\u201c). Dac\u0103 \u00een via\u0163a de zi cu zi, astfel de fapte impardonabile sunt judecate aspru, nici \u00een literatur\u0103 lucrurile nu stau diferit. Mari academicieni, \u00een frunte cu Nicolae Iorga, I.Al. Br\u0103tescu-Voine\u015fti sau Octavian Goga afi\u015fau o atitudine dezaprobatoare, resping\u00e2nd total ideile promovate de Geo Bogza. De\u015fi aspru criticat, exist\u0103 \u015fi p\u0103reri pozitive cu privire la con\u0163inutul acestui volum. De pild\u0103, Nicolae Manolescu spune c\u0103 \u201epoemul Invectiv\u0103 nu e o colec\u0163ie de orori, ci un volum absolut remarcabil prin for\u0163a poetic\u0103 a distrugerii tabuurilor \u015fi a legaliz\u0103rii oric\u0103rui fel de sexualitate\u201c.
\nEste adev\u0103rat c\u0103 nu doar criticii experimenta\u0163i erau reticen\u0163i la poezia lui Bogza, ci \u015fi cititorii de r\u00e2nd, \u00eens\u0103 arta nu este definit\u0103 doar de ceea ce este pl\u0103cut ochiului sau de ceea ce sun\u0103 frumos, atunci c\u00e2nd este rostit cu glas tare. Principiul pe care se ghida avangardistul Geo Bogza \u015fi pe care ar fi trebuit s\u0103 \u00eel \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi cei din jurul s\u0103u era \u201earta pentru art\u0103\u201c, sintagm\u0103 devenit\u0103 at\u00e2t de important\u0103 datorit\u0103 poetului francez Th\u00e9ophil Gautier, dar men\u0163ionat\u0103 \u015fi \u00een operele lui Victor Cousin, Benjamin Constant sau chiar Edgar Allan Poe, care argumenta \u00een favoarea poemului per se, consider\u00e2ndu-l mai nobil dec\u00e2t orice alt lucru aflat sub soare (The Poetic Principle). De\u015fi p\u0103rerile sunt diferite de la cititor la cititor, poezia lui Bogza nu trebuie a\u015fezat\u0103 c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in sub semnul e\u015fecului sau al grotescului, ci trebuie citit\u0103 ca atare, g\u00e2ndit\u0103, asimilat\u0103, f\u0103r\u0103 a c\u0103uta \u00een van justific\u0103ri referitoare la imoralitatea acesteia.
\nGeo Bogza devine astfel, ca orice poet avangardist, \u00een viziunea lui Ion Pop, \u201emarele ne\u00een\u0163eles, cel care \u00eenfrunt\u0103 eroic insulta \u015fi batjocura, \u00eentr-un martiraj al libert\u0103\u0163ii totale. \u00cen persoana sa se contopesc egal Lucifer \u015fi Prometeu. Este, dup\u0103 expresia lui Rimbaud, Marele damnat <…>, profet \u015fi martir al unei cauze sublime ori, \u00eentr-o izolare m\u00e2ndr\u0103, va sfida turma comun\u0103, incapabil\u0103 de a se ridica la o \u00een\u0163elegere \u00eenalt\u0103\u201c. Poetul nu \u00ee\u015fi menajeaz\u0103 cititorul, ci \u00ee\u015fi transmite ideile neprelucrate, \u00een mod direct \u015fi brutal. At\u00e2t fluxul con\u015ftiin\u0163ei c\u00e2t \u015fi cel al citirii este unul rapid, f\u0103r\u0103 prea mult timp de g\u00e2ndire, de modelare a impresiilor. Tot el este cel care \u201eface tot ce se poate pentru a-\u015fi spune revolta cu c\u00eet mai mult zgomot. Iubitor al poeziei, devotat ei, va trebui s\u0103-\u015fi strige devotamentul \u015fi pasiunea; suferind de ne\u00een\u0163elegerea lumii, el nu va c\u0103uta r\u0103bd\u0103tor cauzele, ci va reac\u0163iona violent, demasc\u00e2nd imbecilitatea general\u0103, protest\u00e2nd cu patetice vaiete\u201c, asemenea unui veritabil poet avangardist, dup\u0103 p\u0103rerea lui Ion Pop. A\u015fadar, monologul pe teme absurde, dramatismul de ne\u00een\u0163eles, tipic romantic sau teatralitatea ambigu\u0103 sunt elemente indispensabile pentru valorizarea poeziei avangardiste a lui Geo Bogza. Autorul \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 o personalitate dubl\u0103, ajung\u00e2nd poate la ne\u00een\u0163elegerea propriei persoane, literatura devenind astfel pentru Bogza mai degrab\u0103 o atitudine.
\nScriitorul a avut un aport considerabil \u00een valorizarea luptei \u00eempotriva formelor \u015fi tradi\u0163iilor consacrate. Autori precum Sa\u015fa Pan\u0103, Marinetti, Breton sau Vinea \u00ee\u015fi propuneau afirmarea zgomotoas\u0103 a noului, dar \u015fi desfiin\u0163area vechilor idei \u015fi concep\u0163ii. \u201eJos Arta, c\u0103ci s-a prostituat!\u201c, \u201ePoezia nu e dec\u00e2t un teasc de stors glanda lacrimal\u0103 a fetelor de orice v\u00eerst\u0103\u201c, \u201eTeatrul, o re\u0163et\u0103 pentru melancolia negustorilor de conserve\u201c sunt doar c\u00e2teva dintre lozincile care cutreierau gruparea constructivist\u0103 a Contimporanului. Marinetti ajunsese chiar s\u0103 cear\u0103 distrugerea psihologiei din literatur\u0103: \u201eD\u00e8truire la Je dans la litt\u00e9rature, c\u2019est-\u00e0-dire, toute la psychologie\u201c (Les mots en libert\u00e9 futuristes, 1919). Ei doreau transformarea limbajului din simplu intermediar \u00een material de crea\u0163ie direct\u0103. Ilarie Voronca afirma la un moment dat c\u0103 \u201eartistul adev\u0103rat creeaz\u0103 direct, f\u0103r\u0103 simbol \u00een p\u0103m\u00e2nt, lemn sau verb\u201c \u015fi c\u0103 \u201esingura certitudine: <este\u0163 poemul. Singura cuminec\u0103tur\u0103: poemul\u201c. Geo Bogza a reu\u015fit, al\u0103turi de mul\u0163i al\u0163ii, precum Ion Barbu, Ilarie Voronca, Vladimir Streinu, Gellu Naum, Ion Vinea, s\u0103 valorifice avangarda prin distrugerea formelor consacrate, prin desfiin\u0163area cli\u015feelor preferate de unii contemporani \u015fi critici mai conservatori ai vremii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201eSubunitate sau unitate militar\u0103 care se deplaseaz\u0103 \u00een fa\u0163a for\u0163elor principale ca element de siguran\u0163\u0103 <…> Mi\u015fcare literar\u0103, artistic\u0103 etc. care joac\u0103 (prin nout\u0103\u0163ile aduse) rol de precursor\u201c. A\u015fa sunt definite \u00een DEX sensurile conotativ \u015fi denotativ ale celei mai importante mi\u015fc\u0103ri din perioada interbelic\u0103: avangarda. Cea mai notabil\u0103 expresie a avangardei literare rom\u00e2ne\u015fti \u00eei… Cite\u0219te mai mult »Poezia avangardist\u0103 a lui Geo Bogza<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[1529],"class_list":["post-23221","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-geo-bogza"],"views":4093,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23221","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23221"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23221\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23221"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23221"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23221"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}