{"id":23212,"date":"2015-05-01T16:18:47","date_gmt":"2015-05-01T14:18:47","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23212"},"modified":"2015-05-01T16:18:47","modified_gmt":"2015-05-01T14:18:47","slug":"ciocolata-carnetelul-si-pistolul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ciocolata-carnetelul-si-pistolul\/","title":{"rendered":"Ciocolata, carne\u0163elul \u015fi pistolul"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Cela Varlam, <em>Mu\u015fc\u00e2nd din moarte ca din ciocolat\u0103<\/em>, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2015, 328 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Romanul Celei Varlam este o lectur\u0103 antrenant\u0103. Exist\u0103 lejeritate stilistic\u0103, marcat\u0103 prin fraze concise, eliptice de verb, dar pline de observa\u0163ii acute, de ordin senzorial. Se remarc\u0103 apoi fluxul epic neted, lipsit de inten\u0163ii de a anticipa finalul. Intr\u0103 \u00een discu\u0163ie \u015fi detaliul c\u0103 Mu\u015fc\u00e2nd din moarte ca din ciocolat\u0103 este o poveste de dragoste \u00eentre dou\u0103 personaje care calc\u0103 descul\u0163e pe sticl\u0103 pisat\u0103. \u00cen plus, \u00een fundal, prozatoarea se refer\u0103 la destinul popula\u0163iei istrorom\u00e2ne, ceea ce, dincolo de sentimentalismul primar, impune c\u0103r\u0163ii o dimensiune european\u0103. Extinc\u0163ia enclavelor \u2013 etnice \u015fi religioase \u2013 constituie ast\u0103zi o tem\u0103 central\u0103 a discursului civic \u015fi a celui literar. Pu\u0163ini sunt scriitorii contemporani \u2013 Octavian Soviany \u015fi Alexandru Ecovoiu \u00eemi vin minte acum \u2013 care au reu\u015fit, estetic \u015fi ideologic, s\u0103 imprime o not\u0103 interna\u0163ional\u0103 prozei rom\u00e2ne.<br \/>\nTrebuie precizat c\u0103, de asemenea, climatul istoric al textului \u2013 R\u0103zboiul Rece (ac\u0163iunea \u00eencepe \u00een 1946) \u2013 reprezint\u0103 o surs\u0103 de energii reprimate, fructificate, cu mare abilitate, de c\u0103tre scriitoare. Spectrul mor\u0163ii afecteaz\u0103 mai crunt dec\u00e2t o execu\u0163ie abominabil\u0103. Cela Varlam situeaz\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103rile \u00eentr-un mediu panicos, c\u00e2nd europenii credeau \u00een re\u00eenceperea ostilit\u0103\u0163ilor globale. Numai c\u0103 perspectiva narativ\u0103 a romanului dezv\u0103luie, cu acuitate, o tr\u0103s\u0103tur\u0103 specific\u0103 R\u0103zboiului Rece: agresiunea subcon\u015ftientului. Lumea n-a a\u015fteptat chemarea la arme, re\u00eenregimentarea \u015fi lupta deschis\u0103 pe front, ci s-a \u00eenv\u0103\u0163at cu starea de asediu, preg\u0103tindu-se de rezisten\u0163\u0103, ap\u0103r\u00e2ndu-se de un inamic invizibil, care amenin\u0163a totu\u015fi por\u0163ile cet\u0103\u0163ii. Imaginea incendiului mocnit, pornit de la o surs\u0103 neidentificat\u0103, p\u00e2rjole\u015fte cugetele tuturor personajelor: \u201eSuntem \u00eenregimenta\u0163i de o via\u0163\u0103, ce nu-n\u0163elegi? \u0162i se dau ordine? Cr\u00e2cne\u015fti c\u00e2nd le prime\u015fti? Faci ce \u0163i se spune. Judeci cu capul t\u0103u sau execu\u0163i?\u201c (p. 261). Interoga\u0163iile au acela\u015fi r\u0103spuns. Teatrul de opera\u0163iuni, repectiv Peninsula Balcanic\u0103, cuprinde numeroase straturi mentalitare \u015fi suficiente prejudec\u0103\u0163i, de pe urma c\u0103rora se \u00eendestuleaz\u0103 Mu\u015fc\u00e2nd din moarte ca din ciocolat\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd regiunea p\u0103streaz\u0103 numeroase vestigii ale romanit\u0103\u0163ii, \u00een pofida interferen\u0163ei civiliza\u0163iei slave. \u00cen al doilea r\u00e2nd conflictele etnice \u015fi religioase au fost la ordinea zilei. Dar, pe l\u00e2ng\u0103 starea de perpetu\u0103 beligeran\u0163\u0103, este cazul s\u0103 observ\u0103m c\u0103 zona s-a confundat cu un leag\u0103n al cosmopolitismului.<br \/>\n<strong>\u00cen lag\u0103r<\/strong><br \/>\nRomanul \u00eencepe cu arestarea comunit\u0103\u0163ii istrorom\u00e2ne din localitatea Su\u015fnevi\u0163a de c\u0103tre un grup de partizani ai lui Tito, condu\u015fi de c\u0103tre t\u00e2n\u0103rul Filip Mitrovici. Figura dictatorului nu este nici m\u0103car creionat\u0103. Victimele, supu\u015fii fideliza\u0163i \u015fi solda\u0163ii discut\u0103 despre el ca despre o emblem\u0103. Tito reprezint\u0103, de la \u00eenceput, un pseudonim, o biografie falsificat\u0103, o entitate intangibil\u0103 care, din p\u0103cate, love\u015fte letal f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt. Ena, protagonista, de 13 ani, Gabriel, fr\u0103\u0163iorul, \u015fi p\u0103rin\u0163ii lor sunt sco\u015fi din cas\u0103, lega\u0163i \u00een \u015fir cu al\u0163i localnici \u015fi escorta\u0163i p\u00e2n\u0103 la o crevas\u0103. Scena \u00eenchide dou\u0103 m\u0103suri \u00eentrebuin\u0163ate constant de Cela Varlam. Pe de o parte ar fi luciditatea personajelor, care, prin vocea tat\u0103lui Enei, \u00ee\u015fi asum\u0103 condi\u0163ia de Turn Babel modern \u015fi de fiin\u0163e minoritare, a\u015fezate la periferie, nu din propria voin\u0163\u0103, ci din pricina autorit\u0103\u0163ilor discre\u0163ionare. Istrorom\u00e2nii sunt alarma\u0163i deoarece, plasa\u0163i de mult\u0103 vreme \u00een ghetou, vor repeta soarta evreilor interna\u0163i \u00een lag\u0103rele naziste. Pe de alt\u0103 parte, ar fi crearea unui fals mecanism de autoimunizare, const\u00e2nd \u00een hr\u0103nirea speran\u0163ei angoasante c\u0103 vor sc\u0103pa de la \u201etrierea\u201c programat\u0103 sau c\u0103 m\u0103car li se va am\u00e2na sf\u00e2r\u015fitul p\u00e2n\u0103 se vor fi acomodat cu ideea. Aceast\u0103 secven\u0163\u0103 devine macheta unui roman mig\u0103los \u015fi tensionat, cu accente de capodoper\u0103, construit din simetrii \u015fi din structuri complementare.<br \/>\n\u00centre Ena \u015fi Filip se porne\u015fte, la prima vedere, o leg\u0103tur\u0103 complice, devastatoare, \u00eentre prad\u0103 \u015fi pr\u0103d\u0103tor, \u00eentre puritate \u015fi mizerie, care ajung s\u0103-\u015fi \u00eemprumute tr\u0103s\u0103turile. Ambii pun presiune emo\u0163ional\u0103 unul pe altul \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, se vor \u00eenvinov\u0103\u0163i reciproc. Filip o seduce pe Ena cu patru cubule\u0163e de ciocolat\u0103, c\u00e2\u015ftig\u00e2ndu-i astfel \u00eencrederea \u015fi afec\u0163iunea. Putem s\u0103 consider\u0103m momentul ca modificarea radical\u0103 a unui destin, punctul c\u00e2nd inevitabilul este anulat de interven\u0163ia interesat\u0103 a unui ins investit cu putere. Filip o duce cu z\u0103h\u0103relul pe micu\u0163\u0103 \u015fi, simultan, \u00eei ofer\u0103 \u00een dar via\u0163a. Militarul \u00ee\u015fi schimb\u0103 dintr-o dat\u0103 raportarea fa\u0163\u0103 de copila neajutorat\u0103 \u015fi plin\u0103 de farmece. El \u00eembrac\u0103, \u00een mintea confuz\u0103 a Enei, haina salvatorului, \u00een\u0103lbindu-\u015fi uniforma. B\u0103rbatul ajunge obiect de adora\u0163ie deplin\u0103 \u015fi necondi\u0163ionat\u0103, de\u015fi \u00eei trimite la moarte pe p\u0103rin\u0163ii Enei. Adolescenta este scoas\u0103 din r\u00e2nd, primind consim\u0163\u0103m\u00e2ntul familiei de a nu protesta \u015fi de a nu privi \u00eenapoi. \u0162in\u00e2ndu-l pe Gabriel \u00een bra\u0163e, Ena aude numai sunetul dispari\u0163iei neamului ei. Niciodat\u0103 nu va afla, nici m\u0103car de la Filip (\u201eun tic\u0103los neterminat, nedus p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, r\u0103t\u0103cit la jum\u0103tatea drumului\u201c, p. 46), asasinul care organizase descinderea, dac\u0103 oamenii au fost \u00eempin\u015fi \u00een pr\u0103pastie, ca la domino, sau au fost mitralia\u0163i.<br \/>\nCopila r\u0103m\u00e2ne ultima supravie\u0163uitoare a comunit\u0103\u0163ii \u015fi, paradoxal, chiar singura martor\u0103 a genocidului, pe care nu-l v\u0103zuse \u00een derulare. De aceea \u00ee\u015fi va lua \u00een serios rolul de a transmite povestea. Filip o va \u00eenso\u0163i pe Marea Adriatic\u0103 la loc sigur, plas\u00e2nd-o \u00een fostul lag\u0103r nazist de la Padriciano, \u00een apropiere de Trieste. Fosta tab\u0103r\u0103 de exterminare fusese transformat\u0103 \u00een colonie alc\u0103tuit\u0103 din refugia\u0163i sau din prizonieri prelua\u0163i din armatele Na\u0163iunilor Unite. Internat\u0103 \u00eentr-un spa\u0163iu paternalist, care \u00eei garanta o bucat\u0103 de p\u00e2ine \u015fi dreptul de a se plimba prin localitate, orfana tr\u0103ie\u015fte totu\u015fi \u00een exil, \u00een robie babilonian\u0103. Fratele, Gabriel, este adoptat \u00een campus \u015fi i se schimb\u0103 numele \u00een Daniel. Ena nu are rude, iar contactele cu Antonella \u015fi so\u0163ul ei, Guido, sunt provocate de nevoi de \u00eentrajutorare \u015fi de recuno\u015ftin\u0163a ce le-o poart\u0103 pentru a fi ajutat-o s\u0103 treac\u0103 din Croa\u0163ia \u00een Italia.<br \/>\n<strong>Dependen\u0163\u0103 emo\u0163ional\u0103<\/strong><br \/>\nEna nu cunoa\u015fte prietenia, fiindc\u0103, \u00een copil\u0103rie, nu i-a ar\u0103tat nimeni ce \u00eenseamn\u0103 gratuitatea \u015fi tr\u0103inicia rela\u0163iilor interumane. A \u00eenregistrat c\u0103 totul are un pre\u0163. \u00cen consecin\u0163\u0103, s-a \u00eenvinov\u0103\u0163it pentru c\u0103 acceptase \u015fanse de a fugi din \u015firul trimis la moarte. Doar prezen\u0163a c\u0103l\u0103ului o lini\u015fte\u015fte, \u00eentruc\u00e2t Filip \u00eei luase locul lui Dumnezeu, garant\u00e2nd via\u0163a amantei sale prizoniere. Criminalul ajunge protector \u015fi confident: \u201eStrigam ca o nebun\u0103, sughi\u0163\u00e2nd, s\u0103 m\u0103 arunce \u00een gol, s\u0103 m\u0103 arunce \u00een gol, nu puteam suporta c\u0103 aveam sub picioare p\u0103m\u00e2nt, du\u015fumea sau pietre, c\u0103 totul era astupat, c\u0103 n-aveam unde s\u0103 alunec, s\u0103 scurg sau s\u0103 cad. Era un chin de moarte c\u0103 toate deschiderile erau doar deasupra capului, oriunde a\u015f fi privit era loc p\u00e2n\u0103 la cer, iar \u00een jos, nimic. Fund\u0103tur\u0103. Spasmele mele erau de neoprit, doar \u00een bra\u0163e la Filip, \u00eencet-\u00eencet, m\u0103 lini\u015fteam. \u00cemi d\u0103dea c\u00e2te un col\u0163i\u015for, mic, abia vizibil de ciocolat\u0103 alb\u0103, niciodat\u0103 din cea obi\u015fnuit\u0103, doar alb\u0103, spunea c\u0103 a\u015fa trebuie, \u015fi s\u0103 mu\u015fc c\u00e2t mai pu\u0163in posibil. C\u00e2nd auzeam de ciocolat\u0103, \u00eencepeam s\u0103-l simt pe el tot mai bun, tot mai aproape, s\u0103 mi se par\u0103 c\u0103 Gabriel avea s\u0103 apar\u0103\u201c (pp. 54-55). Cru\u0163\u00e2nd-o pe Ena, Filip atinge, deopotriv\u0103, des\u0103v\u00e2r\u015firea \u015fi damnarea. \u0162in\u00e2nd-o ascuns\u0103 cu riscul de a fi el \u00eensu\u015fi arestat \u015fi executat pentru nerespectarea ordinelor, o va \u00eengriji pe copil\u0103, \u00eei va \u00eencorda sim\u0163urile \u015fi o va sufoca \u00eentr-o rela\u0163ie de codependen\u0163\u0103 emo\u0163ional\u0103. O va avea numai pentru sine, de c\u00e2te ori se va \u00eentoarce din misiunile \u00eencredin\u0163ate. Concomitent va duce o existen\u0163\u0103 paralel\u0103, c\u0103s\u0103torindu-se. Ena este, pentru ofi\u0163erul titoist, \u015fi virtute, \u015fi p\u0103cat capital.<br \/>\nFilip se ocup\u0103 de educa\u0163ia iubitei secrete, aduc\u00e2ndu-i dic\u0163ionare \u015fi enciclopedii. Pygmalion fr\u0103m\u00e2nt\u0103 aluatul din care este z\u0103mislit\u0103 Galateea, sco\u0163\u00e2ndu-i la suprafa\u0163\u0103 talentul literar. La un moment dat \u00eei d\u0103 Enei un cadou neobi\u015fnuit, f\u0103r\u0103 valoare cognitiv\u0103, un carne\u0163el. Pe acele h\u00e2rtii t\u00e2n\u0103ra deap\u0103n\u0103 i\u0163ele istoriei personale \u00een cadrele istoriei generale. Filip este agentul con\u015ftient de poten\u0163ialul ucenicei, trickster-ul responsabil cu \u00eemboldirea. El \u015ftie dinainte calea, dar nu face mai mult dec\u00e2t s\u0103 o sugereze. Sau poate c\u0103 propune solu\u0163ia radical\u0103, dorit\u0103 de am\u00e2ndoi partenerii. Surescitat\u0103 de nara\u0163iuni \u015fi de iubirea depresiv\u0103 pentru Filip, Ena resimte m\u00e2nia pe care, dac\u0103 ar fi existat cu adev\u0103rat, ar fi trebuit s\u0103 o dezl\u0103n\u0163uie Dumnezeu \u00eempotriva uciga\u015fului p\u0103rin\u0163ilor ei. S\u0103tul de repro\u015furi, \u00een 1963 Filip \u00eei m\u0103rturise\u015fte c\u0103 n-o mai vizitase \u00een iarna acelui an fiindc\u0103 mersese, \u00eempreun\u0103 cu Gabriel, s\u0103 reconsolideze casa din Su\u015fnevi\u0163a. Dup\u0103 explica\u0163ii, militarul \u00eei las\u0103 femeii la 30 de ani un pistol. Cert este c\u0103 Tamara, prietena Enei din Padriciano, cititoarea de 84 de ani a manuscriselor, spune doar c\u0103 \u00eendr\u0103gosti\u0163ii au murit. B\u0103nuim totu\u015fi c\u0103 Ena s-a sinucis, \u00eemplinindu-\u015fi nevoia de a cobor\u00ee \u00een h\u0103u, \u00een iad.<br \/>\nRomanul Mu\u015fc\u00e2nd din moarte ca din ciocolat\u0103 este incontestabil. Dou\u0103 sunt \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele asupra c\u0103rora insist\u0103 Cela Varlam. Istoria e f\u0103cut\u0103 de oameni, nu viceversa. Iar iubirea autentic\u0103 seam\u0103n\u0103 cu un robinet, pe care \u00eel l\u0103s\u0103m deschis f\u0103r\u0103 teama de a \u00eenc\u0103rca factura la \u00eentre\u0163inere.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cela Varlam, Mu\u015fc\u00e2nd din moarte ca din ciocolat\u0103, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2015, 328 p. &nbsp; Romanul Celei Varlam este o lectur\u0103 antrenant\u0103. Exist\u0103 lejeritate stilistic\u0103, marcat\u0103 prin fraze concise, eliptice de verb, dar pline de observa\u0163ii acute, de ordin senzorial. Se remarc\u0103 apoi fluxul epic neted, lipsit de inten\u0163ii de a anticipa finalul. Intr\u0103&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ciocolata-carnetelul-si-pistolul\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Ciocolata, carne\u0163elul \u015fi pistolul<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14115,14116],"class_list":["post-23212","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cela-varlam","tag-muscand-din-moarte-ca-din-ciocolata"],"views":1269,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23212","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23212"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23212\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23212"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23212"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23212"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}