\u00cen general, filosofii au dispre\u0163uit mirosurile \u015fi miresmele, socotind c\u0103 mirosul este un sim\u0163 secund. \u00cenainte de orice, grecii au fost vizuali. Metafizica lor este una a luminii \u015fi a tenebrelor, a prezen\u0163ei \u015fi a absen\u0163ei, iar estetica, una a v\u0103zului \u015fi
\na vizibilului. Universul elin se constituie pornind de la v\u0103z, \u015fi nu de la miros sau auz. Orice istorie a esteticii trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 cont de aceast\u0103 realitate.<\/p>\n
Despre miros, filosofii antici scriu \u00een treac\u0103t. Platon men\u0163ioneaz\u0103 \u201eefectul lini\u015ftitor al mirosurilor pl\u0103cute\u201c, Aristotel edific\u0103 o clasificare general\u0103 a mirosurilor \u00een \u015fase specii: \u00een\u0163ep\u0103tor, dulce, amar, acru, uleios \u015fi putred, Sextus Empiricus pune un c\u00e2ine s\u0103 ra\u0163ioneze pornind de la miros. Cam at\u00e2t.
\n\u00cen schimb, pentru teologii cre\u015ftini, mireasma este o manifestare a purit\u0103\u0163ii \u015fi un simbol al sfin\u0163eniei (moa\u015ftele \u2013 nu-i a\u015fa? \u2013 au \u00eentotdeauna o \u201ebun\u0103 mireasm\u0103\u201c). P\u0103catul prezint\u0103 un miros nepl\u0103cut, greu, ap\u0103s\u0103tor. \u00cen Evul Mediu, curtezana e puta, putain, termeni care deriv\u0103 din latinescul putidus: putred, r\u00e2nced, stricat… Fecioara din C\u00e2ntarea c\u00e2nt\u0103rilor, Shulamith, este, \u00een primul r\u00e2nd, o f\u0103ptur\u0103 vegetal\u0103, o \u00eentocmire de arome \u015fi mirodenii:
\n\u201eO gr\u0103din\u0103 z\u0103vor\u00e2t\u0103 e\u015fti tu sora mea mireas\u0103
\nO gr\u0103din\u0103 z\u0103vor\u00e2t\u0103, un izvor pecetluit\u201c.
\n\u201eReabilitarea sim\u0163urilor\u201c din epoca Luminilor va aduce \u00een aten\u0163ia tuturor \u015fi olfac\u0163ia, prin Trait\u00e9 des sensations al lui Condillac. Citez dup\u0103 Borges desf\u0103\u015furarea cunoscutului experiment mental, imaginat de filosoful francez:
\n\u201e\u00c9tienne Bonnot de Condillac \u00eenchipuie o statuie de marmur\u0103, trasat\u0103 \u015fi configurat\u0103 aidoma unui trup de b\u0103rbat, l\u0103ca\u015f al unui suflet pe care nicic\u00eend nu l-a sim\u0163it sau g\u00e2ndit. Condillac \u00eencepe prin a-i h\u0103r\u0103zi statuii un singur sim\u0163: mirosul, poate cel mai pu\u0163in complex dintre toate. Biografia statuii \u00eencepe cu o arom\u0103 de iasomie; pentru o clip\u0103, \u00een univers nu va fi existat dec\u00e2t acea mireasm\u0103, mai bine zis, ea va fi fost universul care, dup\u0103 \u00eenc\u0103 o clip\u0103, va fi fost parfum de roz\u0103, \u015fi apoi de garoaf\u0103. Imediat ne atrage luarea-aminte faptul c\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163a statuii exist\u0103 o singur\u0103 arom\u0103; c\u00e2nd ea persist\u0103, de\u015fi stimulul i s-a dus, r\u0103m\u00e2ne amintirea; odat\u0103 ce o impresie prezent\u0103 \u015fi una trecut\u0103 stau \u00een aten\u0163ia statuii, avem o compara\u0163ie; de \u00eendat\u0103 ce statuia percepe analogii \u015fi diferen\u0163e, apare judecata; dar, dac\u0103 judecata \u015fi compara\u0163ia se repet\u0103, este gata reflec\u0163ia; \u015fi, fiindc\u0103 o amintire pl\u0103cut\u0103 este mai vie dec\u00e2t impresia nepl\u0103cut\u0103, apare imagina\u0163ia. Odat\u0103 cu darurile \u00een\u0163elegerii, se nasc \u015fi cele ale voin\u0163ei: iubirea \u015fi ura (atrac\u0163ia \u015fi aversiunea), speran\u0163a \u015fi teama. Con\u015ftiin\u0163a trecerii prin multe st\u0103ri \u00eei va sugera statuii no\u0163iunea abstract\u0103 a num\u0103rului; cea de a fi parfum de garoaf\u0103 \u015fi de a fi fost parfum de iasomie, no\u0163iunea eului. Autorul \u00ee\u015fi va d\u0103rui apoi omul ipotetic cu auz, gust, vedere \u015fi, \u00een fine, pip\u0103it. Acest ultim sim\u0163 \u00eei va dezv\u0103lui \u015fstatuii\u0163 existen\u0163a spa\u0163iului…\u201c.
\nExerci\u0163iul lui Condillac nu va avea, deocamdat\u0103, urm\u0103ri. Pentru Immanuel Kant, care va admira, totu\u015fi, aroma am\u0103ruie a cafelei, mirosul este periculos, nociv. Afirm\u0103: \u201eCel care \u00ee\u015fi scoate din buzunar batista parfumat\u0103 le impune tuturor celor din preajm\u0103 mirosul, \u00eempotriva voin\u0163ei lor, \u015fi \u00eei oblig\u0103 s\u0103 se desfete, dac\u0103 vor s\u0103 respire. Acesta este \u015fi motivul pentru care obiceiul nici nu mai este la mod\u0103\u201c. \u00cen opinia g\u00e2nditorului puritan, mirosul este, adesea, o form\u0103 a indiscre\u0163iei \u015fi a agresiunii. Atmosfera comunit\u0103\u0163ii se cuvine a fi inodor\u0103.
\nDeparte de a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi opinia negativ\u0103 a lui Immanuel Kant, modernitatea va opta pentru o atitudine echivoc\u0103: pe de o parte, va alunga miasmele \u015fi mirosurile \u00een\u0163ep\u0103toare sau uleioase (ca s\u0103 folosim adjectivele lui Aristotel), pe de alta va dezvolta o industrie sofisticat\u0103 a parfumurilor \u201eartificiale\u201c, chiar dac\u0103 omul modern p\u0103streaz\u0103 distinc\u0163ia dintre mirosul fin, aristocratic \u015fi mirosul barbar (sau proletar).\u00a0\u00a0 \u00a0n
\nP.S. C\u00e2\u0163iva exper\u0163i igieni\u015fti au f\u0103cut ipoteza c\u0103 t\u0103m\u00e2ia \u015fi celelalte arome care ard \u00een biserici au fost inventate, \u00eenainte de orice, pentru a acoperi miasmele unei popula\u0163ii prea pu\u0163in obi\u015fnuite cu apa.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen general, filosofii au dispre\u0163uit mirosurile \u015fi miresmele, socotind c\u0103 mirosul este un sim\u0163 secund. \u00cenainte de orice, grecii au fost vizuali. Metafizica lor este una a luminii \u015fi a tenebrelor, a prezen\u0163ei \u015fi a absen\u0163ei, iar estetica, una a v\u0103zului \u015fi a vizibilului. Universul elin se constituie pornind de la v\u0103z, \u015fi nu de… Cite\u0219te mai mult »Reabilitarea sim\u0163urilor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[],"class_list":["post-23204","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor"],"views":1438,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23204","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23204"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23204\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23204"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23204"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23204"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}