{"id":23200,"date":"2015-05-01T16:02:45","date_gmt":"2015-05-01T14:02:45","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23200"},"modified":"2015-05-01T16:02:45","modified_gmt":"2015-05-01T14:02:45","slug":"claude-karnoouh-scepticul-lucid-al-modernitatii-tarzii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/claude-karnoouh-scepticul-lucid-al-modernitatii-tarzii\/","title":{"rendered":"Claude Karnoouh,  scepticul-lucid al modernit\u0103\u0163ii t\u00e2rzii"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Claude Karnoouh, <em>Raport asupra postcomunismului \u015fi alte eseuri incorecte politic<\/em>, Alexandria Publishing House, 2014, 442 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Colec\u0163ia de eseuri \u015fi articole publicate de Claude Karnoouh \u00een vremea din urm\u0103 a fost prins\u0103 \u00eentr-un volum ce a v\u0103zut lumina tiparului la sf\u00e2r\u015fitul anului trecut. T\u00e2rgul Gaudeamus, unul dintre spa\u0163iile preferate ale autorilor rom\u00e2ni postcomuni\u015fti, a reprezentat punctul terminus (lansarea) pentru ceea ce nimerit ar trebui numite reflec\u0163iile unui fran\u0163uz despre contemporaneitate.<\/p>\n<p>C.K. nu este un autor comod. Este agasant, acid, irit\u0103 spiritele c\u0103ldu\u0163e, nevricoase, acelea care se tem \u015fi de simpla ar\u0103tare a unui \u201elup de h\u00e2rtie\u201c (I. D. S\u00eerbu), adic\u0103 pe to\u0163i acei pudibonzi ce jur\u0103 pe democra\u0163ie \u015fi drepturile omului, dar \u00een toat\u0103 plenitudinea lor nu se arat\u0103 a fi dec\u00e2t bie\u0163i c\u00e2ini de paz\u0103 ai unui alt totalitarism, funest \u015fi acesta, respectiv g\u00e2ndirea obtuz\u0103, infestat\u0103 de cli\u015feele limbii de lemn.<br \/>\nCitind eseurile amintite, observ anumite eviden\u0163e, clare ca lumina zilei. Propriile analize ni-l arat\u0103 pe C.K. \u00eentr-o dubl\u0103 ipostaz\u0103: pe de o parte scriitura percutant\u0103 dezv\u0103luie (hiper)lucidul, realistul care \u015ftie, prin intermediul g\u00e2nditorilor clasici, c\u0103 omul este lup pentru om (homo homini lupus); pe de alt\u0103 parte latura sceptic\u0103, tragic\u0103, chiar\u00a0 melancolic\u0103 a omului care cunoa\u015fte c\u0103 nu are privilegiul s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een cea mai bun\u0103 lume posibil\u0103, dar este atent \u015fi penalizeaz\u0103 (selectiv) derapajele puternicilor lumii. De aici starea de spleen, de triste\u0163e iremediabil\u0103, ce-l face pe autor s\u0103 fie chiar inconsecvent cu propria-i luciditate. S\u0103 m\u0103 explic.<br \/>\nLumea despre care scrie Karnoouh este una sumbr\u0103, hulpav\u0103, hr\u0103p\u0103rea\u0163\u0103. Capitalismul consumerist provoac\u0103 panic\u0103, este straniu. Penumbrele ce se las\u0103 peste lume, ca \u00eentr-un film noir, st\u00e2rnesc groaza, sperie la fiecare scen\u0103. Fie \u015fi de-ar fi s\u0103 enumer\u0103m doar o parte din filmele \u015fi c\u0103r\u0163ile pe care-\u015fi sus\u0163ine C.K. argumenta\u0163ia \u015fi tot ar fi suficient spre a surprinde m\u0103car o parte din esen\u0163a spaimei din scriitura profesorului francez: There Will Be Blood, Cheyenne Autumn, American Holocaust: The Conquest of the New World, Blood Meridian: Or the Evening Redness in the West, Planet of Slums, Blood Diamonds, Mississippi Burning, Hard Times, Die Freudlose Gasse (Strada f\u0103r\u0103 fericire), iat\u0103 tot at\u00e2tea moduri de a imagina natura modernit\u0103\u0163ii, \u015flefuit\u0103 sub biciul necru\u0163\u0103tor al imperialismului capitalist.<br \/>\nO parte \u00eensemnat\u0103 a eseurilor lui C.K. particip\u0103 la corul lamenta\u0163iilor ce deriv\u0103 din ceea ce simplu se nume\u015fte intrig\u0103 \u015fi conspira\u0163ie. De la r\u0103zboaiele neocoloniale din Irak&amp;Afganistan \u015fi disfunc\u0163iile sistemului economic american (crah-ul bursier, defla\u0163ia), la potenta\u0163ii economic care conduc America, la vedere sau la nevoie, prin intermediul oamenilor-paravan, la sindicatele \u015fi partidele de st\u00e2nga care sunt \u00een complicitate tacit\u0103 cu puterea capitalist\u0103, p\u00e2n\u0103 la comploturile, corup\u0163ia, \u015fantajul, asasinatele \u015fi lipsa unei critici radicale efective (ceea ce fac Badiou, Negri, Zizek nu este altceva dec\u00e2t o opozi\u0163ie autorizat\u0103, cu voie de la poli\u0163ie), ce face ca democra\u0163ia reprezentativ\u0103 s\u0103 satisfac\u0103 interesele f\u0103r\u0103 limite ale multina\u0163ionalelor, ei bine, iat\u0103 tot at\u00e2tea moduri menite a st\u00e2rni \u015fi a amplifica dezgustul vizavi de imperialismul capitalisto-consumerist de dat\u0103 recent\u0103. Atunci \u00eens\u0103 c\u00e2nd criza este una profund\u0103 \u015fi se prelunge\u015fte, oculta politico-financiar\u0103 identific\u0103 acele elemente menite a contracara anumite tendin\u0163e reformiste ale lumii profane. Rezult\u0103 opera\u0163iuni perfecte de marketing politic, \u00een stare s\u0103 satisfac\u0103 exigen\u0163ele \u00een materie de democra\u0163ie participativ\u0103 (doar) ale bie\u0163ilor naivi. Multiculturalismul este una dintre manierele eficiente de a neutraliza economicul \u015fi economia politic\u0103 prin absorbirea tuturor curentelor aparent opuse modului de produc\u0163ie capitalist, iat\u0103 ce ne spune C.K. \u00cen acest sens, alegerea lui Obama a fost solu\u0163ia\u00a0 perfect\u0103. \u00centruchipa omul providen\u0163ial, numai c\u0103 el, naivul, era doar un simplu \u201eom de paie al democra\u0163ilor americani\u201c (p. 30). Pe de alt\u0103 parte, c\u00e2nd autonomia puterii preziden\u0163iale prinde contur \u00een mintea unor pre\u015fedin\u0163i (cazurile Nixon \u015fi Kennedy ale vremii lor), ini\u0163iativa\/ ini\u0163iativele sunt \u00een\u0103bu\u015fite preventiv \u2013 vezi scandalul Watergate \u015fi asasinatul din Dallas.<br \/>\nS\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m faptul c\u0103 repetitivitatea muncii productive nu este altceva dec\u00e2t o sumbr\u0103 fatalitate, c\u0103 planeta este ruinat\u0103 \u015fi \u00eentunecat\u0103 (p. 47), c\u0103 omul hiperconsumist viseaz\u0103 doar s\u0103 se transforme \u00een mic-burghez conformist (pp. 45-47), c\u0103 politica interna\u0163ional\u0103 se bazeaz\u0103 pe legea celui mai puternic, enun\u0163at\u0103 \u015fi cosmetizat\u0103 a\u015fa \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 fi transformat\u0103 \u00een drept interna\u0163ional, \u00een drept al cet\u0103\u0163enilor (p. 180), c\u0103 voin\u0163a de cunoa\u015ftere \u015fi voin\u0163a de putere func\u0163ioneaz\u0103 ca un destin inexorabil al omului, ca o damna\u0163ie \u2013 iat\u0103, avem cercul complet. Suplimentar, K. mai scrie despre faptul c\u0103 planeta a ajuns pe buza pr\u0103pastiei, zguduit\u0103 de catastrofe climatologice, geografice \u015fi agricole ireversibile, despre cucerirea vestului american \u015fi exterminarea amerindienilor, abominabila cucerire a Filipinelor, sclavia negrilor, sus\u0163inerea unor dictaturi atroce \u00een America Latin\u0103, folosirea napalmului \u015fi a yellow rain-ului \u00een Vietnam, metodele de interogare violent\u0103 practicate de CIA, \u015fi lista poate continua c\u00e2t de mult ne este vrerea. Numai cataclisme peste tot, ceea ce, desigur, poate fi perfect adev\u0103rat.<br \/>\nAm citit o parte din lamenta\u0163iile dezn\u0103d\u0103jduite ale lui C.K. \u00een vagonul-tren care alearg\u00e3 prin Dobrogea, de la Medgidia la Tulcea. Sub efectul combinat al dramatismului eseurilor, mirosul \u00een\u0163ep\u0103tor din vagonul c\u0103l\u0103tor \u015fi imaginea clar\u0103 a parcului eolian de la Cogealac (modernitatea), \u00een contrapondere cu i\u0163irea haotic\u0103 a unor mahalale sordide \u2013 periferia periferiilor sau dezvoltarea subdezvolt\u0103rii (Andr\u00e9 Gunder Frank), catastroficul mi se multiplica aidoma scenelor din Metropolis, acea distopie de demult ce face referire la criza perpetu\u0103 a capitalismului.<br \/>\nAcesta este Karnoouh-scriitorul ce ne devoaleaz\u0103 imaginea \u00eenfrico\u015f\u0103toare a lumii de azi. Mai c\u0103 \u00ee\u0163i este fric\u0103 s\u0103 ie\u015fi din cas\u0103 cu at\u00e2tea spaime ce prind contur printre r\u00e2ndurile dese. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi latura cealalt\u0103, a g\u00e2nditorului realist, a celui care \u015ftie c\u0103 lumea este a\u015fa cum este pentru c\u0103 istoria este exemplar\u0103 \u015fi ne \u00eenva\u0163\u0103 ce trebuie s\u0103 \u015ftim. A\u015fa \u00eel descoperim pe C.K. realistul, cel din Reflec\u0163ii asupra politicii practice (pp. 179-194), de exemplu. Este unul dintre eseurile cele mai bune ce ni se perind\u0103 prin fa\u0163a ochilor. Aici intr\u0103 \u00een scen\u0103 analistul con\u015ftient, cel care \u015ftie c\u0103 marii regi ai lumii sunt ni\u015fte cuceritori de calibru \u015fi nu simpli pira\u0163i, a\u015fa cum sunt denomina\u0163i cei ce prad\u0103 individual (dialogul dintre Alexandru cel Mare \u015fi un pirat c\u0103zut \u00een m\u00e2inile sale \u2013 Cicero, De republica, III, 14 \u2013 este sugestiv). Iat\u0103 de ce, \u00een acest eseu, \u015fi \u00een altele, C.K. p\u0103r\u0103se\u015fte c\u0103ma\u015fa celui ce noteaz\u0103 cu acribie toate relele lumii \u015fi intr\u0103 \u00een pielea celui ce plute\u015fte deasupra apelor \u015fi \u00ee\u015fi cizeleaz\u0103 propria ra\u0163ionalitate. Filmul difuzat de Arte \u015fi dedicat lui Robert McNamara, un \u201estr\u0103lucit om de stat\u201c, pune \u00een lumin\u0103 nu doar pe omul rece, de o\u0163el, ci \u015fi pe cel al marilor clarit\u0103\u0163i, pe cel care \u015ftie c\u0103 politica \u00eenf\u0103ptuit\u0103 cu alte mijloace, deci r\u0103zboiul (de la Clausewitz citire) reprezint\u0103 o opera\u0163iune militar\u0103 ambivalent\u0103 \u015fi c\u0103 dac\u0103 un r\u0103zboi se pierde, cei care nu au c\u00e2\u015ftigat vor fi \u201econdamna\u0163i pentru crime de r\u0103zboi\u201c (generalul LeMay). Acest adev\u0103r banal, devoalat de generalul LeMay, exprim\u0103 clar un adagiu binecunoscut, uitat de politologii \u015fi comentatorii afla\u0163i \u00een slujba puterii: \u201eLa raison du plus fort est toujours la meilleure\u201c (Jean de La Fontaine). Iat\u0103 de ce to\u0163i marii g\u00e2nditori \u201eau descris politicul cu un bun-sim\u0163 acut \u015fi realist al raporturilor de for\u0163\u0103\u201c (p. 181). Dac\u0103-i citim pe supremii \u00een\u0163elep\u0163i, Tuicidide, Sf\u00e2ntul Augustin, Niccol\u00f2 Machiavelli, Charles-Maurice de Talleyrand, Carl Schmitt, Hobbes, La Fontaine sau Carl von Clausewitz, vom fi vaccina\u0163i \u00eempotriva oric\u0103ror puseuri optimiste, vom \u015fti c\u0103 umanismul, culmea, nu este apanajul societ\u0103\u0163ii umane. El poate fi real sub forma unor apari\u0163ii insulare, dar nu poate fi norma. Mai \u015ftim c\u0103 o Cetate a Soarelui este de neconceput aici pe p\u0103m\u00e2nt. Istoria secolelor trecute a \u00eencrustat \u00een carne \u015fi acest adev\u0103r. Atunci de unde aceast\u0103 dulce-combina\u0163ie \u00eentre luciditate \u015fi pulsiuni idealiste? Tot mai a\u015ftept\u0103m paradisul aici pe p\u0103m\u00e2nt? Sau este vorba doar de un simplu spleen? \u00cen mod categoric, cele dou\u0103 fe\u0163e ale aceleia\u015fi monede (reflec\u0163iile lui C.K., unele hiperlucide, altele pr\u0103p\u0103stioase, o lamenta\u0163ie inconsecvent\u0103 cu ea \u00eens\u0103\u015fi) sunt de natur\u0103 s\u0103 contrarieze. Ceea ce se \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu omul C.K. Ca demers ra\u0163ional, coerent, ca g\u00e2ndire logic\u0103, Karnoouh hiperlucidul, cel ce \u00ee\u015fi trage seva din \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile \u00een\u0163elep\u0163ilor lumii, \u00eei este superior lui Karnoouh-criticul, celui ce nu obose\u015fte \u00een a contabiliza \u00eendeob\u015fte (doar) relele imperialismului capitalist.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Claude Karnoouh, Raport asupra postcomunismului \u015fi alte eseuri incorecte politic, Alexandria Publishing House, 2014, 442 p. &nbsp; Colec\u0163ia de eseuri \u015fi articole publicate de Claude Karnoouh \u00een vremea din urm\u0103 a fost prins\u0103 \u00eentr-un volum ce a v\u0103zut lumina tiparului la sf\u00e2r\u015fitul anului trecut. T\u00e2rgul Gaudeamus, unul dintre spa\u0163iile preferate ale autorilor rom\u00e2ni postcomuni\u015fti, a&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/claude-karnoouh-scepticul-lucid-al-modernitatii-tarzii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Claude Karnoouh,  scepticul-lucid al modernit\u0103\u0163ii t\u00e2rzii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[1632,13720,4320],"class_list":["post-23200","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-claude-karnoouh","tag-raport-asupra-postcomunismului","tag-targul-gaudeamus"],"views":1126,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23200","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23200"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23200\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23200"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23200"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23200"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}