{"id":232,"date":"2009-12-09T16:05:30","date_gmt":"2009-12-09T14:05:30","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=232"},"modified":"2009-12-09T16:06:22","modified_gmt":"2009-12-09T14:06:22","slug":"scrisorile-monseniorului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/scrisorile-monseniorului\/","title":{"rendered":"Scrisorile Monseniorului"},"content":{"rendered":"

Fratelui meu din exil, Epoca stalinista in Rom\u00e2nia in scrisorile Monseniorului Vladimir Ghika, print, preot si martir,
\nEd. Galaxia Gutenberg, 2008;
\nvolumul a fost realizat de colectivul de traducatori si editori alcatuit din Anca Berlogea, ailviu Hodis, Francisca Baltaceanu, Monica Brosteanu, Emanuel Cosmovici si Luc Verly, cu o prefata de Br\u00e2ndusa Tereza Palade<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

\u00a0<\/p>\n

Cea de a doua editie, relativ recent aparuta, a volumului de scrisori inedite semnate de Monseniorul Vladimir Ghika, adresate fratelui sau Dimitrie, fost ambasador si ministru de externe al Rom\u00e2niei, stabilit, dupa abdicarea regelui, in Elvetia, a fost int\u00e2mpinata cu generozitate de publicatiile Bisericii Catolice si mentionata de c\u00e2teva, doar, reviste culturale.
\nAutorul acestei corespondente, Monseniorul Vladimir Ghika, s-a nascut in anul 1873 la Constantinopol, fac\u00e2nd parte dintr-o veche familie nobiliara, nepot al ultimului domnitor al Moldovei, Grigore V. Ghika Voda. A absolvit Facultatea de Drept din Toulouse, a audiat cursurile Facultatii de atiinte Politice din Paris si, spre deosebire de fratele sau care a ales cariera diplomatica, a urmat studii de Teologie la Roma. A fost hirotonit preot cu permisiunea Papei Pius al XI-lea la v\u00e2rsta de 50 de ani la Paris. A murit in beciurile inchisorii Jilava in anul 1952.
\nCele treizeci de carti postale si scrisori, descoperite in anul 2007, in arhiva familiei, de catre nepotii sai Dimitrie Ghika, Gen\u00e9vieve d’ Hoop, Daniel si Thierry de Briey, au fost scrise in Rom\u00e2nia, intr-o perioada (1948-1952) marcata de profunde schimbari istorice si sociale, generate de semnarea Tratatului de la Kremlin (4 februarie 1948). Acesti ani pecetluiesc nu numai istoria Rom\u00e2niei, ci si destinele celor care o parcurg. Monseniorul Vladimir Ghika este unul dintre exemple.
\nIncep\u00e2nd cu anul 1948, persecutia politica si religioasa din Rom\u00e2nia, care se incadra unui plan configurat pentru toata Europa de Est, devine mai agresiva dec\u00e2t oric\u00e2nd. Arestarea preotilor, propaganda impotriva Vaticanului, desfiintarea invatam\u00e2ntului confesional si a instructiei religioase in scoli, interzicerea publicatiilor catolice si a asociatiilor clerului, desfiintarea Nuntiatului Apostolic devin evenimente cotidiene pe care autorul acestor epistole le surprinde cu privirea lucida a absolventului de studii juridice, dar si cu empatia pentru semeni a teologului, impartasindu-le fratelui sau intr-un stil lapidar \u2013 purtatorii mesajului, cel mai adesea curierii diplomatici ai Legatiilor Frantei si Belgiei, isi ofereau serviciile imprevizibil, in deplina clandestinitate, corespondenta cu Occidentul fiind considerata una dintre cele mai grave ofense aduse statului rom\u00e2n:
\n\u201eCeea ce cartile postale nu-ti pot transmite este starea de nedescris din tara, mai ales din ultima luna si jumatate, de c\u00e2nd au inceput arestari nesf\u00e2rsite. Nu exista familie cunoscuta fara c\u00e2tiva arestati. Plecarile clandestine care formeaza o parte din efectiv sunt stupide si stupid realizate, in detrimentul fugarilor si al familiilor lor\u201c ( 22 aprilie 1948).
\nIn acest context, Monseniorul refuza sa paraseasca Rom\u00e2nia (\u201eNu pot fi altundeva dec\u00e2t alaturi de suferinta poporului meu\u201c) si este decis sa nu plece din tara dec\u00e2t in situatia in care ar fi acceptata si plecarea aurorilor, av\u00e2nd astfel rolul de insotitor al acestora, in calitate de Fondator si Capelan al Ordinului.
\nCartile postale si scrisorile, singura forma de comunicare cu fratele drag, Dimitrie,\u201c mon cher petit\u201c, aduc stiri despre Rom\u00e2nia si despre prietenii comuni, precum si despre starea sanatatii sale, prezentata cu discretie si uneori cu dorita detasare, pentru a-si menaja tandru interlocutorul epistolar: \u201eaanatatea mea se mentine si pot face treaba, desi evenimentele naucesc prin brutalitate, rapiditate si amploare. auntem pe toate planurile in plina revolutie. (\u2026) Totul se nationalizeaza in acest moment, de la micii comercianti, p\u00e2na la culte, trec\u00e2nd prin industrie, comert si proprietati. Trebuie sa spun ca, daca totul se transforma in ciclon, ram\u00e2ne in acelasi timp o impresie de debandada, ceea ce, las\u00e2nd la o parte optimismul meu congenital si supranatural, ma face sa astept cu speranta sf\u00e2rsitul apropiat al incercarii\u201c (6 octombrie 1948). af\u00e2rsitul insa nu este nici pe departe aproape. In decembrie, acelasi an, atmosfera devine irespirabila: \u201eTotul e politie si suspiciune p\u00e2na la asfixie. G\u00e2ndurile negre sunt foarte greu de evitat. Si totusi, nu-mi sunt familiare si trec uneori dintr-o data, c\u00e2nd, in mod exceptional, par sa ma atinga, ca mai deunazi, c\u00e2nd mi-a vorbit o fetita: Laudat sa fie Isus Hristos! In vecii vecilor! Ce vrei, fetito? Nimic, am venit sa stau cu dumneata. Eh! De ce? Mi-a fost mila de tine! G\u00e2ndurile negre pe cale de a se instala au trecut deodata cu un silogism luminos: Daca acestei fetite, care nu mi-e nimica, i-a fost mila de mine, cum ar putea Dumnezeu care e totul pentru mine, sa ma lase in disperare?\u201c.
\nRezistenta morala, prin eforturile de a-si ajuta semenii (\u201ela biserica predic at\u00e2t c\u00e2t pot, cu iscusinte de dansator pe s\u00e2rma, pentru a ridica moralul si a intari curajul, mai ales al sarmanilor uniti, lipsiti de toate\u201c ) si mai putin cea fizica, care pare ca da semne de cedare in anii ce urmeaza (sunt impartasite experiente medicale, interventii chirurgicale cu rezultate mai mult sau mai putin satisfacatoare) contureaza crochiul unui portret exemplar. In anul 1951, Monseniorul Ghika incepe sa fie urmarit indeaproape de aecuritate. Citez din nota informativa a celui care semneaza cu numele conspirativ Mitica ( arhiva CNaAa dosar aIE 643\/2):
\n\u201eLucram concomitent pe cele trei linii Plesca \u2013 Asaftei, Fran\u00e7ois \u2013 Ghica, Albert et comp.(…) spre primavara anului 1951, Asaftei si Plesca au ticluit o scrisoare pe care sa o trimita la Vatican. Ei stiau din relatari de- ale mele ca ma aflu in relatii foarte bune cu Msgr. Ghica si Pr. Fran\u00e7ois van der Jonghiet de la Capela Franceza. De asemenea, stiau ca ultimul avea, ca pasaportar, relatii normale cu legatia Belgiei. Au decis sa foloseasca aceasta cale pentru expedierea scrisorii. Am acceptat sa-i servesc. Iesind in oras si conving\u00e2ndu-ma ca nu sunt urmarit, am telefonat la aecuritate si am predat scrisoarea pentru fotocopie, astept\u00e2nd inapoierea ei. Dupa primirea scrisorii am plecat, duc\u00e2ndu-o lui Ghica, cu care eram mai intim. Tin sa mentionez ca relatiile mele cu Fran\u00e7ois si Ghica au inceput fara intermediul cuiva, prin frecventarea capelei, prin afisarea mea la slujbe, pentru a fi remarcat, prin spovezi in care ceream sfaturi in privinta vocatiei mele pentru preotie, si apoi prin conversatii personale la care m-a invitat Ghika\u201c.
\nIn 1952, Monseniorul Vladimir Ghika este arestat, acuzat de pastrarea legaturii cu Vaticanul in procesul Parintelui Hyeronimus Meges. In rechizitoriul din 28 iulie 1953 se precizeaza ca: \u201eA intretinut relatii foarte str\u00e2nse cu diplomatii Legatiei Frantei, Italiei si Nuntiatura apostolica, iar prin aceasta din urma a intretinut legaturi cu Vaticanul\u201c. Acuzatia majora care i s-a adus a fost de complicitate la crima de inalta tradare.
\n\u201eSfantul Nicolae de stil modern\u201c, cum l-a numit Jacques Maritain, ne aduce prin corespondenta cu fratele Dimitrie, belsugul unui spirit care imprastie cu generozitate curaj si iubire intr-un timp sec si dusmanos. Un alt Nicolae, infratit prin cultura si credinta, va scrie peste c\u00e2tiva ani o corespondenta plina de afectiune \u201efratelui\u201c sau din exil, Virgil Ierunca. Dar despre fratietatea spiritului Monseniorului Ghika si a Parintelui ateinhardt, intr-un alt articol.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Fratelui meu din exil, Epoca stalinista in Rom\u00e2nia in scrisorile Monseniorului Vladimir Ghika, print, preot si martir, Ed. Galaxia Gutenberg, 2008; volumul a fost realizat de colectivul de traducatori si editori alcatuit din Anca Berlogea, ailviu Hodis, Francisca Baltaceanu, Monica Brosteanu, Emanuel Cosmovici si Luc Verly, cu o prefata de Br\u00e2ndusa Tereza Palade \u00a0 Cea… Cite\u0219te mai mult »Scrisorile Monseniorului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[118,120,119,117],"class_list":["post-232","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-anca-berlogea","tag-brandusa-tereza-palade","tag-emanuel-cosmovici","tag-monseniorului-vladimir-ghika"],"views":2184,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/232","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=232"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/232\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=232"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=232"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=232"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}