{"id":23198,"date":"2015-05-01T15:59:18","date_gmt":"2015-05-01T13:59:18","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23198"},"modified":"2015-05-01T17:08:09","modified_gmt":"2015-05-01T15:08:09","slug":"sua-cuba-sfarsitul-unei-jumatati-de-veac-de-vrajba","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/sua-cuba-sfarsitul-unei-jumatati-de-veac-de-vrajba\/","title":{"rendered":"SUA \u2013 Cuba. Sf\u00e2r\u015fitul unei jum\u0103t\u0103\u0163i de veac de vrajb\u0103"},"content":{"rendered":"<p>\u00cen ultima vreme, gesturile de bun\u0103voin\u0163\u0103 pentru destindere \u00een rela\u0163iile dintre Havana \u015fi Washington au fost intensificate. Exist\u0103 interesul ambelor state pentru reluarea rela\u0163iilor diplomatice dup\u0103 o jum\u0103tate de veac de vrajb\u0103. Dep\u0103\u015firea ap\u0103s\u0103toarei mo\u015fteniri politice st\u0103, mai ales, \u00een puterea Congresului american care trebuie s\u0103 decid\u0103 ridicarea embargoului impus prin sanc\u0163iunile economice dup\u0103 na\u0163ionalizarea averilor americane, \u00een 1959 \u015fi 1961, \u015fi consolidat prin legile Torricelli, din1992, \u015fi Helms-Burton din 1996. Dezastruoase prin consecin\u0163e, aceste legi nu au fost primite cu entuziasm nici de mediile de afaceri americane, nici de unii dintre pre\u015fedin\u0163ii de la Casa Alb\u0103. Pre\u015fedintele Carter: \u201eNu am \u00eencetat s\u0103 cer at\u00e2t \u00een public, c\u00e2t \u015fi \u00een particular, sf\u00e2r\u015fitul blocadei noastre economice \u00eempotriva poporului cubanez, ridicarea tuturor restric\u0163iilor financiare, comerciale \u015fi de c\u0103l\u0103torie\u201c. Pre\u015fedintele Clinton, la r\u00e2ndul lui, a socotit sanc\u0163iunile absurde. Pentru istorie trebuie re\u0163inut\u0103 \u015fi motiva\u0163ia lui Robert Torricelli, atunci c\u00e2nd a trebuit s\u0103 explice scopul legii care \u00eei poart\u0103 numele: \u201eS\u0103 sem\u0103n\u0103m dezordinea \u00een insul\u0103\u201c (The Baltimore Sun, 30 august 1994). Mai degrab\u0103 dec\u00e2t dezordine, sanc\u0163iunile economice au adus suferin\u0163e \u015fi s\u0103r\u0103cie pentru cubanezii care nu au p\u0103r\u0103sit insula dup\u0103 revolu\u0163ie. Ini\u0163iativele pre\u015fedin\u0163ilor Barack Obama \u015fi Raul Castro ar putea s\u0103 scoat\u0103 Cuba de sub starea de asediu economic impus de Statele Unite.<br \/>\n<strong>Un r\u0103zboi rece anacronic<\/strong><br \/>\nPentru ca destinderea s\u0103 devin\u0103 efectiv\u0103, dosarul politic, at\u00e2t de \u00eenc\u0103rcat de adversitate, are ast\u0103zi o greutate la fel de mare ca \u015fi consecin\u0163ele lui economice, financiare \u015fi morale. Pentru c\u0103, suspiciunea, vrajba, intoleran\u0163a, actele de sabotaj, conflictele \u015fi ura alimentat\u0103 ideologic, de o parte \u015fi de alta, au condus la blocaje \u015fi sanc\u0163iuni care \u00eencep s\u0103 fie eliminate printr-o construc\u0163ie politico-juridic\u0103 nou\u0103. \u00cen Statele Unite atmosfera a devenit favorabil\u0103 normaliz\u0103rii rela\u0163iilor, publica\u0163ia New York Times a condamnat \u201eanacronismul R\u0103zboiului Rece\u201c, iar Washington Post, ziar conservator, a socotit \u201epolitica Statelor Unite fa\u0163\u0103 de Cuba un e\u015fec\u201c. Cuba, lipsit\u0103 de sprijinul Moscovei, a \u00eencetat s\u0103 exporte revolu\u0163ie \u00een statele africane \u015fi \u00een America Latin\u0103. Cu economia sec\u0103tuit\u0103, Havana este obligat\u0103 s\u0103 redevin\u0103 o pia\u0163\u0103 accesibil\u0103 americanilor, dac\u0103 vrea s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 s\u0103r\u0103cia. Obstacole \u00een calea normaliz\u0103rii sunt destule: blocada, legile Torricelli \u015fi Helms-Burton, Guantanamo dar, mai ales, cele de mentalitate politic\u0103, adic\u0103 anticomunismul american \u015fi antiimperialismul cubanez.<br \/>\n<strong>Un alt fel de a g\u00e2ndi prezentul<\/strong><br \/>\nCa mai toate popoarele din America Latin\u0103 \u015fi Caraibe, cubanezii au un sentiment particular al libert\u0103\u0163ii, deosebit de cel din democra\u0163iile de tip occidental, mai ales de cel al americanilor. Printr-un ucaz al lui Fidel, Havana a renun\u0163at la ideologia marxist\u0103. Dar, \u00een ideea cubanez\u0103 de libertate intr\u0103 amintirea extermin\u0103rii b\u0103\u015ftina\u015filor de c\u0103tre conquista spaniol\u0103, ideile generalului Simon Bolivar, conduc\u0103tor al mi\u015fc\u0103rilor de eliberare a popoarelor latino-americane, ale scriitorului iluminist, Jos\u00e9 Marti, fondatorul Partidului Revolu\u0163ionar Cubanez pentru independen\u0163a insulei \u015fi, evident, poncifele din g\u00e2ndirea guevaro-castrist\u0103, cele mai importante ingrediente ale unei st\u0103ri insurec\u0163ionale care a sleit un sfert de veac poporul cubanez. Este greu de cuantificat aportul fiec\u0103reia dintre acestea la nevoia de independen\u0163\u0103 \u015fi la sentimentul de libertate al cubanezului de azi, dar devine din ce \u00een ce mai clar c\u0103 guevaro-castrismul este dep\u0103\u015fit. Este posibil ca energia care a alimentat nevoia de independen\u0163\u0103 a cubanezilor, venit\u0103 din trecutul lor de sclavi, sentiment bine cultivat \u00een \u015fcoal\u0103, s\u0103 continue, ceea ce nu este condamnabil. Cu acest sentiment cubanezii au dob\u00e2ndit for\u0163a de a rezista, obi\u015fnuin\u0163a de a tr\u0103i din pu\u0163in, capacitatea de a lua totul de la \u00eenceput. Pentru acest ideal, cubanezii vor fi dispu\u015fi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103, \u00een continuare, un pre\u0163 mare. O confirm\u0103 strig\u0103tul revolu\u0163ionarilor cobor\u00e2\u0163i din Mun\u0163ii Sierra, patria o muerte! \u00cen jum\u0103tatea de secol de comunism, sclavul, negru sau metis, de pe planta\u0163iile de trestie de zah\u0103r, a dob\u00e2ndit o alt\u0103 idee de via\u0163\u0103 atunci c\u00e2nd i s-a oferit \u015fansa de a fi egal cu albul \u00eentr-o aceea\u015fi patrie. Ca \u015fi albului, negrului \u015fi metisului i s-a acordat o cas\u0103, a dob\u00e2ndit acces gratuit la \u015fcoal\u0103, la asisten\u0163\u0103 medical\u0103 \u015fi social\u0103. Ata\u015famentul fa\u0163\u0103 de regimul care i-a acordat astfel de avantaje a venit firesc. Cum, firesc, acest ata\u015fament s-a transformat \u00een surs\u0103 de putere politic\u0103. Acest tip de loialitate explic\u0103, \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103, rezisten\u0163a regimului castrist timp de o jum\u0103tate de secol. Desigur, sprijinul politic, economic \u015fi militar al Uniunii Sovietice a fost important \u2013 at\u00e2ta timp c\u00e2t acesta a func\u0163ionat \u2013, dar Fidel Castro \u015fi regimul lui nu au disp\u0103rut dup\u0103 \u00eencetarea acestuia. Din contr\u0103, a rezistat \u00eenc\u0103 dou\u0103 decenii bune. A venit timpul s\u0103 se schimbe ceva. Iar pentru Havana, mai toate schimb\u0103rile, \u00een bine sau \u00een r\u0103u, au \u0163inut de Washington. Acum, c\u00e2nd rela\u0163iile Cubei cu Statele Unite par s\u0103 intre \u00eentr-o alt\u0103 zodie, cel mai corect mod de a vedea viitorul ar trebui s\u0103 \u0163in\u0103 cont de dreptul cubanezilor de a respira, \u00een sf\u00e2r\u015fit, liber. Independen\u0163a este o cauz\u0103, libertatea este o necesitate.<br \/>\n<strong>\u00cencet, prudent \u015fi conving\u0103tor<\/strong><br \/>\nPre\u015fedintele Obama a avut intui\u0163ia nevoii de a scoate din portofoliul conflictelor \u00een care este angajat sau antrenat Washingtonul m\u0103car pe cel cu micul stat de la sud. Pierderea Cubei, \u00een 1959, a avut o ra\u0163iune: dezastrul produs de corup\u0163ia generalizat\u0103 a regimului masonic al dictatorului Batista. Cuba, cea de dincolo de planta\u0163iile de trestie de zah\u0103r, tr\u0103ia \u00eentr-un spectacol continuu. Ast\u0103zi, insula trece prin momente dificile, de\u015fi are acelea\u015fi bog\u0103\u0163ii de alt\u0103 dat\u0103. \u00cen timpul comunismului, cubanezii au tr\u0103it iluzia c\u0103 o \u0163ar\u0103 se salveaz\u0103 prin ideologie. Adev\u0103rul era \u00een alt\u0103 parte. Un scriitor rom\u00e2n ajuns \u00een Cuba \u00een anii \u201960, a constatat c\u0103 dup\u0103 ora 10, pe planta\u0163ii se mai aflau doar voluntarii din \u0163\u0103rile comuniste trimi\u015fi s\u0103 sprijine campania lui Fidel pentru ob\u0163inerea celei mai mari recolte de zah\u0103r din istorie. Intrigat c\u0103 au r\u0103mas doar fraierii \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i cu \u00eentrecerile socialiste, scriitorul l-a \u00eentrebat pe un localnic ce rost a avut schimbarea de direc\u0163ie politic\u0103 din moment ce munca era tratat\u0103 cu at\u00e2ta lejeritate. Mai pe \u015fleau, de ce au rupt-o cu americanii. R\u0103spunsul: pe vremea lui Batista deveniser\u0103m bordelul americanilor. Bun, a fost replica celui care vedea frumo\u015fi \u015fi printre nebuni, deci, \u00een loc s\u0103 r\u0103m\u00e2ne\u0163i bordelul americanilor a\u0163i preferat s\u0103 fi\u0163i haznaua sovieticilor. (Cer scuze pentru transcrierea r\u0103spunsului, a\u015fa cum l-am auzit din gura scriitorului).<br \/>\nReluarea rela\u0163iilor Havanei cu Washingtonul este posibil\u0103, dar dificil\u0103 pentru simplul motiv c\u0103 avem de-a face cu dou\u0103 culturi politice conservatoare diferite: americanii sunt din n\u0103scare anticomuni\u015fti, cubanezii au devenit comuni\u015fti pentru a supravie\u0163ui; i-a ajutat solul fertil al ideilor revolu\u0163ionare latino-americane pe care au cultivat o vreme modelul sovietic. Plata nu a \u00eent\u00e2rziat s\u0103 vin\u0103 din partea marelui vecin. Din 1961, Cuba a fost plasat\u0103 sub embargo economic iar din 1982 a intrat pe lista neagr\u0103 a statelor care, conform standardelor americane, subven\u0163ioneaz\u0103 terorismul interna\u0163ional. Reluarea rela\u0163iilor diplomatice trebuie s\u0103 desfac\u0103 acum un ghem \u00eencurcat \u00een afaceri de tot felul, din care intransigen\u0163a politic\u0103 nu a lipsit. Pe acest fond \u015fi din aceast\u0103 cauz\u0103, pre\u015fedintele Obama avanseaz\u0103 \u00eencet, prudent \u015fi, deocamdat\u0103, conving\u0103tor, abord\u00e2nd pe etape normalizarea rela\u0163iilor cu Havana. Mai \u00eent\u00e2i inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 conving\u0103 Congresul american c\u0103 exist\u0103 condi\u0163ii pentru o alt\u0103 abordare politico-juridic\u0103 (\u00een condi\u0163iile legilor Torricelli \u015fi Helms-Burton) a normaliz\u0103rii rela\u0163iilor cu vecinul de la sud de Florida, unde s-au refugiat peste dou\u0103 milioane de cubanezi, adversari ai regimului castrist. Pre\u015fedintele Raul Castro vrea ca normalizarea s\u0103 porneasc\u0103 de la ridicarea embargoului american. De \u00een\u0163eles: legea Helms\u2013Burton \u00eenseamn\u0103 uria\u015fele averi americane de dinainte de revolu\u0163ie, embargoul impus Cubei a adus, dup\u0103 calculele Havanei, \u00een afar\u0103 de izolare \u015fi s\u0103r\u0103cie, o pagub\u0103 de peste 300 de miliarde de dolari.<br \/>\nDestinderea nu pare s\u0103 fie pentru m\u00e2ine. Mai este ceva care \u0163ine de cauzele instaur\u0103rii vrajbei. Nu demult, americanii au declasificat documente importante privind tensiunile dintre Washington \u015fi Havana. \u00cen 1976, pe vremea c\u00e2nd era secretar de stat, Henry Kissinger a luat \u00een calcul invadarea militar\u0103 a Cubei. \u00cen discu\u0163iile pe care le-a avut cu pre\u015fedintele Gerald Ford, Kissinger \u015fi-a ar\u0103tat \u00eengrijorarea pentru cre\u015fterea influen\u0163ei comuniste a Havanei \u00een lume. \u201eCred c\u0103 trebuie s\u0103-l strivim pe (Fidel) Castro\u201c&#8230; (este un) \u201eavorton\u201c; \u015fi i-a promis lui Ford c\u0103 \u201e\u00eei va zdrobi pe cubanezi\u201c. De atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, confirm\u0103 \u015fi documente declasificate, au fost puse la cale 174 de atentate pentru eliminarea fizic\u0103 a lui Fidel. Iar acesta \u00eenc\u0103 tr\u0103ie\u015fte ca, de altfel, \u015fi cei 60-70 dintre revolu\u0163ionarii care l-au ajutat s\u0103 ia puterea \u00een 1959.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen ultima vreme, gesturile de bun\u0103voin\u0163\u0103 pentru destindere \u00een rela\u0163iile dintre Havana \u015fi Washington au fost intensificate. Exist\u0103 interesul ambelor state pentru reluarea rela\u0163iilor diplomatice dup\u0103 o jum\u0103tate de veac de vrajb\u0103. Dep\u0103\u015firea ap\u0103s\u0103toarei mo\u015fteniri politice st\u0103, mai ales, \u00een puterea Congresului american care trebuie s\u0103 decid\u0103 ridicarea embargoului impus prin sanc\u0163iunile economice dup\u0103 na\u0163ionalizarea&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/sua-cuba-sfarsitul-unei-jumatati-de-veac-de-vrajba\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">SUA \u2013 Cuba. Sf\u00e2r\u015fitul unei jum\u0103t\u0103\u0163i de veac de vrajb\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[2087,4,14107,14108],"class_list":["post-23198","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-cuba","tag-editorial","tag-idei-revolutionare-latino-americane","tag-terorismul-international"],"views":1258,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23198","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23198"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23198\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23198"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23198"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23198"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}