{"id":23184,"date":"2015-05-01T15:41:07","date_gmt":"2015-05-01T13:41:07","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23184"},"modified":"2015-05-01T15:49:26","modified_gmt":"2015-05-01T13:49:26","slug":"spalt-sau-bit-foaie-sau-display","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/spalt-sau-bit-foaie-sau-display\/","title":{"rendered":"\u015epalt sau bi\u0163, foaie sau display ?"},"content":{"rendered":"

Ce format prefera\u0163i?<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

C\u0103r\u0163ile reprezint\u0103 un element important \u00een via\u0163a noastr\u0103, fie c\u0103 vorbim despre lectura didactic\u0103 sau despre cea de pl\u0103cere. Ajungem s\u0103 vedem, s\u0103 atingem \u015fi s\u0103 r\u0103sfoim o carte \u00eenc\u0103 de la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103, din perioada gr\u0103dini\u0163ei, de\u015fi nu \u015ftim prea bine ce s\u0103 facem cu ea. Apoi la \u015fcoal\u0103 suntem bombarda\u0163i cu informa\u0163iile din manualele \u015fcolare \u015fi tindem, din p\u0103cate, s\u0103 credem c\u0103 lectura se rezum\u0103 doar la at\u00e2t: o activitate plictisitoare, pe care trebuie s\u0103 o s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fti f\u0103r\u0103 a obiecta. Din fericire, lectura \u00eenseamn\u0103 mult mai mult dec\u00e2t at\u00e2t. \u015fi cei care con\u015ftientizeaz\u0103 acest lucru devin, \u00een timp, cei mai boga\u0163i oameni spiritual \u015fi intelectual. L\u0103s\u0103m deoparte pentru moment actul sublim al lecturii de pl\u0103cere, pentru a aduce \u00een discu\u0163ie \u00eentrebarea at\u00e2t de controversat\u0103, care a st\u00e2rnit nenum\u0103rate opinii contradictorii \u00een r\u00e2ndul cititorilor: carte clasic\u0103 sau e-book?
\nTehnologiile digitale evolueaz\u0103 foarte rapid \u015fi ofer\u0103 acces la informa\u0163ie \u015fi cultur\u0103 unui num\u0103r tot mai mare de oameni. Pornind de la aceast\u0103 premis\u0103, trebuie men\u0163ionat faptul c\u0103 evolu\u0163ia, mai mult dec\u00e2t evident\u0103 a tehnologiei, a fost perceput\u0103 gre\u015fit de c\u0103tre anumite persoane. Nimic nu este mai adev\u0103rat dec\u00e2t faptul c\u0103 num\u0103rul cititorilor de e-books cre\u015fte pe zi ce trece, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ei renun\u0163\u0103 complet la cartea tip\u0103rit\u0103. \u00cen schimb, fanii c\u0103r\u0163ii clasice \u00eei blameaz\u0103 pe cei deschi\u015fi c\u0103tre nou, pe cei care aleg s\u0103 citeasc\u0103 pe smartphone, tablet\u0103, kindle \u015fi a\u015fa mai departe. De ce trebuie s\u0103 existe dou\u0103 tabere ale unei comuniuni odinioar\u0103 at\u00e2t de unite de pl\u0103cerea lecturii? Viitorul c\u0103r\u0163ii \u015fi al lecturii nu va avea de suferit at\u00e2ta timp c\u00e2t p\u0103rin\u0163ii \u00ee\u015fi vor educa pruncii, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u015ftie \u015fi s\u0103 con\u015ftientizeze faptul c\u0103 seria Harry Potter a ap\u0103rut mai \u00eent\u00e2i pe h\u00e2rtie \u015fi apoi \u00een format e-book.
\nAmbele formate, clasic \u015fi digital, au avantajele \u015fi dezavantajele lor \u015fi, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 ne preocup\u0103 at\u00e2t de mult viitorul c\u0103r\u0163ii \u015fi faptul c\u0103 e-book-ul c\u00e2\u015ftig\u0103 teren \u00een fa\u0163a c\u0103r\u0163ii tip\u0103rite, voi men\u0163iona c\u00e2teva avantaje ale c\u0103r\u0163ilor digitale:
\n\u2022 Portabilitate. C\u0103r\u0163ile \u00een format electronic pot fi utilizate at\u00e2t pe calculator, laptop, smartphone, e-reader, kindle, tablet\u0103 etc. oriunde \u015fi oric\u00e2nd, at\u00e2ta timp c\u00e2t exist\u0103 o surs\u0103 de energie necesar\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103rii bateriei (iar acum exist\u0103 baterii externe, a\u015fa c\u0103 acesta nu poate fi considerat nicidecum un inconvenient).
\n\u2022 U\u015furin\u0163a privind achizi\u0163ia \u015fi folosirea acestora, tot procesul efectu\u00e2ndu-se online, iar cartea fiind disponibil\u0103 imediat dup\u0103 ce plata a fost confirmat\u0103.
\n\u2022 Economie de timp \u015fi bani. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea s\u0103 cump\u0103r\u0103m o carte dintr-o libr\u0103rie cu renume \u015fi ajungem s\u0103 pl\u0103tim mai mult pentru \u201echiria\u201c c\u0103r\u0163ii, ea fiind disponibil\u0103 la un pre\u0163 mult mai sc\u0103zut pe site-urile de specialitate sau chiar \u00een magazinele de aplica\u0163ii ale smartphone-urilor: Magazin Play (Android), App Store (iOS) sau Windows Phone Apps. Este mult mai u\u015for s\u0103 g\u0103sim o idee important\u0103 men\u0163ionat\u0103 cu zeci de pagini \u00een urm\u0103 printr-o simpl\u0103 accesare a func\u0163iei Search\/Look for, \u00een loc s\u0103 pierdem timp r\u0103sfoind.
\n\u2022 Protec\u0163ia mediului. Formatul digital exclude folosirea h\u00e2rtiei necesare la producerea c\u0103r\u0163ilor tip\u0103rite care, de multe ori, sunt editate sau reeditate \u00een tiraje prea mari \u00een raport cu cerin\u0163ele \u015fi nevoile publicului \u0163int\u0103. Acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 din pricina unei cercet\u0103ri precare privind segmentele de consumatori, iar c\u0103r\u0163ile, dup\u0103 ce petrec luni, poate chiar ani \u00eentregi pe rafturile libr\u0103riilor, ajung s\u0103 fie v\u00e2ndute \u00een t\u00e2rgurile de c\u0103r\u0163i sau anticariate la un pre\u0163 infim.
\n\u2022 Durabilitate \u015fi spa\u0163iu mic de stocare. C\u0103r\u0163ile electronice nu se deterioreaz\u0103 \u00een timp, precum c\u0103r\u0163ile tip\u0103rite pe h\u00e2rtie \u015fi pot fi stocate cu mare u\u015furin\u0163\u0103 pe orice tip de dispozitiv portabil, fiind nevoie doar de memorie de tip Gigabyte pentru g\u0103zduirea unei biblioteci virtuale. Acesta reprezint\u0103 un aspect important privind \u015fi s\u0103n\u0103tatea elevilor, nevoi\u0163i s\u0103 care zilnic \u015fase-\u015fapte c\u0103r\u0163i, sau a pasiona\u0163ilor de lectur\u0103 care au mereu c\u00e2teva c\u0103r\u0163i la \u00eendem\u00e2n\u0103, \u00eentruc\u00e2t gen\u0163ile voluminoase purtate pe um\u0103r deformeaz\u0103 scheletul, cauz\u00e2nd tendinite ale um\u0103rului sau dureri ale coloanei.
\nCartea tip\u0103rit\u0103 se vinde tot mai pu\u0163in \u015fi are costuri tot mai ridicate. Este adev\u0103rat c\u0103 tirajul c\u0103r\u0163ilor tip\u0103rite s-a mic\u015forat \u00een ultima perioad\u0103, dar este, oare, vina tehnologiei? Oare nu depinde acest aspect \u015fi de managementul procesului de editare a unei c\u0103r\u0163i, de parcursul manuscrisului p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ajunge pe raftul libr\u0103riei, de contextual situa\u0163ional, editare, reeditare sau pur \u015fi simplu promovare a unei c\u0103r\u0163i? Eu cred c\u0103 da. Cred cu t\u0103rie c\u0103 aceste dou\u0103 obiecte pot coexista, f\u0103r\u0103 ca noi, cititorii, s\u0103 ne \u00eemp\u0103r\u0163im \u00een tabere \u015fi s\u0103 \u00eei blam\u0103m pe cei care au opinii diferite fa\u0163\u0103 de ale noastre.
\nToate deciziile sunt fundamentate cantitativ, nu calitativ, cum ar fi normal. Editurile \u015fi libr\u0103riile sunt interesate doar s\u0103-\u015fi goleasc\u0103 rafturile, iar p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd aceste organiza\u0163ii nu vor vedea nevoile consumatorilor ca fiind prioritare \u00een raport cu propriul profit, nu se vor observa mari schimb\u0103ri \u00een ceea ce prive\u015fte nivelul de v\u00e2nz\u0103ri. Captarea aten\u0163iei, st\u00e2rnirea curiozit\u0103\u0163ii, accentuarea interesului motiva\u0163ional, persuadarea (a nu se \u00een\u0163elege manipularea), flexibilitatea sau inova\u0163ia sunt doar c\u00e2teva dintre strategiile cheie ce ar putea fi folosite, \u00een mod responsabil, de c\u0103tre aceste organiza\u0163ii, pentru a-\u015fi spori v\u00e2nz\u0103rile. Printr-o evaluare realist\u0103 a pie\u0163ei, acestea vor \u015fti \u00eentocmai care sunt cerin\u0163ele consumatorilor: ce anume s\u0103 le ofere, cum s\u0103 le ofere, c\u00e2nd \u015fi unde s\u0103 o fac\u0103 pentru ca ace\u015ftia s\u0103 fie pe deplin mul\u0163umi\u0163i. Astfel se va stabili, indubitabil, o rela\u0163ie de tipul win-win.
\nLectura pe h\u00e2rtie este diferit\u0103 de lectura digital\u0103. Absolut. La fel cum \u015fi muzica live este diferit\u0103 de cea \u00eenregistrat\u0103 \u015fi editat\u0103 \u00een studio. Dar nu po\u0163i sta mereu la concerte, nedispun\u00e2nd de timpul \u015fi de resursele materiale necesare, a\u015fa c\u0103 alegi s\u0103 \u00ee\u0163i cumperi melodiile \u00eenregistrate la care po\u0163i avea acces oriunde, cu ajutorul unor perechi de c\u0103\u015fti. Acela\u015fi lucru este valabil \u015fi c\u00e2nd discut\u0103m despre cele dou\u0103 tipuri de lectur\u0103. Actul lecturii va avea loc \u00een oricare dintre cele dou\u0103 cazuri, detaliile sunt cele care fac diferen\u0163a. Pentru c\u0103 exist\u0103 o diferen\u0163\u0103, dictat\u0103 tot de cititori. Dar lucrurile nu trebuie v\u0103zute \u015fi judecate at\u00e2t de radical. Exist\u0103 cititori care ador\u0103 s\u0103 savureze c\u0103r\u0163ile clasice, textura, mirosul \u015fi sunetul foilor r\u0103sfoite, al\u0103turi de o cea\u015fc\u0103 de ceai, dar care se \u00eempac\u0103 la fel de bine \u015fi cu o carte \u00een format pdf, atunci c\u00e2nd este nevoie. Pu\u0163ini sunt cei ce aleg s\u0103 nu se ating\u0103 de o carte clasic\u0103 \u015fi s\u0103 citeasc\u0103 doar c\u0103r\u0163i \u00een format digital, \u00een schimb exist\u0103 numero\u015fi fani \u00eenr\u0103i\u0163i ai c\u0103r\u0163ilor clasice care au p\u0103reri extrem de agresive despre cei ce aleg s\u0103 citeasc\u0103 \u00een format electronic.
\nDe pild\u0103, unul dintre autorii blog-ului Survey Monkey au rugat trei sute de americani s\u0103-\u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 opiniile cu privire la tipul de lectur\u0103 prefeat: clasic sau \u00een format digital. Iat\u0103 \u015fi r\u0103spunsurile acestora, din care putem observa c\u0103 50% dintre cei intervieva\u0163i nu au absolut nici o problem\u0103 \u00een a practica ambele tipuri de lectur\u0103:
\nMai exist\u0103 din p\u0103cate \u015fi cazul adolescentului c\u0103ruia \u00eei place s\u0103 citeasc\u0103 \u00een format tip\u0103rit c\u0103r\u0163ile, \u00eens\u0103 \u00eei este team\u0103 c\u0103 va fi judecat \u015fi ironizat de cei din jur, dar aici deja intr\u0103 \u00een discu\u0163ie chestiuni de moral\u0103, principii \u015fi \u00eencredere de sine.
\n\u00cen concluzie, viitorul c\u0103r\u0163ii \u015fi al lecturii nu va avea de suferit at\u00e2ta vreme c\u00e2t editurile \u015fi libr\u0103riile vor \u00eencepe s\u0103-\u015fi aplece mai mult privirea c\u0103tre nevoile consumatorilor. \u015ei, bine\u00een\u0163eles, at\u00e2ta vreme c\u00e2t noi vom propaga mai departe valorile morale \u015fi intelectuale dob\u00e2ndite, ne vom educa copiii astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u015ftie c\u00e2nd au luat na\u015ftere primele scrieri \u015fi cum s-a ajuns \u00een secolul XXI, \u00eei vom \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 citeasc\u0103 de pe dispozitive de c\u00e2\u0163iva mm grosime, dar le vom permite s\u0103-\u015fi aleag\u0103 singuri metoda prin care vor p\u0103trunde \u00een t\u0103r\u00e2mul lecturii.<\/p>\n

 <\/p>\n

MAGDALENA V\u00ceRDOL<\/p>\n

 <\/p>\n

Cartea digital\u0103 vs cartea tip\u0103rit\u0103<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen ultimii ani, o nou\u0103 form\u0103 a c\u0103r\u0163ii a \u00eenceput s\u0103 fie promovat\u0103, \u015fi anume cartea electronic\u0103. Compar\u00e2nd cele dou\u0103 forme de manifestare a c\u0103r\u0163ii, surprindem aspectele pozitive \u015fi negative ale fiec\u0103reia dintre ele. Cele dou\u0103 forme de existen\u0163\u0103 a c\u0103r\u0163ii nu tind s\u0103 se exclude, ci mai degrab\u0103 se completeaz\u0103 reciproc, limitele uneia fiind dep\u0103\u015fite de cealalt\u0103. Dincolo de forma de prezentare a c\u0103r\u0163ii, trebuie s\u0103 avem \u00een vedere \u015fi forma ei conceptual\u0103, \u00eendeplinirea scopului. Alterarea formei fizice poate determina valoarea metafizic\u0103, altfel spus, trebuie s\u0103 \u0163inem cont de caracteristicile ei fizice pentru ca publica\u0163ia s\u0103 nu fie deturnat\u0103 de la scopul ei ini\u0163ial. Conceptul de carte nu include o variabil\u0103 asupra formatului \u00een care se manifest\u0103, care s\u0103 o defineasc\u0103, dar el poate influen\u0163a scopul, accesibilitatea \u015fi eficacitatea c\u0103r\u0163ii.
\nDac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare scopul c\u0103r\u0163ii, ea r\u0103m\u00e2ne o form\u0103 de comunicare. Definind astfel cartea, putem identifica un emi\u0163\u0103tor, un canal, un cod \u015fi un receptor. Dac\u0103 emi\u0163\u0103torul este u\u015for de identificat cu autorul, codul cu limba \u015fi receptorul cu cititorul, canalul este ceea ce noi numim scrisul. Evident, se pot identifica anumite caracteristici specifice ale scrisului de carte. O carte implic\u0103 o form\u0103 bine stabilit\u0103 de editare a textului care antreneaz\u0103 o profesie separat\u0103, cea de editor. At\u00e2t cartea digital\u0103 c\u00e2t \u015fi cartea analogic\u0103 au nevoie de un editor. Bine\u00een\u0163eles, datorit\u0103 formatului, se pot distinge diferen\u0163e \u00eentre procesul de editare al unei c\u0103r\u0163i digitale \u015fi procesul de editare al uneia analogice. De exemplu, trimiterile din text \u00een cartea digital\u0103 fa\u0163\u0103 de cartea analogic\u0103 faciliteaz\u0103 \u00een\u0163elegerea textului. Cititorul fiind trimis direct c\u0103tre sursa informa\u0163iilor, de cele mai multe ori, \u00eentre acesta \u015fi informa\u0163ia brut\u0103 st\u0103 doar un click. Un alt exemplu este cuprinsul. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 acum cartea analogic\u0103 avea nevoie doar de unul bine structurat, cuprinsul c\u0103r\u0163ii digitale trebuie conectat cu fiecare capitol \u015fi subcapitol din carte. Evident, acest lucru \u00eengreuneaz\u0103 munca editorului, dar beneficiul este major \u00een compara\u0163ie cu efortul.
\nPe de alt\u0103 parte, o carte analogic\u0103 implic\u0103 respectarea unui anumit cod de editare a coper\u0163ilor creat cu scopul de a u\u015fura c\u0103utarea cititorului la raft. \u00cen cazul c\u0103r\u0163ii digitale, informa\u0163iile de pe cotorul c\u0103r\u0163ii, necesitatea codului de bare de pe coperta a patra, men\u0163ionarea tipografiei unde a fost tiparit\u0103 cartea p\u0103lesc din cauza dispari\u0163iei utilit\u0103\u0163ii lor. Dar cartea digital\u0103 aduce noi reguli de editare a coper\u0163ii, \u00een cazul s\u0103u c\u0103utarea fiind f\u0103cut\u0103 dup\u0103 termeni-cheie, importan\u0163i \u00een catalogarea produselor. Al\u0103turi de ace\u015fti termeni trebuie s\u0103 con\u0163in\u0103 o scurt\u0103 descriere a c\u0103r\u0163ii, de obicei sub forma unui text comprimat \u00eentr-un spa\u0163iu de ordinul c\u00e2torva zeci de cuvinte.
\nAv\u00e2nd \u00een vedere principalele diferen\u0163e \u00eentre cartea analogic\u0103 \u015fi cea digital\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte regulile de editare, identific\u0103m schimb\u0103ri normale \u015fi specifice formei de materializare a c\u0103r\u0163ii. Dar diferen\u0163ele nu \u00eei schimb\u0103 major scopul.
\nCosturi \u015fi accesibilitate
\nCostul unei c\u0103r\u0163i clasice constituie un cumul de costuri \u00eentre care costul de editare, costul tip\u0103ririi, pl\u0103tirea drepturilor de autor, promovarea \u015fi distribuirea c\u0103r\u0163ii. Suntem \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 credem c\u0103 o carte digital\u0103 este mai ieftin\u0103 \u015fi necesit\u0103 costuri mai mici. Un pre\u0163 mai mic, cum am v\u0103zut \u00een cazul trecerii de la manuscrise la c\u0103r\u0163i tip\u0103rite, aduce o cre\u015ftere a accesibilit\u0103\u0163ii c\u0103r\u0163ii.
\nEat, pray, love, \u00een limba englez\u0103, \u00een format electronic, are un pre\u0163 de 7.99 dolari, pe c\u00e2nd pre\u0163ul variantei tip\u0103rite este \u00eentre 9,54 dolari \u015fi 19,70, \u00een func\u0163ie de calitatea edi\u0163iei. A\u015fa cum ne-am a\u015fteptat, c\u0103r\u0163ile \u00een format electronic sunt mai ieftine, \u00eens\u0103 pre\u0163ul lor nu este cu mult mai mic fa\u0163\u0103 de pre\u0163ul c\u0103r\u0163ii analogice. Oricum, gradul de accesibilitate a c\u0103r\u0163ii se m\u0103re\u015fte \u015fi datorit\u0103 pre\u0163ului, dar \u015fi datorit\u0103 sistemului de c\u0103utare specific c\u0103r\u0163ii electronice. Este adev\u0103rat c\u0103 majoritatea bibliotecilor au sisteme moderne de c\u0103utare dupa termeni cheie, \u00eens\u0103 informa\u0163ii ca densitatea unui anumit cuv\u00e2nt \u00een textul c\u0103r\u0163ii, sublinierea unor cuvinte, c\u0103utarea unora \u00een corpul textului nu sunt accesibile \u00een format tip\u0103rit, ceea ce face mult mai grea deliberarea cititorului \u00een momentul alegerii unei c\u0103r\u0163i sau a alteia.
\nPrincipalul dezavantaj \u00een cazul accesibilit\u0103\u0163ii c\u0103r\u0163ilor electronice este faptul c\u0103 necesit\u0103 instrumente digitale. Dac\u0103 pentru a citi o carte \u00een format tip\u0103rit este nevoie doar de lumina zilei, pentru a citi o carte electronic\u0103 este necesar\u0103 o adev\u0103rat\u0103 infrastructur\u0103 informatic\u0103, energie electric\u0103 \u015fi instrumente relativ costisitoare, cum ar fi un calculator, o tablet\u0103, un e-book reader.
\nO persoan\u0103 care cite\u015fte \u00een medie dou\u0103 c\u0103r\u0163i pe lun\u0103 cite\u015fte pe an dou\u0103zeci \u015fi patru de c\u0103r\u0163i. Lu\u00e2nd \u00een calcul faptul c\u0103 un instrument electronic are o durat\u00e3 de via\u0163\u0103 de maximum opt ani, iar diferen\u0163a de pre\u0163 \u00eentre o carte electronic\u0103 \u015fi una tiparit\u0103 este de aproximativ doi dolari, rezult\u0103 c\u0103 persoana, \u00een opt ani, cite\u015fte o sut\u0103 nou\u0103zeci \u015fi dou\u0103 de c\u0103r\u0163i. Dac\u0103 le cite\u015fte electronic, economise\u015fte aproximativ 384 de dolari, bani care ar trebui investi\u0163i \u00eentr-un nou dispozitiv electronic. Bine\u00een\u0163eles, un astfel de calcul nu ia \u00een considerare beneficiile conexe achizi\u0163ion\u0103rii unui asemenea dispozitiv electronic sau faptul c\u0103 nu to\u0163i cititorii au timp s\u0103 citeasc\u0103 dou\u0103 c\u0103r\u0163i pe lun\u0103.
\n\u00cen concluzie, accesibilitatea trebuie privit\u0103 din mai multe puncte de vedere. \u00cen termeni economici, o carte este accesibil\u0103 sau nu, \u00een func\u0163ie de mai multe variabile, de la cititor la cititor. Dac\u0103 un cititor nu este familiarizat cu folosirea mijloacelor electronice, va \u00eent\u00e2mpina dificult\u0103\u0163i \u00een lecturarea unei astfel de c\u0103r\u0163i, la fel cum unui cititor cu acces la internet dintr-o zon\u0103 greu accesibil\u0103 \u00eei este mai u\u015for s\u0103 cumpere o carte electronic\u0103 dec\u00e2t una tiparit\u0103.
\nValorea c\u0103r\u0163ii digitale
\nUnii consider\u0103 apari\u0163ia tipografiei un factor civilizator important, la fel cum internetul este v\u0103zut ca r\u0103spunzator pentru dezvoltarea rapid\u0103 a civiliza\u0163iei \u00een ultimii ani. Valoarea adus\u0103 de apari\u0163ia c\u0103r\u0163ii electronice este incontestabil\u0103. \u00cempreun\u0103, cartea tip\u0103rit\u0103 \u015fi cartea electronic\u0103 m\u0103resc gradul de accesibilitate \u015fi diversific\u0103 metodele de transmitere a informa\u0163iilor. Dac\u0103 o carte tradi\u0163ional\u0103 face referin\u0163e \u00een maniera cerut\u0103 de rigorile academice, pe viitor, cartea electronic\u0103 va include diferite metode de exemplificare a textului.
\nDezvoltarea tiparului a adus c\u0103r\u0163ii un mare plus datorit\u0103 costurilor reduse de inserare a diferitelor figuri grafice, imagini \u015fi culori. Apari\u0163ia c\u0103r\u0163ii electronice poate aduce o cre\u015ftere spectaculoas\u0103 a interactivit\u0103\u0163ii acestora. S\u0103 ne g\u00e2ndim cum va ar\u0103ta o carte care, \u00een loc s\u0103 exemplifice statistic o teorie, va include o aplica\u0163ie capabil\u0103 s\u0103 modeleze datele statistice introduse de cititor. Imagina\u0163i-v\u0103 mi\u015fcarea de revolu\u0163ie explicat\u0103 nu printr-o fotografie, ci printr-o anima\u0163ie. Din acest punct de vedere, o carte electronic\u0103 se poate dovedi mai eficient\u0103 dec\u00e2t una tradi\u0163ional\u0103.
\nValoarea unei c\u0103r\u0163i nu este reprezentat\u0103 doar de c\u00e2t de eficiente sunt instrumentele de exemplificare, ci mai ales de consisten\u0163a con\u0163inutului s\u0103u. Pentru publicarea unei c\u0103r\u0163i tradi\u0163ionale, editorul trebuie s\u0103 ia \u00een calcul calitatea con\u0163inutului. Teoretic, el nu poate s\u0103 investeasc\u0103 resurse \u00eentr-o carte de calitate redus\u0103, pe c\u00e2nd cartea electronic\u0103 poate fi editat\u0103 \u015fi publicat\u0103 \u00een regie proprie. \u00cen cazul celei din urm\u0103, nu exist\u0103 un control al calit\u0103\u0163ii impus de sistemul de concuren\u0163\u0103 din edituri. Un astfel de scenariu scade drastic nivelul calit\u0103\u0163ii, aduc\u00e2nd \u201eprejudicii de imagine\u201c ideii de carte. Cele dou\u0103 tipuri de c\u0103r\u0163i se completeaz\u0103 \u015fi aduc beneficii majore cititorului, scriitorului \u015fi editorului. Apari\u0163ia c\u0103r\u0163ii electronice este o consecin\u0163\u0103 normal\u0103 a dezvolt\u0103rii tehnologiei \u015fi un pas mare pentru propagarea informa\u0163iei c\u0103tre publicul larg.<\/p>\n

LILIANA GHEORGHE<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Cartea digital\u0103 sau cartea tradi\u0163ional\u0103?<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

C\u0103r\u0163ile electronice nu mai sunt o noutate pentru nimeni, iar dispozitivele de citit e-book-uri au devenit un accesoriu indispensabil pentru unii cititori \u00eemp\u0103timi\u0163i. Prin urmare, sunt zeci de oameni care sus\u0163in c\u0103 vechile c\u0103r\u0163i tip\u0103rite au \u00eenceput deja s\u0103 piard\u0103 teren \u00een fa\u0163a tehnologiei \u015fi c\u0103 sunt mai pu\u0163in c\u0103utate ca \u00een trecut. Pe de alt\u0103 parte, tradi\u0163ionali\u015ftii afirm\u0103 c\u0103 tehnologia nu poate \u0163ine locul unui volum tip\u0103rit \u015fi nici pl\u0103cerii de a r\u0103sfoi paginile romanului preferat.
\nDenumirea e-book vine din englezescul electronic book \u015fi reprezint\u0103 un fi\u015fier electronic digital ce con\u0163ine textul \u015fi imaginile unei c\u0103r\u0163i, uneori, chiar \u015fi clipuri video. E-book-urile pot fi citite de pe mai multe gadget-uri, precum calculatoare personale, laptop-uri, tablete, smartphone-uri sau dispozitive special create pentru aceast\u0103 sarcin\u0103 (e-reader sau e-book reader). \u00cen func\u0163ie de model, dispozitivele e-reader se pot compara la greutate cu o carte adev\u0103rat\u0103, cu diferen\u0163a c\u0103 ele pot cuprinde simultan mai multe cantit\u0103\u0163i de informa\u0163ie, chiar sute de romane. Un e-book este, de fapt, o versiune electronic\u0103 a unei c\u0103r\u0163i tradi\u0163ionale, imprimate pe h\u00e2rtie. Apari\u0163ia c\u0103r\u0163ilor electronice a adus la cre\u015fterea num\u0103rului de cititori, deoarece mul\u0163i tineri au devenit pasiona\u0163i de lectura online, pentru c\u0103 se simt, \u00een acest fel, \u00een pas cu tehnologia. Entuziasmul de a lectura \u201ealtfel\u201c \u00eei motiveaz\u0103 s\u0103 citeasc\u0103 un roman pe care, \u00een mod normal, nu l-ar citi.
\nCa \u00een orice dezbatere pro-contra, exist\u0103 at\u00e2t avantaje, c\u00e2t \u015fi dezavantaje at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u015fte c\u0103r\u0163ile electronice, dar \u015fi cele tradi\u0163ionale. Avantajele e-book-urilor:
\n\u2022 Sunt u\u015for de transportat. Majoritatea dispozitivelor de citit c\u0103r\u0163i electronice (de exemplu, Kindle) sunt mici, u\u015foare \u015fi pot stoca o cantitate mare de c\u0103r\u0163i sau articole \u00een diferite formate (p\u00e2n\u00e3 la 3500 de c\u0103r\u0163i);
\n\u2022 Sunt u\u015for de citit, nu necesit\u0103 semne de carte, cititorii pot da zoom pe text, \u00eel pot redimensiona; mai mult, au un design atractiv. \u00cen plus, func\u0163ia de c\u0103utare permite g\u0103sirea rapid\u0103 a oric\u0103rui citat\/oric\u0103rei fraze din carte, f\u0103ra a fi necesar\u0103 r\u0103sfoirea romanului.
\n\u2022 Prin compara\u0163ie cu cele clasice, tip\u0103rite, majoritatea c\u0103r\u0163ilor electronice sunt ieftine. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, exist\u0103 aproximativ dou\u0103 milioane de c\u0103r\u0163i electronice gratuite, \u00een diferite limbi;
\n\u2022 Se pot citi oriunde \u015fi la orice or\u0103 din zi \u015fi din noapte deoarece cititorul nu depinde de becuri, veioze \u015fi alte asemenea, dispozitivele av\u00e2nd deja sursa proprie de lumin\u0103.
\n\u2022 Pot fi \u201esubliniate\u201c citatele favorite far\u0103 teama c\u0103 se m\u00e2zg\u0103le\u015fte textul. Notele pe care cititorul le va face nu au caracter permanent, ele put\u00e2nd fi \u015fterse oric\u00e2nd, spre deosebire de c\u0103r\u0163ile tradi\u0163ionale.
\nC\u00e2t despre dezavantajele c\u0103r\u0163ilor electronice, pot fi men\u0163ionate urm\u0103toarele argumente:
\n\u2022 Pot fi citite doar pe laptop \u015fi pe anumite dispozitive speciale de tip e-reader. Practic, dac\u0103 cititorul achizi\u0163ioneaz\u0103 un e-book, atunci el va fi nevoit s\u0103 cumpere \u015fi un e-reader, ceea ce implic\u0103 un cost suplimentar. Mai exact, pre\u0163ul unui \u201ecititor\u201c de c\u0103r\u0163i electronice poate ajunge \u00een Rom\u00e2nia \u015fi la 1.000 de lei.
\n\u2022 De\u015fi p\u0103rerea general\u0103 este c\u0103 dispozitivele nu afecteaz\u0103 vederea, lumina generat\u0103 de acestea pot obosi mult mai repede ochii dec\u00e2t lecturarea unei c\u0103r\u0163i clasice.
\n\u2022 Fie ca e vorba de laptop sau de e-reader, ele trebuie alimentate constant, altfel cititorul poate risca s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 baterie chiar \u00een mijlocul \u201electurii\u201c.
\n\u2022 Ca orice dispozitiv electronic, cititorul se poate a\u015ftepta \u015fi la probleme tehnice. Nu este obligatoriu, \u00eens\u0103, \u00een timp, pot ap\u0103rea defec\u0163iuni de software.
\nC\u0103r\u0163ile clasice, tradi\u0163ionale au \u015fi ele avantajele \u015fi dezavanjatele lor. Ca argumente pro pentru cartea tip\u0103rit\u0103, pot fi men\u0163ionate urm\u0103toarele:
\n\u2022 Sunt, totu\u015fi, ieftine. Majoritatea c\u0103r\u0163ilor pot fi achizi\u0163ionate din anticariate, unde pre\u0163urile nu sunt la fel de mari ca \u00een libr\u0103rii. \u00cen plus, marile edituri din Rom\u00e2nia au \u00eencercat s\u0103 promoveze cititul \u00een r\u00e2ndul publicului oferind o serie de reduceri sau lans\u00e2nd nenum\u0103rate campanii promo\u0163ionale. La acestea se adaug\u0103 \u015fi unele ziare (Colec\u0163iile Adev\u0103rul sau Cotidianul) care au \u00eencercat s\u0103-\u015fi fidelizeze cititorii oferind c\u0103r\u0163i cunoscute la pre\u0163uri foarte mici;
\n\u2022 Se pot ob\u0163ine destul de u\u015for, libr\u0103rii exist\u0103 peste tot. \u00cen plus, multe libr\u0103rii dau \u015fi posibilitatea achizi\u0163ion\u0103rii online, astfel c\u0103 cititorul nu va fi nevoit s\u0103 se deplaseze \u015fi s\u0103 caute printre rafturi. De asemenea, anticariatele sunt pline de c\u0103r\u0163i clasice, unele dintre ele \u00eentr-o stare foarte bun\u0103;
\n\u2022 Nu deranjeaz\u0103 at\u00e2t de mult ochii \u015fi nici nu afecteaz\u0103 vederea pe termen lung;
\n\u2022 Nu exist\u0103 grija aliment\u0103rii bateriei. O carte clasic\u0103, tip\u0103rit\u0103, nu se va desc\u0103rca niciodat\u0103 \u015fi nici nu va prezenta defec\u0163iuni tehnice.
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte dezavantajele unei c\u0103r\u0163i clasice, argumentele contra pentru o astfel de carte sunt:
\n\u2022 Unele dintre ele pot fi greu de transportat.
\n\u2022 Cititorul depinde de lumin\u0103. Fie c\u00e3 este vorba de soare, de veioza, de lantern\u0103, car\u0163ile clasice nu pot fi citite altfel dec\u00e2t lang\u0103 o surs\u0103 de lumin\u0103;
\n\u2022 Unele dintre ele se pot dovedi greu de citit pentru cineva cu o vedere nu prea bun\u0103. Scrisul poate fi mic \u015fi \u00eenghesuit, provoc\u00e2nd dureri de cap sau l\u0103crimare;
\n\u2022 Fiecare noti\u0163\u0103 f\u0103cut\u0103 sau citat subliniat va r\u0103m\u00e2ne acolo permanent. Chiar dac\u0103 cititorul va scrie cu un creion, urmele acestuia vor fi vizibile \u00een continuare.
\nPe l\u00e2ng\u0103 toate aceste avantaje \u015fi dezavantaje pentru cele dou\u0103 tipuri de c\u0103r\u0163i, mai trebuie men\u0163ionat \u015fi c\u0103 textul tip\u0103rit produce o lectur\u0103 liniar\u0103, continu\u0103, presupun\u00e2nd parcurgerea consecutiv\u0103 a r\u00e2ndurilor. Textul electronic determin\u0103, \u00een schimb, o lectur\u0103 global\u0103, non-liniar\u0103 \u015fi discontinu\u0103, cu dificult\u0103\u0163i de ordonare a r\u00e2ndurilor. Imposibilitatea m\u00e2nuirii textului electronic imprim\u0103, de aceea, o oarecare superficialitate actului lecturii. Cartea tip\u0103rit\u0103 ofer\u0103 posibilitatea marc\u0103rii personale cu adnot\u0103ri. Cititorul poate \u00eensemna pe marginea textului g\u00e2nduri, reflec\u0163ii de moment, explica\u0163ii de orice fel, utile la o relectur\u0103 sau, pur \u015fi simplu, utile pentru \u00een\u0163elegerea textului. El poate, de asemenea, marca pasajele preferate pentru a le g\u0103si mai u\u015for. Aceste aspecte ce \u0163in de profunzimea, dar \u015fi de pl\u0103cerea lecturii avantajeaz\u0103 lectura tradi\u0163ional\u0103 \u00een fa\u0163a celei virtuale, cea din urm\u0103 incomod\u00e2nd din punct de vedere fizic \u015fi psihic.
\nLa o prim\u0103 vedere, cartea tip\u0103rit\u0103 \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 sau ar trebui s\u0103-\u015fi p\u0103streze \u00eent\u00e2ietatea. Totu\u015fi, lectura electronic\u0103 pare a fi cea mai potrivit\u0103 tipului de societate \u00een care tr\u0103im. Aflat \u00een permanent\u0103 mi\u015fcare, contra cronometru, cititorul contemporan cu greu mai g\u0103se\u015fte r\u0103gazul frecvent\u0103rii bibliotecilor \u015fi libr\u0103riilor, precum \u015fi spa\u0163iul depozit\u0103rii c\u0103r\u0163ilor. \u00cen astfel de situa\u0163ii, \u00eei sunt la \u00eendem\u00e2n\u0103 bibliotecile \u015fi chiar libr\u0103riile virtuale. Internetul devine \u00een acest sens un consistent suport de lectur\u0103, dar \u015fi un mijloc de distribuire a c\u0103r\u0163ilor. Cu toate acestea, e-book-urile nu ar trebui s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 documentele \u015fi c\u0103r\u0163ile tradi\u0163ionale, ci s\u0103 existe \u00een paralel cu ele. Mai mult, a\u015fa cum ne-am format tendin\u0163a de a ne informa \u00een mare parte din mediul online, tot a\u015fa putem reveni la obiceiurile p\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri, prefer\u00e2nd lectura unei c\u0103r\u0163i ale c\u0103rei file le putem atinge \u015fi r\u0103sfoi \u00een locul ultramodernului e-book. Cartea tradi\u0163ional\u0103 nu merit\u0103 s\u0103 dispar\u0103, \u00eenlocuit\u0103 fiind de o ma\u015fin\u0103rie rece, impersonal\u0103, cum e acest e-book. C\u0103r\u0163ile valoroase vor supravie\u0163ui, indiferent de formatul lor, pentru c\u0103, a\u015fa cum frumos spunea Nicolae Manolescu, \u201er\u0103bdarea c\u0103r\u0163ilor e infinit mai mare dec\u00e2t a oamenilor!\u201c<\/p>\n

LAVINIA GEORGIANA DR\u00c3GAN<\/p>\n

 <\/p>\n

Viitorul c\u0103r\u0163ii de la atomi la bi\u0163i<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Articolul de fa\u0163\u0103 discut\u0103 viitorul c\u0103r\u0163ii a\u015fa cum pare c\u0103 se construie\u015fte el \u00een zilele noastre, f\u0103c\u00e2nd referire la trei mari aspecte: expansiunea tehnologiei, problemele care apar pentru domeniul c\u0103r\u0163ii tip\u0103rite \u00een aceast\u0103 lume virtual\u0103 \u015fi modul \u00een care c\u0103r\u0163ile electronice \u00eencearc\u0103 s\u0103 simuleze experien\u0163a c\u0103r\u0163ii materiale.
\nPentru \u00eenceput voi discuta despre procesul care define\u015fte societatea modern\u0103, existen\u0163a sau prelungirea identit\u0103\u0163ii, \u00een universul cibernetic. A\u015fa cum majoritatea indivizilor aleg s\u0103 existe \u00een mediul virtual prin crearea diferitelor pagini personale sau de socializare din varii motive, \u00een acela\u015fi fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi cu diferitele componente ale culturii. \u00cen era \u00een care tr\u0103im contactul direct cu tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 cultur\u0103 nu se mai face ca \u00een deceniile precedente. De exemplu, \u00een Marea Britanie, o companie de teatru a introdus pe pagina sa, contra cost, posibilitatea de a urm\u0103ri spectacolele de teatru jucate pe scen\u0103. Astfel, orice doritor, cu un simplu cont, poate s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 spectacolul jucat doar cu c\u00e2teva zile \u00een urm\u0103. O tactic\u0103 asem\u0103n\u0103toare este folosit\u0103 \u015fi de anumite muzee din lume care, la fel, cu ajutorul unui cont, le permit vizitatorilor s\u0103 fac\u0103 un tur virtual prin muzeu, f\u0103r\u0103 ca ace\u015ftia s\u0103 ias\u00e3 din confortul propriului c\u0103min. Ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een domeniul editorial face parte din aceea\u015fi categorie. Odat\u0103 cu dezvoltarea diferitelor aplica\u0163ii \u015fi a noilor programe, c\u0103r\u0163ile au ajuns \u015fi ele s\u0103 fie mutate \u00een mediul virtual. \u00cen consecin\u0163\u0103, majoritatea c\u0103r\u0163ilor noi ap\u0103rute \u00een ultimii ani dob\u00e2ndesc la na\u015ftere un \u201egeam\u0103n\u201c electronic. Acest fenomen este mai complex \u00een spa\u0163iul occidental, unde pia\u0163a de carte electronic\u0103 este \u00een deplin\u0103 expansiune. \u00cen Rom\u00e2nia, \u00eens\u0103, lucrurile merg pu\u0163in mai \u00eencet, dar spre aceea\u015fi \u0163int\u0103: mutarea unui num\u0103r mare de c\u0103r\u0163i \u00een mediul online pentru a asigura larga r\u0103sp\u00e2ndire a acestora. Este principalul motiv pentru care aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 trebuie sus\u0163inut\u0103 av\u00e2nd \u00een vedere cel mai mare beneficiu adus de respectivul proces: capacitatea cititorilor de a face rost de anumite c\u0103r\u0163i la care, pe calea tradi\u0163ional\u0103, nu ar fi avut acces. Pentru cititorul rom\u00e2n pasionat de genurile science fiction sau horror, care ar vrea s\u0103 fie la curent cu dezvoltarea acestor genuri \u015fi s\u0103-\u015fi l\u0103rgeasc\u0103 orizontul lecturilor prin mai mul\u0163i autori str\u0103ini este destul de dificil. El nu poate avea acces la toate c\u0103r\u0163ile tip\u0103rite \u00een Statele Unite, de exemplu. \u00cencercarea de a citi \u2013 s\u0103 spunem \u2013, jum\u0103tate din opera lui Stephen King, care la noi a fost tradus\u0103 par\u0163ial, ar fi o sinucidere financiar\u0103. Numai taxele pentru transport fac mai mult dec\u00e2t cartea \u00een sine. Apari\u0163ia c\u0103r\u0163ii electronice este un adev\u0103rat dar oferit de zei pentru fanii scriitorilor occidentali, dar nu numai. Cititorul nu mai trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 taxe de transport, nu mai trebuie s\u0103 a\u015ftepte o eternitate p\u00e2n\u0103 \u00eei va fi adus\u0103 cartea, ci, printr-un singur click, printr-o singur\u0103 accesare a paginii editurii, prin validarea identit\u0103\u0163ii, el poate intra \u00een posesia c\u00e3r\u0163ii \u00een cel mai scurt timp posibil. Desigur, \u015fi aceast\u0103 disponibilitate are efectele ei negative. Pe pia\u0163a c\u0103r\u0163ii tip\u0103rite, costurile pentru apari\u0163ia unei c\u0103r\u0163i sunt destul de mari, lucru care face ca procesul de selec\u0163ie a manuscriselor care urmeaz\u0103 a fi publicate s\u0103 fie minu\u0163ios \u015fi radical. O \u00eentreag\u0103 echip\u0103 de speciali\u015fti lucreaz\u0103 \u015fi analizeaz\u0103 pia\u0163a pentru a vedea dac\u0103 manuscrisul va avea succes, dac\u00e3 va fi cump\u0103rat de cititori, acesta fiind scopul lor final. \u00cen domeniul electronic, lucrurile nu mai stau la fel. \u00centregul proces de apari\u0163ie a c\u0103r\u0163ii nu mai este la fel de costisitor, pentru c\u0103 se elimin\u0103 anumite elemente specifice c\u0103r\u0163ii tip\u0103rite, printre care cel mai important este tiparul. Astfel c\u0103 \u015fi pre\u0163ul c\u0103r\u0163ii scade semnificativ. Unde mai punem \u015fi c\u0103 sistemul c\u0103r\u0163ilor electronice nu este unul foarte sigur, c\u0103r\u0163ile respective fiind u\u015for de piratat. Dar nu aceasta ar fi problema principal\u0103, ci faptul c\u0103 este mult mai u\u015for de lansat o carte electronic\u0103. \u015ei aici intervine criteriul valoric. Pentru c\u0103 procesul este mult mai u\u015for \u015fi mult mai ieftin, apare o mare ofert\u0103 de c\u0103r\u0163i, multe dintre ele fiind nule din punctul de vedere al calit\u0103\u0163ii. O simpl\u0103 c\u0103utare pe una dintre aplica\u0163iile de r\u0103sp\u00e2ndire a c\u0103r\u0163ilor electronice ne duce la mii \u015fi mii de rezultate, multe ie\u015find din sfera literar\u0103. Acesta este paradoxul omului modern: el are capacitatea de a ajunge la toate sursele de informare sau cel pu\u0163in la majoritatea lor, \u00eens\u0103 se confrunt\u0103 cu problema alegerii dificile atunci c\u00e2nd toate aceste surse n\u0103p\u0103desc literalmente cititorul. \u00cens\u0103, globalizarea c\u0103r\u0163ii pe cale electronic\u0103 reprezint\u0103 un plus pentru scriitori. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 acum mul\u0163i r\u0103m\u00e2neau necunoscu\u0163i \u00een afara spa\u0163iului autohton, acum ei se pot afirma cu u\u015furin\u0163\u0103 \u015fi opera lor poate ajunge la publicul din alte p\u0103r\u0163i ale globului.
\nDar, a\u015fa cum am afirmat \u015fi mai sus, apar o serie de dificult\u0103\u0163i pentru pia\u0163a c\u0103r\u0163ii tip\u0103rite. Din moment ce cartea electronic\u0103 scap\u0103 de anumite etape de produc\u0163ie, pre\u0163ul ei este redus semnificativ \u00een compara\u0163ie cu varianta printat\u0103. Lucru acesta este rapid sesizat de cititori, care se \u00eendreapt\u0103 \u00eencet, dar sigur, spre varianta electronic\u0103. Astfel c\u0103 varianta tip\u0103rit\u0103 ajunge s\u0103 se v\u00e2nd\u0103 c\u00e2t mai pu\u0163in. Individul modern nu se mai duce p\u00e2n\u0103 la libr\u0103rie s\u0103-\u015fi cumpere o carte cu treizeci de lei sau, mai mult, a\u015ftept\u00e2nd p\u00e2n\u0103 acas\u0103 s\u0103 o citeasc\u0103 \u00een lini\u015fte. El intr\u0103 online pe site-ul editurii \u015fi \u00ee\u015fi cump\u0103r\u0103 cartea. \u00cen doar c\u00e2teva minute o poate savura f\u0103r\u0103 ca m\u0103car s\u0103 fac\u0103 un pas afar\u0103 din lini\u015ftea propriului c\u0103min. Singura \u00eentrebare care nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 apar\u0103 este dac\u0103 nu cumva acest proces reprezint\u0103, de fapt, o involu\u0163ie, cartea tip\u0103rit\u0103 redevenind un privilegiu al clasei superioare, pentru simplul fapt c\u00e3 pre\u0163ul ei ajunge inaccesibil unei mari p\u00e3r\u0163i a popula\u0163iei.
\n\u00cen ultimul r\u00e2nd, voi semnala tendin\u0163a c\u0103r\u0163ilor electronice de a se apropia de cele tip\u0103rite prin caracteristicile lor. Este vorba mai degrab\u0103 de aplica\u0163iile \u015fi de sistemele care deschid astfel de c\u0103r\u0163i. Dezvoltatorii de aplica\u0163ii pentru c\u0103r\u0163ile electronice \u00eencearc\u0103 s\u0103 vin\u0103 \u00een ajutorul cititorilor f\u0103c\u00e2ndu-le experien\u0163a cititului virtual c\u00e2t mai real\u0103. De la culoarea paginilor care aduce cu nuan\u0163a paginilor de carte veche \u015fi p\u00e2n\u0103 la modalitatea de trecere de la o pagin\u0103 la alta, toate sunt concepute pentru a crea iluzia de lectur\u0103 \u201evie\u201c. Aplica\u0163iile pe care le construiesc ajung s\u0103 aib\u0103 acelea\u015fi capacit\u0103\u0163i ca acelea oferite de experien\u0163a cititului propriu-zis. Ele le permit cititorilor s\u0103 pun\u0103 semne de carte, s\u0103 fac\u0103 adnot\u0103ri \u00een text sau pe marginea lui, s\u0103 sublinieze, s\u0103 \u00eencercuiasc\u0103, s\u0103 fac\u0103 diverse semne distinctive, ba chiar s\u0103 compun\u0103 de-a lungul textului. Acestea \u00een privin\u0163a textului \u00een sine. Aplica\u0163iile mai ofer\u0103 \u015fi alte posibilit\u0103\u0163i, cum ar fi imitarea trecerii de la o pagin\u0103 la alta din cazul c\u0103r\u0163ii tip\u0103rite, \u00eenso\u0163it\u0103 de fo\u015fnetul f\u0103cut de foaie la atingere, faptul c\u0103 cititorul poate alege cum vede coperta sau pagina, capacitatea aplica\u0163iei de a citi textul \u015fi multe altele.
\n\u00cen concluzie, viitorul c\u0103r\u0163ii pare c\u0103 se afl\u0103 undeva \u00eentre virtual \u015fi real, \u00eentre bi\u0163i \u015fi atomi. Nu putem spune foarte clar dac\u0103 una dintre sfere va ajunge s\u0103 o domine pe cealalt\u0103, dac\u0103 oamenii vor cump\u0103ra \u00een viitor mai multe c\u0103r\u0163i electronice dec\u00e2t tip\u0103rite sau dac\u0103 va deveni cartea tip\u0103rit\u0103 o etichet\u0103 social\u0103. \u00cens\u0103 un lucru este sigur: cartea tip\u0103rit\u0103 va continua s\u0103 existe pentru totdeauna, \u00een ciuda schimb\u0103rilor ce \u0163in de tehnologie sau de comportamentul uman.<\/p>\n

FLORENTINA \u0162\u00c3R\u00ceN\u00c3<\/p>\n

\"Untitled-1\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ce format prefera\u0163i?   C\u0103r\u0163ile reprezint\u0103 un element important \u00een via\u0163a noastr\u0103, fie c\u0103 vorbim despre lectura didactic\u0103 sau despre cea de pl\u0103cere. Ajungem s\u0103 vedem, s\u0103 atingem \u015fi s\u0103 r\u0103sfoim o carte \u00eenc\u0103 de la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103, din perioada gr\u0103dini\u0163ei, de\u015fi nu \u015ftim prea bine ce s\u0103 facem cu ea. Apoi la \u015fcoal\u0103… Cite\u0219te mai mult »\u015epalt sau bi\u0163, foaie sau display ?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[66],"tags":[14106,14105],"class_list":["post-23184","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-cartea-digitala-si-cartea-tiparita","tag-obisnuinte-de-lectura"],"views":2020,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23184","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23184"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23184\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23184"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23184"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23184"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}