{"id":23171,"date":"2015-05-01T15:18:52","date_gmt":"2015-05-01T13:18:52","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23171"},"modified":"2015-05-01T15:25:37","modified_gmt":"2015-05-01T13:25:37","slug":"despre-risc-si-creativitate-in-cinema","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-risc-si-creativitate-in-cinema\/","title":{"rendered":"Despre risc \u015fi creativitate \u00een cinema"},"content":{"rendered":"

\u00cenc\u0103 din facultate, cineastul \u00een\u021belege c\u0103 rostul lui, ce a\u0219teapt\u0103 societatea de la el, e s\u0103 creeze filme care \u2013 zis mai direct sau mai oblic \u2013 trebuie s\u0103 de\u0219tepte oamenii. \u201eS\u0103 pun\u0103 oamenii pe g\u00e2nduri\u201d, \u201es\u0103 fac\u0103 oamenii s\u0103-\u0219i ridice semne de \u00eentrebare\u201d sunt expresiile pe care le folosim pentru a califica dac\u0103 un film \u0219i-a atins scopul sau nu. Altfel spus, cineastul, asemenea scriitorilor, pictorilor, muzicienilor \u0219i a altor arti\u0219ti, \u021bine s\u0103-\u0219i revendice \u0219i un rol educativ. Pu\u021bini sunt cei, dintre cinea\u0219ti, care se g\u00e2ndesc la propriile filme ca la simple forme de entertaining<\/em>, ca la prilejuri agreabile de petrecut timpul liber. Nu. Ideea care ne \u00eensufle\u021be\u0219te pe to\u021bi e c\u0103 de priceperea \u0219i de iscusin\u021ba noastr\u0103 depind educa\u021bia oamenilor \u0219i \u2013 destui nu s-ar sfii s\u0103 adauge \u2013 s\u0103n\u0103tatea lor moral\u0103. Presupozi\u021bia e, desigur, c\u0103 omul obi\u0219nuit trebuie instruit, culturalizat, elevat \u2013 singurul mijloc prin care putem spera la oarecare progres, la un strop \u00een plus de civiliza\u021bie. Trebuie s\u0103 ne asum\u0103m aceast\u0103 sarcin\u0103, dac\u0103 vrem cu adev\u0103rat ca semenii nostri s\u0103 nu sucombe, Doamne fere\u0219te, \u00eentr-un \u0219i mai mare marasm dec\u00e2t cel \u00een care deja se afl\u0103. P\u00e2n\u0103 aici, toate bune \u0219i frumoase.<\/p>\n

Ca s\u0103-\u0219i ating\u0103 acest obiectiv, fiecare se preg\u0103te\u0219te cu mai mult\u0103 sau mai pu\u021bin\u0103 dedica\u021bie, cu mai mult sau mai pu\u021bin talent. Dincolo de o preg\u0103tire tehnic\u0103 \u0219i teoretic\u0103, o idee anume a ajuns s\u0103 b\u00e2ntuie \u00eens\u0103 imaginarul multor creatori de film de la noi. Aceea c\u0103 cineastul \u00eel sluje\u0219te cel mai bine pe spectator neg\u00e2ndindu-se la el, ne\u00eencerc\u00e2nd s\u0103-i m\u0103guleasc\u0103 a\u0219tept\u0103rile. Pe c\u00e2\u021bi nu auzi etichet\u00e2nd cutare sau cutare film drept \u201ecomercial\u201d? Sub\u00een\u021beleg\u00e2nd c\u0103 respectiva pelicul\u0103 e f\u0103cut\u0103 s\u0103 a\u021b\u00e2\u021be ni\u0219te pofte nu neap\u0103rat spirituale, dar mai ales c\u0103-i lipsesc acele calit\u0103\u021bi de natur\u0103 s\u0103 inspire interoga\u021bii benefice pentru l\u0103rgirea orizontului spectatorului. \u00ce\u021bi respec\u021bi spectatorul \u00een m\u0103sura \u00een care reu\u0219e\u0219ti s\u0103 te exprimi \u00een mod autentic, dar mai ales evit\u00e2nd s\u0103 faci din el interlocutorul c\u0103ruia \u00eei este adresat\u0103 povestea. O form\u0103 de egoism, am putea crede \u2013 chiar dac\u0103, nu-i a\u0219a?, una sofisticat\u0103. \u00cen definitiv, istoria e plin\u0103 de arti\u0219ti care par s\u0103-\u0219i fi produs arta neav\u00e2nd mai \u00eent\u00e2i \u00een minte dec\u00e2t dorin\u021ba de a se exprima pe sine. De la Van Gogh la Kafka \u0219i de la Mozart la John Cassavetes, o nesf\u00e2r\u0219it\u0103 puzderie de in\u0219i \u0219i-au riscat timpul, energia \u0219i talentul, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 spun\u0103 ceva f\u0103r\u0103 s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 prea mult la gustul ipoteticului consumator. \u00cen acela\u0219i timp, s\u0103 remarc\u0103m totu\u0219i c\u0103 niciunul din ei nu \u0219i-a propus s\u0103 moar\u0103 de foame. Dac\u0103 tot \u00ee\u0219i puneau sufletele pe tav\u0103 \u00een propriile crea\u021bii, nu s-ar fi sup\u0103rat s\u0103 le fie \u0219i cump\u0103rate. Lucru care, bine\u00een\u021beles, celor mai inspira\u021bi dintre ei li s-a \u0219i \u00eent\u00e2mplat. Ra\u021bionamentul e la \u00eendem\u00e2n\u0103. Izbute\u0219ti performan\u021ba de a crea o art\u0103 at\u00e2t de autentic\u0103, at\u00e2t de generoas\u0103 \u00een viziune, \u00eenc\u00e2t s\u0103 se mai recunoasc\u0103 \u0219i al\u021bii \u00een ea… vine \u0219i banul. Experien\u021ba relevant\u0103 e totdeauna r\u0103spl\u0103tit\u0103.<\/p>\n

Ei, cam tot a\u0219a se g\u00e2nde\u0219te \u0219i cineastul rom\u00e2n. \u00cemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te cu ace\u0219ti admirabili predecesori acelea\u0219i idealuri de libertate de expresie, nutre\u0219te, laolalt\u0103 cu ei, aceea\u0219i speran\u021b\u0103 de a-i mi\u0219ca pe oameni. Cu o singur\u0103, notabil\u0103, deosebire \u2013 una care afecteaz\u0103 creativitatea \u0219i despre care nu se vorbe\u0219te \u00eendeajuns. Arti\u0219tii cu pricina, imensa lor majoritate, nu-\u0219i puneau speran\u021bele \u00een spinoase concursuri de finan\u021bare de la stat pentru a-\u0219i produce arta. Nu c\u0103 ar fi avut ceva \u00eempotriv\u0103, nu din scrupul n-au f\u0103cut-o. N-au f\u0103cut-o din m\u0103car dou\u0103 motive. Unul ar fi c\u0103 ideea subven\u021bion\u0103rii artelor, la scara timpului, e o treab\u0103 relativ recent\u0103. Un al doilea ar fi c\u0103 impulsul creator, \u00een ciuda a ceea ce se crede \u00een general, este, \u00eenainte de toate, \u00een beneficiul autorului. Primul care se bucur\u0103 s\u0103-\u0219i contemple arta, cu aferentul efect terapeutic, e chiar creatorul. Ba \u0219anse bune sunt s\u0103 fie cel care se bucur\u0103 cel mai deplin de ea, de vreme ce e f\u0103urit\u0103, vorba aia, ca pentru el. A\u0219a st\u00e2nd lucrurile, ideea c\u0103 ai putea cere bani altora ca s\u0103 te sim\u021bi tu bine nu le-a venit oamenilor dec\u00e2t t\u00e2rziu. Gra\u021bie, desigur, evolu\u021biei g\u00e2ndirii politice \u2013 arta e un bun at\u00e2t de folositor comunit\u0103\u021bii \u00eenc\u00e2t comunitatea \u00eens\u0103\u0219i, ca presupus beneficiar, trebuie s\u0103 sus\u021bin\u0103 producerea ei. C\u0103 vrea sau c\u0103 nu vrea.<\/p>\n

De fapt, arti\u0219tii, cu vagi excep\u021bii, au fost arareori sus\u021binu\u021bi, iar c\u00e2nd s-a \u00eent\u00e2mplat, a fost prin bun\u0103voin\u021ba unor in\u0219i cu dare de m\u00e2n\u0103. F\u0103c\u0103torii de art\u0103 au creat, ca s\u0103 spuneam a\u0219a, pe riscul lor<\/em>. Eventual, \u0219i pe al altora dispu\u0219i s\u0103-\u0219i pun\u0103 economiile \u00een joc. Dac\u0103, de exemplu, unul din ei se \u00eent\u00e2mpla s\u0103 picteze un tablou care nu se vindea dec\u00e2t un secol mai t\u00e2rziu, atunci asta era. Ghinionul financiar era gestionat de autori, fiecare dup\u0103 posibilit\u0103\u021bi.<\/p>\n

Cu cineastul rom\u00e2n (spun rom\u00e2n<\/em>, dar obiceiul \u00een cauz\u0103 domin\u0103 Europa occidental\u0103 de ni\u0219te zeci de ani de-acuma) lucrurile nu se petrec a\u0219a. Nu se petrec a\u0219a pentru c\u0103, gra\u021bie existen\u021bei unui Centru Na\u021bional al Cinematografiei, el are o speran\u021b\u0103 la care arti\u0219tii trecutului nu puteau aspira: banul public. Sigur, nu to\u021bi cinea\u0219tii au acces la fondurile CNC-ului. Dimpotriv\u0103, concuren\u021ba pentru a ob\u021bine finan\u021barea propriului film poate fi \u2013 \u0219i este \u2013 acerb\u0103. La fiecare anun\u021bare de rezultate, exist\u0103 c\u00e2\u0219tig\u0103tori \u0219i exist\u0103 \u00eenvin\u0219i \u00eentre care se nasc periodic fel de fel de dispute cu privire la legitimitatea punctajului, juriz\u0103rii, ba chiar \u0219i a legii cinematografiei. Dar acesta este, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, un am\u0103nunt. C\u00e2t\u0103 vreme bani sunt de dat, o ierarhie se va crea \u00een mod natural, indiferent de valoarea real\u0103 a proiectelor.<\/p>\n

A\u0219a, \u0219i? De ce ar merita distinc\u021bia asta aten\u021bia noastr\u0103? Filme sunt \u0219i dac\u0103 le faci pe banii t\u0103i, \u0219i dac\u0103 le faci pe banii statului. Tot art\u0103, a\u0219a-zic\u00e2nd, tot autori. Ei bine… da \u0219i nu. \u00cen realitate, inventivitatea, talentul, inteligen\u021ba se manifest\u0103 diferit, de la un caz la altul. Pentru cei mai mul\u021bi dintre arti\u0219tii vremurilor trecute nu era suficient s\u0103 se exprime plenar, trebuiau s\u0103 \u00eempace cumva \u0219i necesitatea de a ajunge la sufletele altora \u2013 c\u00e2t mai multe, dac\u0103 sperau la o oarecare remunera\u021bie. Cei care nu izbuteau acest lucru, sf\u00e2r\u0219eau \u00een mizerie. De fapt, via\u021ba arti\u0219tilor sem\u0103na cu a oamenilor obi\u0219nui\u021bi \u2013 asemenea v\u00e2nz\u0103torului din pia\u021b\u0103, trebuiau s\u0103 furnizeze semenilor lor ceva pentru care oamenii erau interesa\u021bi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103. Iar asta \u00eei obliga pe arti\u0219ti la anevoiosul proces de a-\u0219i \u00een\u021belege publicul \u2013 adic\u0103, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, de a-l iubi. De aceste indispensabile interoga\u021bii \u2013 ce nevoi are spectatorul t\u0103u? ce a\u0219teapt\u0103 de la arta ta? cum parcurgi drumul p\u00e2n\u0103 la el?<\/em> \u2013 cineastul modern e scutit. \u00cei lipse\u0219te literalmente motiva\u021bia. Dac\u0103 filmul nu aduce at\u00e2\u021bia spectatori c\u00e2t s\u0103-\u0219i recupereze investi\u021bia, nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nimic. Fiecare dintre realizatorii filmului a fost deja pl\u0103tit pentru serviciul prestat, iar riscul pe care pe vremuri \u0219i-l asuma fiecare e asumat, azi, de noi to\u021bi. Adic\u0103 de nimeni. \u00cen parantez\u0103 fie spus, obiec\u021bia m\u0103 prive\u0219te \u0219i pe mine \u2013 am colaborat \u0219i eu la dou\u0103 filme de lungmetraj finan\u021bate de CNC.<\/p>\n

De-aici p\u00e2n\u0103 la a \u021bine prea pu\u021bin cont de viziunea spectatorului \u2013 fie ea \u0219i m\u0103rginit\u0103, uneori \u2013 a fost doar un pas. A\u0219a se face c\u0103 destui cinea\u0219ti au ajuns s\u0103-\u0219i g\u00e2ndeasc\u0103 filmele av\u00e2nd concep\u021bia c\u0103 spectatorul rom\u00e2n e at\u00e2t de \u00eenapoiat \u0219i de lipsit de gust \u00eenc\u00e2t viziunea regizoral\u0103 trebuie ferit\u0103 de orice inoportune compromisuri cu a\u0219tept\u0103rile lui. Chiar din punct de vedere al procedurii concursului CNC, dob\u00e2ndirea unei finan\u021b\u0103ri pentru un film nu este condi\u021bionat\u0103 de exigen\u021ba de a ob\u021bine suficiente \u00eencas\u0103ri \u00eenc\u00e2t filmul s\u0103-\u0219i recupereze investi\u021bia. De-un eventual profit, nici nu mai vorbim. \u00cen felul acesta, talentul cineastului este stimulat s\u0103 nu se preocupe de sensibilitatea spectatorului, ci doar de idiosincraziile personale. Altfel spus, de un solipsism. Ceea ce se \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103. Din istoria recent\u0103 a filmului rom\u00e2nesc, ultimii 10-15 de ani de c\u00e2nd CNC-ul finan\u021beaz\u0103 anual filme, cu c\u00e2teva foarte pu\u021bine excep\u021bii (care nu pot fi inventariate pe mai mult de degetele de la o m\u00e2n\u0103), nu putem numi niciun film rom\u00e2nesc care s\u0103-\u0219i fi recuperat investi\u021bia. E un soi de creativitate care se bucur\u0103 c\u00e2nd beneficiaz\u0103 de c\u00e2teva mii de spectatori, uit\u00e2nd cu inocen\u021b\u0103 c\u0103 i-ar fi trebuit c\u00e2teva sute de mii. Pentru ace\u0219ti c\u00e2\u021biva, o mul\u021bime care nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 niciodat\u0103 o mas\u0103 critic\u0103, se cheltuiesc, anual, c\u00e2teva milioane de Euro. Un pre\u021b destul de mic, a\u0219 spune, pe care statul \u00eel pl\u0103te\u0219te pentru ca cinea\u0219tii rom\u00e2ni s\u0103 nu-\u0219i asume riscul de a e\u0219ua c\u0103ut\u00e2nd r\u0103spuns la \u00eentrebarea ce vor oamenii<\/em>. Pentru ca cinea\u0219tii s\u0103 nu-\u0219i descopere poten\u021bialul de creativitate, adic\u0103 de altruism fa\u021b\u0103 de cet\u0103\u021benii pe care pretind c\u0103 \u00eei educ\u0103. Cu c\u00e2t ne vom asuma mai pu\u021bin riscul financiar<\/em> de a face un film care s\u0103 e\u0219ueze, cu at\u00e2t vom produce filme mai irelevante, mai sortite a fi ignorate de public.<\/p>\n

\"cinema\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cenc\u0103 din facultate, cineastul \u00een\u021belege c\u0103 rostul lui, ce a\u0219teapt\u0103 societatea de la el, e s\u0103 creeze filme care \u2013 zis mai direct sau mai oblic \u2013 trebuie s\u0103 de\u0219tepte oamenii. \u201eS\u0103 pun\u0103 oamenii pe g\u00e2nduri\u201d, \u201es\u0103 fac\u0103 oamenii s\u0103-\u0219i ridice semne de \u00eentrebare\u201d sunt expresiile pe care le folosim pentru a califica dac\u0103 un… Cite\u0219te mai mult »Despre risc \u015fi creativitate \u00een cinema<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11316],"tags":[14096,14095],"class_list":["post-23171","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media","tag-finantare-filme","tag-procedura-concursului-cnc"],"views":1426,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23171","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23171"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23171\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23171"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23171"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23171"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}