{"id":23169,"date":"2015-05-01T15:12:37","date_gmt":"2015-05-01T13:12:37","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23169"},"modified":"2015-05-01T15:12:37","modified_gmt":"2015-05-01T13:12:37","slug":"scoala-si-muzeul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/scoala-si-muzeul\/","title":{"rendered":"\u015ecoala \u015fi muzeul"},"content":{"rendered":"<p>Un fost activist comunist, fost sportiv, fost om de afaceri, fost politician, fost demnitar, actualmente infractor, tocmai a publicat un volum la Editura Niculescu. O \u015fti\u0163i, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103: este editura care public\u0103 manuale \u015fcolare, atlase \u015fi c\u0103r\u0163i de \u015ftiin\u0163\u0103 popularizat\u0103. Ultima noutate scris\u0103 de personajul amintit este o carte de istorie \u00een toat\u0103 regula sau (pentru c\u0103 nu am citit-o) a\u015fa se pretinde a fi, mai ales c\u0103 este prefa\u0163at\u0103 de unul dintre cei mai valoro\u015fi bizantinologi ai Rom\u00e2niei, profesorul Stelian Brezeanu. (\u00cemi aduc aminte, cu nostalgie, de orele de curs \u00een care ascultam fermecat povestea r\u0103zboiului dintre iconoduli \u015fi iconocla\u015fti al\u0103turi de fo\u015ftii mei colegi, actuali parlamentari, Crin Antonescu, George Severin \u015fi Radu Zlati; profesorul Brezeanu era \u00een facultate o somitate!) Volumul lui Gheorghe Copos, scris \u00een \u00eenchisoare (pe urmele ilegali\u015ftilor, care f\u0103cuser\u0103 din Doftana o adev\u0103rat\u0103 facultate \u2013 sau, cel pu\u0163in, a\u015fa eram noi min\u0163i\u0163i \u00een gimnaziu), se nume\u015fte Alian\u0163e matrimoniale \u00een politica principilor rom\u00e2ni din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Moldova \u00een secolele XIV \u2013 XVI. T\u00e2n\u0103rul istoric C\u0103t\u0103lin Parfene suspecteaz\u0103 c\u0103 volumul ar fi plagiat dup\u0103 o lucrare a sa. Nu \u015ftiu unde este adev\u0103rul. Dar \u00eent\u00e2mplarea \u00eemi aduce aminte de faptul c\u0103 primul dictator comunist al Rom\u00e2niei, \u00eentr-un acces de furie determinat de crasa incultur\u0103 a mai junelui activist Ion Dinc\u0103 (personaj popular, \u00eentre altele, nu doar pentru c\u0103 fiica lui era asistent\u0103 la Facultatea de Matematic\u0103, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care nu se scoteau la concurs posturi de asisten\u0163i, ci \u015fi pentru faptul c\u0103 ginerele s\u0103u a ajuns, \u00een vremurile de adev\u0103rat\u0103 democra\u0163ie capitalist\u0103, mare patron de club de fotbal \u015fi de firm\u0103 de tehnologie informatic\u0103), l-a trimis pe acesta la \u015ficoal\u0103 (a\u015fa pronun\u0163a Gheorghiu\u2013Dej: \u015ficoal\u0103). Acolo a ajuns \u015fi domnul Copos. Recunosc: eu nu am avut curajul, niciodat\u0103, s\u0103 \u00eemi public teza de doctorat, pentru c\u0103 niciodat\u0103 nu am fost convins c\u0103 e suficient de bun\u0103 pentru tipar. Uite c\u0103 unii au curaj! Bravo domnului Copos! De altfel, nu cred c\u0103 sunt mul\u0163i istorici serio\u015fi din Rom\u00e2nia care s\u0103 abordeze, non\u015falant, o asemenea tem\u0103. \u00cen fine, nu asta ne preocup\u0103 acum. Problema noastr\u0103 este ce facem cu \u015ecoala! Este o problem\u0103 pe care nu o putem ocoli, pentru c\u0103 este una de calibru na\u0163ional.<br \/>\nAm aflat, recent, c\u0103 \u00een 2014 o familie a cheltuit \u00een medie, lunar, cam 100 de lei pentru educa\u0163ie \u015fi cam 100 de lei pentru cultur\u0103. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 suta aia de lei a dat-o, fiecare familie, pentru cump\u0103rarea manualelor, a rechizitelor \u015fi a altor obiecte strict necesare pentru educa\u0163ie \u015fi \u00eenc\u0103 o sut\u0103 de lei a mai dat dac\u0103 s-a dus o dat\u0103 pe lun\u0103 la mall, s\u0103 vad\u0103 un film. Evident, totul este o medie. Adic\u0103, majoritatea cov\u00e2r\u015fitoare a cet\u0103\u0163enilor nu d\u0103 nici 10 lei pe familie, \u00eentr-o lun\u0103, pentru educa\u0163ie \u015fi pentru cultur\u0103, \u00een vreme ce o minoritate \u00ee\u015fi permite s\u0103 cheltuie mii de lei, pentru acelea\u015fi activit\u0103\u0163i.<br \/>\nO dat\u0103 \u00eentr-un an, educa\u0163ia \u015fi cultura par s\u0103 \u00ee\u015fi dea m\u00e2na: este s\u0103pt\u0103m\u00e2na c\u00e2nd, sub sloganul \u015ecoala altfel: S\u0103 \u015ftii mai multe, s\u0103 fii mai bun! (a\u015fa e titlul; cu majuscul\u0103 dup\u0103 dou\u0103 puncte), \u015fcolile viziteaz\u0103 muzeele. Am fost entuziast de la \u00eenceput cu privire la acest program \u015fi cred, \u00een continuare, c\u0103 este ceea ce \u00eel va \u0163ine \u00een amintirea noastr\u0103 pe ministrul Daniel Funeriu, mai mult dec\u00e2t orice alt\u0103 \u00eencercare a sa de a reforma sistemul educa\u0163ional (\u00eencercare ce s-a dovedit sortit\u0103 e\u015fecului). Trebuie s\u0103 spun c\u0103, de\u015fi sunt \u015fi acum plin de speran\u0163e atunci c\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc la aceast\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, am ajuns s\u0103 am \u015fi dezam\u0103giri. Pe de o parte, pentru c\u0103, \u00een muzee, vizitele hoardelor de copii sunt considerate un fel de sperietori: muzeografii se g\u00e2ndesc cu groaz\u0103 la zilele \u00een care trebuie s\u0103 \u00eei ghideze pe \u015fcolari de diminea\u0163a p\u00e2n\u0103 seara prin muzeu. Pe de alt\u0103 parte, educatorii se arat\u0103 a fi tot mai sastisi\u0163i de aceste activit\u0103\u0163i; prefer\u0103 s\u0103 \u00eei \u0163in\u0103 pe copii \u00een \u015fcoal\u0103, s\u0103 fac\u0103 lec\u0163ii suplimentare cu ei, dec\u00e2t s\u0103 \u00eei scoat\u0103 \u00een afara \u015fcolii. Este mai simplu. Am ajuns s\u0103 o rog pe \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarea fiicei mele s\u0103 programeze o vizit\u0103 la muzeu, \u00een vreme ce \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii se simt \u00eencurca\u0163i \u00een mecanismele birocratice care avizeaz\u0103 programele care se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een aceast\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103.<br \/>\nCu alte cuvinte, ne \u00eentoarcem la \u00een\u0163eleapta zicere c\u0103 omul sfin\u0163e\u015fte locul. Unii sunt chiar interesa\u0163i s\u0103 \u00eei \u00eendrepte pe copii spre vizitarea muzeelor, \u00eencerc\u00e2nd nu doar s\u0103 le ocupe timpul, \u00eentr-o diminea\u0163\u0103, o dat\u0103 pe an, ci \u015fi s\u0103 le creeze o habitudine, un apetit, un interes pentru vizitarea muzeelor. De ce? P\u0103i, ne spune patriarhul muzeografiei na\u0163ionale, Alexandru Tzigara\u2013Samurca\u015f: \u201e&#8230;nu exist\u0103 pentru popor o institu\u0163iune mai de folos \u015fi cu un caracter mai general dec\u00e2t muzeul, at\u00e2t din punct de vedere al instruc\u0163iei, c\u00e2t mai ales al educa\u0163iei morale. C\u0103ci un muzeu, \u00een adev\u0103ratul \u00een\u0163eles al cuv\u00e2ntului, este nu numai un templu, dar este totodat\u0103 \u015fi o \u015fcoal\u0103 de educa\u0163ie. Un templu, c\u0103ci \u00eentr-\u00eensul, ca \u00eentr-un sanctuar na\u0163ional, se ad\u0103poste\u015fte pe veci odoarele scumpe ale unui popor, el fiind totodat\u0103 \u015fi depozitarul tradi\u0163iei na\u0163ionale. O \u015fcoal\u0103, \u015fi cea mai mare, c\u0103ci \u00een muzeu, f\u0103r\u0103 alt\u0103 preg\u0103tire, f\u0103r\u0103 chiar cunoa\u015fterea slovelor \u015fi f\u0103r\u0103 intermediul unui dasc\u0103l, se cap\u0103t\u0103 pe nesim\u0163ite, cea mai \u00een\u0103l\u0163\u0103toare lec\u0163ie de patriotism. \u00centr-un muzeu na\u0163ional se oglinde\u015fte trecutul \u015fi se pl\u0103m\u0103de\u015fte viitorul: el este cea mai des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 expresie a civiliza\u0163iei unei \u0163\u0103ri\u201c. Probabil c\u0103 acest citat ar trebui s\u0103 stea pe frontispiciul fiec\u0103rui muzeu na\u0163ional din Rom\u00e2nia. Da, sigur, \u015ftim \u00eenc\u0103 dinainte de cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, de la Walter Benjamin, c\u0103 aura templului muzeal s-a risipit, din momentul intr\u0103rii \u00een epoca reproducerii mecanice. Dar muzeul, ca instrument educa\u0163ional, este tot acolo! El este \u00een continuare un templu \u015fi o \u015fcoal\u0103 de educa\u0163ie (dup\u0103 cum, cu dreptate, accentueaz\u0103 Tzigara\u2013Samurca\u015f). Trebuie doar s\u0103 \u00eel utiliz\u0103m, s\u0103 \u00eei l\u0103s\u0103m pe tineri s\u0103 capete acea lec\u0163ie de patriotism de care au nevoie, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne fie team\u0103 c\u0103 ne vor acuza, pe noi, b\u0103tr\u00e2nii, c\u0103 suntem dep\u0103\u015fi\u0163i, vetu\u015fti \u015fi out of the range. Tinerii, dac\u0103 sunt \u00eendrepta\u0163i cu sinceritate \u015fi smerenie, cu g\u00e2nd curat \u015fi cu \u00een\u0163elepciune spre muzeu, vor \u00een\u0163elege c\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163a patriotismul \u00eentr-un muzeu nu este o vorb\u0103 goal\u0103; vor \u00een\u0163elege c\u0103 civiliza\u0163ia din care \u015fi ei fac parte se g\u0103se\u015fte, \u00eentr-adev\u0103r, \u00een acel muzeu. Desigur, dac\u0103 un \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor nu crede \u00een adev\u0103rul acestor vorbe, el nu va putea, vreodat\u0103, s\u0103 \u00eei fac\u0103 pe elevii lui s\u0103 \u00eel cread\u0103. Din acest motiv, consider c\u0103, mai \u00eenainte de a avea o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 altfel pentru elevi, ar trebui s\u0103 avem o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 altfel pentru profesori. Ar trebui mai \u00eent\u00e2i s\u0103 \u00eei \u015fcolariz\u0103m pe formatori; s\u0103 \u00eei facem pe ace\u015fti oameni \u2013 mul\u0163i au fost crescu\u0163i \u00een ideea c\u0103 muzeul este o institu\u0163ie inutil\u0103, plictisitoare \u015fi dedicat\u0103 \u00eendobitocirii maselor \u2013 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 ne afl\u0103m, de mult\u0103 vreme, \u00een secolul XXI: un secol \u00een care muzeul este o institu\u0163ie f\u0103r\u0103 de care nu mai poate fi construit un sistem normal educa\u0163ional.<br \/>\n\u00cen nordul Europei se proiecteaz\u0103 \u015fcoala f\u0103r\u0103 s\u0103li de clas\u0103: o \u015fcoal\u0103 \u00een care profesorii \u00eei \u00eenva\u0163\u0103 pe elevi cum s\u0103 utilizeze spa\u0163iul virtual, pentru a tr\u0103i \u00een cel real. Din nefericire, constat cu ad\u00e2nc\u0103 triste\u0163e c\u0103 \u00eentre vizitele \u00een muzee, la care luam parte acum 45 de ani, c\u00e2nd eram pionier, \u015fi cele pe care le proiecteaz\u0103 actualii profesori, nu este mare diferen\u0163\u0103. Evident, copiilor nu li se mai vorbe\u015fte despre partid. Dar plictiseala, graba \u015fi superficialitatea sunt tot acolo. Profesorii sunt plictisi\u0163i; muzeografii sunt plicitisi\u0163i; cum altfel s\u0103 fie copiii? \u015etiu, e greu. Este greu s\u0103 po\u0163i oferi unui grup de 25 de copii aten\u0163ia pe care o merit\u0103 fiecare dintre ei, pentru a \u00een\u0163elege un fenomen, un obiect, un me\u015fte\u015fug, o stare de spirit. Nu avem nici timpul necesar pentru asta, nici suficiente resurse umane (de o parte \u015fi de alta); \u015fi, oricum, suntem prost pl\u0103ti\u0163i, cu to\u0163ii. Dar cred c\u0103, m\u0103car o dat\u0103 pe an, copiii no\u015ftri merit\u0103 acest mic sacrificiu \u2013 pe care nu ar mai trebui s\u0103 \u00eel trat\u0103m drept o corvoad\u0103, ci ca pe o necesitate pentru educa\u0163ia celor care ne urmeaz\u0103. M\u0103car o dat\u0103 pe an, vreme de \u015fase zile, ar trebui s\u0103 le acord\u0103m o aten\u0163ie special\u0103 plozilor care se aliniaz\u0103 la intrarea \u00een muzeele noastre, pentru c\u0103 ei vor constitui publicul nostru (educat) din deceniul urm\u0103tor, din deceniile urm\u0103toare.<br \/>\n\u015ei m\u0103 g\u00e2ndesc din nou c\u0103, \u00een vreme ce copiii din \u015fcolile bucure\u015ftene pot, de bine, de r\u0103u, s\u0103 mearg\u0103 \u00een fiecare lun\u0103 s\u0103 viziteze c\u00e2te un muzeu cu doamna profesoar\u0103 sau cu mama \u015fi cu tata, copiii din mediul rural au aceast\u0103 \u015fans\u0103, \u00een cel mai bun caz, doar o dat\u0103 pe an: c\u00e2nd e S\u0103pt\u0103m\u00e2na altfel \u015fi c\u00e2nd, eventual, sunt du\u015fi \u00een cea mai apropiat\u0103 localitate \u00een care exist\u0103 un muzeu \u2013 unde nimeni nu le explic\u0103 ce este un muzeu \u015fi la ce folose\u015fte el, iar obiectele din vitrine par cobor\u00e2te dintr-o alt\u0103 lume: nu dintr-un templu \u015fi nu pentru un sanctuar&#8230;<br \/>\nA f\u0103cut v\u00e2lv\u0103, acum ceva vreme, zvonul c\u0103 s-ar putea s\u0103 fim chema\u0163i la oaste. M\u0103 rog, nu conteaz\u0103 c\u0103 totul a fost o tiribomb\u0103. \u00centrebarea mea r\u0103m\u00e2ne: dac\u0103 ar fi s\u0103 fim chema\u0163i s\u0103 ne ap\u0103r\u0103m patria, c\u00e2\u0163i dintre noi vom fi \u00eenv\u0103\u0163at patriotismul \u00een muzee?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Un fost activist comunist, fost sportiv, fost om de afaceri, fost politician, fost demnitar, actualmente infractor, tocmai a publicat un volum la Editura Niculescu. O \u015fti\u0163i, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103: este editura care public\u0103 manuale \u015fcolare, atlase \u015fi c\u0103r\u0163i de \u015ftiin\u0163\u0103 popularizat\u0103. Ultima noutate scris\u0103 de personajul amintit este o carte de istorie \u00een toat\u0103 regula sau&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/scoala-si-muzeul\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u015ecoala \u015fi muzeul<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[11237],"tags":[],"class_list":["post-23169","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate"],"views":918,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23169","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23169"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23169\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23169"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23169"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23169"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}