{"id":23155,"date":"2015-05-01T14:52:47","date_gmt":"2015-05-01T12:52:47","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23155"},"modified":"2015-05-01T14:52:47","modified_gmt":"2015-05-01T12:52:47","slug":"inapoi-in-timp","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/inapoi-in-timp\/","title":{"rendered":"\u00cenapoi \u00een timp"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Philippa Gregory,<em> Doamna apelor,<\/em> tr. de Anacaona M\u00e2ndril\u0103-Sonetto, Polirom, Ia\u015fi, 2012, 464 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<br \/>\nPhilippa Gregory schi\u0163eaz\u0103 o imagine vie \u015fi demn\u0103 de compasiune a foametei, a popula\u0163iei istovite \u015fi f\u0103r\u0103 de conduc\u0103tor, oamenii fiind condu\u015fi de disperare \u015fi \u00eendrepta\u0163i c\u0103tre revolt\u0103.<\/p>\n<p>Jacquetta, fata Contelui de Luxemburg \u015fi rud\u0103 cu jum\u0103tate din personajele regale ale Europei, a fost c\u0103s\u0103torit\u0103 cu John, Ducele de Bedford, unchiul lui Henric al VI-lea. R\u0103mas\u0103 v\u0103duv\u0103 la v\u00e2rsta de nou\u0103sprezece ani, \u00ee\u015fi ia via\u0163a \u00een propriile m\u00e2ini \u015fi se m\u0103rit\u0103 din iubire, cu un domn din gospod\u0103ria proprie. Philippa Gregory p\u0103\u015fe\u015fte \u00eenapoi \u00een timp cu cartea Doamna apelor, dup\u0103 ce exploreaz\u0103 via\u0163a multor femei din familia Tudor \u00eentr-o succesiune de romane, intr\u00e2nd acum \u00een profunzimea bogatei \u015fi complicatei istorii a R\u0103zboiului celor Dou\u0103 Roze.<br \/>\n\u00cen timpul verii anului 1430 Jacquetta de Luxemburg prive\u015fte oripilat\u0103 la femeia care se afla \u00een lan\u0163uri \u00een fa\u0163a ei. \u201eEste o vr\u0103jitoare?\u201c, \u00eentreab\u0103 cineva. Era Ioana d\u2019Arc, \u0163inut\u0103 acum prizonier\u0103, romanul deschiz\u00e2ndu-se cu un episod ce descrie arderea ei pe rug. Este clar p\u00e2n\u0103 \u015fi pentru Jacquetta c\u0103 Ioana, odinioar\u0103 o femeie plin\u0103 de calit\u0103\u0163i, este acum o victim\u0103 a oportunismului politic orchestrat de b\u0103rba\u0163i.<br \/>\nDin primele capitole ale c\u0103r\u0163ii observ\u0103m firele principale ce ne ghideaz\u0103 \u00eentr-o nara\u0163iune hipnotizant\u0103 din perspectiva Jacquettei. Ea a tr\u0103it \u00eentr-o perioad\u0103 turbulent\u0103 \u015fi volatil\u0103, o perioad\u0103 care a cuprins declinul neamului Lancaster \u015fi \u00eenceputul epocii Tudorilor.<br \/>\nPrima dintre dimensiunile ce contribuie la complexitatea pove\u015ftii rezid\u0103 \u00eentr-o a\u015fa-numit\u0103 art\u0103 \u00eentunecat\u0103. Alchimia \u015fi vr\u0103jitoria, farmecele \u015fi abilitatea de a prezice viitorul sunt prezen\u0163e tangibile \u015fi de temut \u00een viziunea lumii din secolul al XV-lea, fiind folosite deseori ca mecanisme de \u201eeliminare din peisaj\u201c a inamicilor.<br \/>\n\u00cen al doilea r\u00e2nd nara\u0163iunea atrage aten\u0163ia asupra pozi\u0163iei femeilor, prezente doar \u00een sfera domestic\u0103. Astfel, \u00een timp ce Ioana arde pe rug, Jacquetta realizeaz\u0103 c\u0103 acest lucru i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 unei femei \u201ecare crede c\u0103 \u015ftie mai multe dec\u00e2t un b\u0103rbat\u201c. E de reg\u0103sit apoi tema destinului popular, a oamenilor afla\u0163i la mila clasei conduc\u0103toare, \u00eenfometate de putere, violen\u0163\u0103 \u015fi extravagan\u0163\u0103. \u00cen repetate r\u00e2nduri firele narative aduc \u00een lumin\u0103 raportul dintre numeroasele schimb\u0103ri care se petrec pe coridoarele puterii \u015fi situa\u0163ia critic\u0103 de pe str\u0103zile Angliei.<br \/>\nLa scurt timp dup\u0103 ce am reu\u015fit s-o cunoa\u015ftem pe Jacquetta, ea se m\u0103rit\u0103 cu Ducele de Bedford, regentul englez al Fran\u0163ei. Ea surprinde intrigile politice de la curte, m\u0103sluirea favorurilor \u015fi teroarea provocat\u0103 de g\u00e2ndul a ceea ce se poate \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 individul nu este cu b\u0103gare de seam\u0103.<br \/>\nR\u0103mas\u0103 v\u0103duv\u0103 la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103, Jacquetta \u00ee\u015fi alege singur\u0103 noul so\u0163, Richard Woodvolle, c\u0103s\u0103toria devenind realitate doar datorit\u0103 unei min\u0163i agere, a \u015fireteniei \u015fi a curajului. Cei doi vor avea \u00eempreun\u0103 paisprezece copii.<br \/>\nUnul dintre cele mai importante momente ale romanului este r\u0103zvr\u0103tirea oamenilor \u00eempotriva la\u015fit\u0103\u0163ii lui Henric al VI-lea. Henric se dovede\u015fte a fi extrem de influen\u0163abil, lipsit de curaj \u015fi de experien\u0163\u0103 \u00een lupt\u0103. \u00cen timp ce \u00een Londra actele de violen\u0163\u0103 sunt tot mai numeroase, Henric \u015fi so\u0163ia sa, Margareta de Anjou, \u00eenrudit\u0103 cu Jacquetta, se ascund departe \u00een Kenilworth. Regele nu le ofer\u0103 nici sus\u0163inere moral\u0103, nici sprijin practic.<br \/>\n\u00centre timp, \u00eentr-un episod bine conturat, este descris\u0103 revolta din 1450, furia mul\u0163imii ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la Turn, unde Jacquetta \u015fi Richard se ad\u0103postesc. Philippa Gregory schi\u0163eaz\u0103 o imagine vie \u015fi demn\u0103 de compasiune a foametei, a popula\u0163iei istovite \u015fi f\u0103r\u0103 de conduc\u0103tor, oamenii fiind condu\u015fi de disperare \u015fi \u00eendrepta\u0163i c\u0103tre revolt\u0103.<br \/>\n\u00cen timp ce Henric \u00eei iart\u0103, mai t\u00e2rziu, pe cei care s-au r\u0103sculat \u00eempotriva lui, cet\u0103\u0163enii se \u00eentorc la ce a mai r\u0103mas din casele lor. Sunt s\u0103raci \u015fi nedrept\u0103\u0163i\u0163i, victime ale st\u0103p\u00e2nilor \u015fi lorzilor. Henric \u00eensu\u015fi cade \u00eentr-un somn misterios imediat dup\u0103 ce so\u0163ia sa d\u0103 na\u015ftere celui de-al doilea fiu, care, umbl\u0103 zvonul, nu este deloc copilul regelui.<br \/>\nNa\u0163iunea este zguduit\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103, iar neamul Lancaster se apropie inexorabil c\u0103tre declinul s\u0103u. Urm\u0103toarea epoc\u0103 a Tudorilor este o perioad\u0103 \u00een care Elisabetei, fiica Jacquettei, \u00eei este destinat s\u0103 joace un rol fundamental. De\u015fi povestea Doamnei apelor este mai pregnant\u0103 \u00een primele capitole, cititorii acesteia devin cu adev\u0103rat prin\u015fi \u00een fascinanta lume descris\u0103 cu energie \u015fi pasiune.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Philippa Gregory, Doamna apelor, tr. de Anacaona M\u00e2ndril\u0103-Sonetto, Polirom, Ia\u015fi, 2012, 464 p. &nbsp; Philippa Gregory schi\u0163eaz\u0103 o imagine vie \u015fi demn\u0103 de compasiune a foametei, a popula\u0163iei istovite \u015fi f\u0103r\u0103 de conduc\u0103tor, oamenii fiind condu\u015fi de disperare \u015fi \u00eendrepta\u0163i c\u0103tre revolt\u0103. Jacquetta, fata Contelui de Luxemburg \u015fi rud\u0103 cu jum\u0103tate din personajele regale ale&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/inapoi-in-timp\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u00cenapoi \u00een timp<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[14087,14086],"class_list":["post-23155","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-doamna-apelor","tag-philippa-gregory"],"views":1027,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23155","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23155"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23155\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23155"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23155"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23155"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}