Al patrulea roman, \u00een ordine cronologic\u0103, al lui Augustin Buzura, dup\u0103 Absen\u0163ii (1970), Fe\u0163ele t\u0103cerii (1974) \u015fi Orgolii (1977), Vocile nop\u0163ii (1980) n-a avut parte \u00een perspectiv\u0103 de receptarea altor titluri ale scriitorului, de\u015fi e, ne\u00eendoielnic, un titlu de v\u00e2rf. Dou\u0103 elemente ar trebui, dintru \u00eenceput, semnalate \u2013 unul de natur\u0103 etico-politic\u0103, altul de natur\u0103 a\u015fa-zic\u00e2nd problematic\u0103 sau tematic\u0103. Dac\u0103 Absen\u0163ii trecuse, riscant, de \u201eliniile ro\u015fii\u201c ale tezelor din iulie (c\u00eend a fost \u015fi retras o vreme din circula\u0163ie), iar masivul, substan\u0163ialul Fe\u0163ele t\u0103cerii a \u00eempins p\u00e2n\u0103 la limit\u0103 marja de toleran\u0163\u0103 a curajului din romanele \u201eobsedantului deceniu\u201c, Vocile… atac\u0103 frontal, cu riscurile de rigoare, o zon\u0103 periculoas\u0103 \u00een epoc\u0103: actualitatea social\u0103 imediat\u0103. O alt\u0103 tentativ\u0103 major\u0103 \u00een acela\u015fi sens, romanul Cel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni al lui Marin Preda, apare \u2013 coinciden\u0163\u0103 \u2013\u00a0 \u00een acela\u015fi an. Tematic vorbind, Vocile nop\u0163ii impune prin for\u0163a investig\u0103rii insolite a unor medii sociale proletare (coloniile de muncitori industriali \u015fi c\u0103minele de nefamili\u015fti) r\u0103mase \u00een afara poncifelor realist-socialiste sau post-realist socialiste. Buzura se \u00eent\u00eelne\u015fte aici, din nou, cu Preda (cel din Intrusul sau Cel mai iubit…) ca romancier al con\u015ftiin\u0163ei etice confruntate cu sistemele opresive. Despre realismul dur al prozatorului s-a discutat deja mult. Despre existen\u0163ialismul s\u0103u profund \u2013 mai pu\u0163in (cu excep\u0163ia Absen\u0163ilor, unde lucrurile sunt evidente). \u015ei mai pu\u0163in s-a observat faptul c\u0103 ultimul \u00eel condi\u0163ioneaz\u0103 pe cel dint\u00e2i.
\nIdentitatea urbei muncitore\u015fti montane ce asigur\u0103 centrul nara\u0163iunii e dezv\u0103luit\u0103 relativ t\u00e2rziu \u00een roman: \u201eOptase pentru R\u00e2ul Doamnei \u2013 acest ora\u015f muncitoresc, aspru, frumos \u015fi rece \u00een acela\u015fi timp, \u00een care trandafirii r\u0103sp\u00e2ndi\u0163i peste tot nu-\u0163i puteau distrage aten\u0163ia de la mirosul de plumb \u2013 cu sentimentul provizoratului: \u00abFie, vom vedea mai \u00eencolo ce-i de f\u0103cut…\u00bb \u015ei acest fie era \u015fi expresia derutei, \u015fi a \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2n\u0103rii\u201c. O punere \u00een abis evident\u0103: \u201etrandafirii\u201c reprezint\u0103 poleiala oficial\u0103 a vie\u0163ii noi \u015fi a \u201econstruc\u0163iei socialismului\u201c, \u00een timp ce \u201emirosul de plumb\u201c al minei trimite la proximitatea, riscant\u0103, a bolii \u015fi a mor\u0163ii. Restul \u0163ine de condi\u0163ia \u015fi de atitudinea existen\u0163ial\u0103: \u201eprovizorat\u201c, \u201ederut\u0103\u201c, \u201e\u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare\u201c… Personajul central, fiul de miner \u015etefan Pintea, ajuns \u00een uzina metalurgico-chimic\u0103 din urbe dup\u0103 absolvirea facult\u0103\u0163ii, \u00eemparte aceea\u015fi tipologie cu alte con\u015ftiin\u0163e etice \u00een criz\u0103 precum Mihai Bogdan din Absen\u0163ii, profesorul Cristian din Orgolii sau Dan Toma \u2013 ziaristul justi\u0163iar din Fe\u0163ele t\u0103cerii. Vom \u00eent\u00e2lni acest tip de figur\u0103 c\u0103ut\u0103toare \u2013 posibil alter ego auctorial – \u015fi \u00een viitoarele romane ale lui Buzura, \u00een Drumul cenu\u015fii sau \u00een Recviem pentru nebuni \u015fi bestii. \u00cent\u00e2lnim, de asemenea, aceea\u015fi senza\u0163ie de criz\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei morale, de captivitate sufocant\u0103 \u00een cerc, acelea\u015fi dibuiri reflexiv-dubitative, aceea\u015fi indeterminare chinuitoare, acelea\u015fi bovarisme nevrozante \u015fi acelea\u015fi \u201esomnuri\u201c b\u00e2ntuite de co\u015fmaruri (un infern al con\u015ftiin\u0163ei) din care protagoni\u015ftii \u00eencearc\u0103, disperat, s\u0103 se smulg\u0103. Pe scurt: aceea\u015fi filosofie subiacent\u0103. Eroul nu este un intelectual inadaptat \u2013 figur\u0103 curent\u0103 a prozei rom\u00e2ne\u015fti antimoderne \u2013 ci un dezadaptat ce \u00eencearc\u0103, din r\u0103sputeri, s\u0103 adapteze la noua sa condi\u0163ie. \u00cen calitate de c\u0103ut\u0103tor al propriului adev\u0103r biografic, \u015etefan Pintea devine victima unei instan\u0163e represive care-i r\u0103scole\u015fte dedesubturile vie\u0163ii \u00een c\u0103utarea unei culpe obscure \u015fi incerte \u2013 o culp\u0103 a apartenen\u0163ei, am putea spune. Periplul s\u0103u nebulos \u00een c\u0103utarea identit\u0103\u0163ii va fi dublat mereu de o con\u015ftiin\u0163\u0103 kafkian\u0103 a vinov\u0103\u0163iei, pervers \u00eentre\u0163inute de anchetatorul Veza \u015fi proiectate inclusiv asupra celei a tat\u0103lui \u015fi bunicului (partizan anticomunist \u00een perioada colectiviz\u0103rii). Similar\u0103 presiunii dosarului de cadre, ea trimite la ochiul unui Big Brother familiar, vigilent \u015fi implacabil. (Fenomenul nu e, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, propriu doar totalitarismului comunist: supravegherea informa\u0163ional\u0103 a civiliza\u0163iei contemporane ne-o confirm\u0103 la tot pasul, \u00een forme mult mai sofisticate \u015fi mai discrete). De la \u00eenceput p\u00e2n\u0103 spre sf\u00e2r\u015fit nu afl\u0103m totu\u015fi nimic clar despre vina protagonistului: doar b\u0103nuieli, supozi\u0163ii menite s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103 sentimentul de culp\u0103. Totul pare un joc de-a \u015foarecele \u015fi pisica, util \u201eascensiunii\u201c profesionale a anchetatorului \u015fi ambi\u0163iilor sale cognitive. Pintea va fi astfel suspectat, pe r\u00e2nd, de toate abaterile posibile: agresiuni asupra colegilor de serviciu, furtul banilor \u0163\u0103ranului Bor\u015f V\u0103s\u00e2i etc.; felul \u00een care se ap\u0103r\u0103, invoc\u00e2nd o posibil\u0103 confuzie a locotenentului, poate fi reg\u0103sit, schimb\u00e2nd ce-i de schimbat, \u00eentr-un roman al exilului (Noaptea de S\u00e2nziene al lui Mircea Eliade), unde un alt \u015etefan (Viziru) e \u201econfundat\u201c cu un legionar \u015fi acuzat \u00een consecin\u0163\u0103. La un moment dat, Veza pare c\u0103-\u015fi absolv\u0103 victima, dar, spre sf\u00e2r\u015fitul c\u0103r\u0163ii, aflat \u00een vizit\u0103 la p\u0103rin\u0163ii lui \u015etefan (care-l adopt\u0103 naiv \u015fi entuziast), deschide insinuant noi piste investigative. \u00centre \u00eenceputul anchetei \u015fi aparentul ei final se desf\u0103\u015foar\u0103 aproape toat\u0103 ac\u0163iunea romanului. Ac\u0163iune ramificat\u0103, alc\u0103tuit\u0103 din sondaje autoscopice \u00een memoria biografic\u0103 a lui \u015etefan, cu \u00eencerc\u0103ri de clarificare a zonelor tulburi \u015fi rezolv\u0103ri surprinz\u0103toare. Relatarea oscileaz\u0103 permanent \u00eentre persoana a treia (c\u00e2nd t\u00e2n\u0103rul Pintea face obiectul anchetei) \u015fi persoana \u00eent\u00e2i (cu Pintea ca narator). Abund\u0103 clarobscurul, zonele tenebroase, incerte ale con\u015ftiin\u0163ei. Psihiatru de forma\u0163ie \u015fi, ca atare, sensibil la psihologiile traumatice, Augustin Buzura este un prozator secundat la tot pasul de un eseist de atitudine, care comenteaz\u0103 faptele pe m\u0103sur\u0103 ce le expune. Romanul s\u0103u social va fi dublat prin urmare la toate nivelurile de un roman etic \u015fi de unul eseistic. Nara\u0163iunea vine, aluvionar, din toate p\u0103r\u0163ile, ca o ap\u0103 mare \u015fi tulbure; compozi\u0163ia e \u00eens\u0103 bine strunit\u0103, \u00eendiguit\u0103 la toate nivelurile. Constructor minu\u0163ios \u015fi temeinic, autorul nu se fere\u015fte s\u0103-\u015fi pigmenteze epicul cu infuzii de senza\u0163ional \u015fi melodram\u0103, \u015ftiind mereu unde s\u0103 se opreasc\u0103. Acela\u015fi lucru \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte componenta discursiv\u0103, eseistic\u0103 \u2013 marc\u0103 \u00eenregistrat\u0103! \u2013 bine \u0163inut\u0103 \u015fi ea \u00een matca unei proze dense, robuste, colc\u0103ind de fapte. C\u0103ci romancierul ardelean \u015ftie s\u0103 capteze aten\u0163ia cititorului \u00een \u201edezbateri etice\u201c tensionate \u015fi pasionale. Ele nu se feresc s\u0103 abordeze chestiuni controversabile, ba chiar le caut\u0103 cu tot dinadinsul: de la complica\u0163ii ale vie\u0163ii intime, trec\u00e2nd prin dramele istorice \u015fi identitare p\u00e2n\u0103 la criza valorilor din lumea contemporan\u0103, totul este chestionat \u015fi \u00eentors pe toate fe\u0163ele. Pe de alt\u0103 parte, aici se afl\u0103 \u015fi principala vulnerabilitate a acestui tip de proz\u0103. Punctul cel mai de jos al Vocilor nop\u0163ii \u00eel constituie lungile, retoricele conversa\u0163ii dintre \u015etefan Pintea \u015fi frumoasa Violetta, cunoscut\u0103 de el \u00een timpul unei excursii \u00een Iugoslavia.
\nRomanul erotic al \u201eidealistului\u201c e minat de indecizii \u015fi dileme. Pe l\u00e2ng\u0103 Dana, colega de facultate cu a\u015ftept\u0103ri casnice de care se desparte pentru a-\u015fi re\u00eencepe via\u0163a \u201ede jos\u201c, din uzin\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 episodul sentimental cu Violetta, ziarista italianc\u0103 de st\u00e2nga traumatizat\u0103 de moartea brutal\u0103 a so\u0163ului \u015fi care vrea s\u0103 se elibereze de propria nevroz\u0103 prin gesturi romantic-radicale, cea mai prezent\u0103 \u00een via\u0163a lui \u015etefan este Lena Filipa\u015f, so\u0163ia fostului director al fabricii \u015fi, totodat\u0103, gazda sa provizorie din R\u00e2ul Doamnei. Leg\u0103tura lor adulterin\u0103, consumat\u0103 clandestin, arat\u0103 printre altele c\u0103 oamenii nu sunt niciodat\u0103 ce par a fi. \u201eInsensibila\u201c care tinde s\u0103 refuze, pragmatic, orice fug\u0103 din c\u0103snicia \u00een care se complace, se dovede\u015fte \u00een realitate o victim\u0103 cu temperament de artist\u0103 bovaric\u0103: o fost\u0103 profesoar\u0103 de muzic\u0103 e\u015fuat\u0103, din deficit al voin\u0163ei, \u00een bra\u0163ele unui potentat local dubios \u015fi r\u0103zbun\u0103tor, divor\u0163at de o so\u0163ie m\u0103mos-desexualizat\u0103. Gra\u0163iile sale \u015etefan le \u00eemparte nu doar cu so\u0163ul plictisit, ci \u015fi cu un concurent comod, dar tenace (Sobaru) care-l elimin\u0103 finalmente sau \u00eel face s\u0103 abandoneze, resemnat, o rela\u0163ie f\u0103r\u0103 viitor. Chiar dac\u0103 partitura ei ar \u00eendrept\u0103\u0163i-o la un asemenea statut, nu Lena este personajul feminin cel mai reu\u015fit al romanului, ci Ioana Stoian, \u201emijlocitoarea\u201c leg\u0103turilor erotice\/ extraconjugale \u015fi, \u00eentr-un fel, protectoarea lui Pintea. Cinismul ei dezabuzat, dublat \u00een subsidiar de o anume \u00een\u0163elepciune a vie\u0163ii, tr\u0103deaz\u0103, dincolo de cruzimea limbajului, abilit\u0103\u0163i de trickster: \u201eEa avea un fel curios de a glumi, de a se plasa totdeauna pe linia dintre adev\u0103r \u015fi minciun\u0103 \u2013 adev\u0103rul era prea dur, minciuna prea \u00eenjositoare, iar \u00een zona moart\u0103 dintre ele sim\u0163ea c\u0103 reu\u015fe\u015fte s\u0103 se ascund\u0103 perfect\u201c. Gre\u015fesc oare v\u0103z\u00e2nd \u00een aceast\u0103 caracterizare condi\u0163ia scriitorului \u00eensu\u015fi, prins \u00eentre Scylla \u015fi Charibda unui regim totalitar?
\nDesigur, prozatorul confruntat cu represiunea \u015fi cenzura nu poate trece peste marile tabuuri ale ceau\u015fismului. Va recurge, prin urmare, la stratageme abile, dar eficiente nu numai pentru cititorii de atunci (c\u0103rora romanul le va fi p\u0103rut, din multe puncte de vedere, exploziv), ci \u015fi pentru cei de azi. Partidul nu e men\u0163ionat direct, nici conducerea lui superioar\u0103 (\u00een frunte cu secretarul general), iar Securitatea va fi eufemizat\u0103 sub formula folcloric\u0103 \u201eOchiul \u015fi Timpanul\u201c. Ea \u00ee\u015fi are, altminteri, agen\u0163i infiltra\u0163i peste tot, inclusiv \u00een uzina chimico-metalurgic\u0103 \u015fi \u00een c\u0103minul de muncitori nefamili\u015fti. Locotenentul Vesa, anchetatorul de Mili\u0163ie, are toate datele unui anchetator al Securit\u0103\u0163ii. Fiu al unui instrument brutal \u015fi viclean al represiunii din anii \u201950 (chiar bunicul lui \u015etefan Pintea, afl\u0103m la un moment dat, ar fi fost ucis de el), Filipa\u015f ofer\u0103, la r\u00e2ndu-i, imaginea \u015ftabului dezumanizat ce ascunde sub duritatea sa r\u0103zbun\u0103toare frustr\u0103rile unui om slab. Pun\u00e2nd cap la cap elementele de via\u0163\u0103 cotidian\u0103, petrecerile \u00een cadru organizat de la fabric\u0103, orele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt politic, rigorile moralei proletare, cli\u015feele oficiale, dar \u015fi abaterile de la norm\u0103, comportamentele rezistente, economia paralel\u0103, cultura pop, folclorul str\u0103zii \u015f.cl., ob\u0163inem o imagine elocvent\u0103 \u015fi autentic\u0103 a umanit\u0103\u0163ii provinciale din Rom\u00e2nia anilor \u201970, cu clase dislocate de industrializare \u015fi cu mentalit\u0103\u0163ile aferente. \u201eFresc\u0103 social\u0103\u201c, Vocile nop\u0163ii este \u015fi o fresc\u0103 moral\u0103 cu dedesubturi parabolice, subversive p\u00e2n\u0103 \u00een punctul de unde pot deveni amenin\u0163\u0103toare. H\u0103r\u0163uielile anchetatorului, biografia lui Filipa\u015f \u015fi a tat\u0103lui s\u0103u (dou\u0103 genera\u0163ii de potenta\u0163i fa\u0163\u0103 cu dou\u0103 genera\u0163ii de victime), anturajul de colaboratori ai fostului director \u015fi so\u0163iile lor vulgare, chiolhanurile de\u015fucheate, cu be\u0163ii \u015fi jocuri de noroc, dar \u015fi alte scene din \u201evia\u0163a secret\u0103\u201c a elitei locale, marcate de amoralitate luxoas\u0103 \u015fi corupt\u0103 (v\u00e2n\u0103toarea de mistre\u0163i, la care \u015etefan \u015fi colegii s\u0103i de fabric\u0103 sunt adu\u015fi ca gonaci, este de o cruzime inuman\u0103) contrazic, flagrant, orice moral\u0103 proletar\u0103. De partea cealalt\u0103, avem lumea pitoreasc\u0103 a c\u0103minului de nefamili\u015fti, populat\u0103 cu o \u201efaun\u0103\u201c multicolor\u0103 de tineri muncitori: orfani, fo\u015fti pu\u015fc\u0103ria\u015fi, \u0163\u0103rani pleca\u0163i de la sat s\u0103 fac\u0103 rost de bani etc. Ei se numesc sau sunt porecli\u0163i, dup\u0103 caz, Nelu\u0163u Ufederistu, Dumitru \u015epan zis Linguri\u0163\u0103, Radu Masculu, Jimi Cotoiu, Gelu Neam\u0163u, Stelic\u0103 Goran, Sultan, Vi\u015fan, Ulei, V\u0103s\u00e2i, Mocanu… Nu \u00eentotdeauna limbajul lor pitoresc sun\u0103 perfect autentic, \u00een ciuda eforturilor prozatorului (sintaxa e\u00a0 parc\u0103 prea elaborat\u0103, prea cult\u0103…), dar asta conteaz\u0103 mai pu\u0163in.\u00a0 Ceea ce conteaz\u0103 cu adev\u0103rat este verosimilitatea psihologic\u0103 \u015fi comportamental\u0103, domeniu \u00een care Buzura exceleaz\u0103. \u201eIntelectualul\u201c\u00a0 Pintea, trebuie spus, nu se las\u0103 u\u015for acceptat \u015fi asimilat de ei, iar pentru a se impune trece prin multe probe, inclusiv cu for\u0163a pumnului. Numai c\u0103, o dat\u0103 devenit \u201ede-al lor\u201c, ajunge s\u0103 descopere o umanitate frust\u0103, trivial\u0103 \u015fi macho, dar cald\u0103, vesel\u0103, discret sentimental\u0103, capabil\u0103 de mari gestuuri de solidaritate. C\u00e2nd Mocanu sufer\u0103 un grav accident de munc\u0103 \u015fi este ars pe o mare parte a corpului, colegii doneaz\u0103 la spital piele pentru el etc. Fiecare muncitor are pove\u015ftile lui, \u201eispr\u0103vile\u201c \u015fi dramele lui, unele dintre ele atroce. Obi\u015fnui\u0163i cu greul, tinerii sunt \u00een general optimi\u015fti \u015fi vitali: \u00ee\u015fi bat joc de autorit\u0103\u0163i \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 profite la maximum de via\u0163\u0103, c\u00e2teodat\u0103 la limita legii. Dar, mai ales, sunt oameni pe care te po\u0163i bizui la greu. Argoul lor, \u00eendeosebi cel erotic, e truculent \u015fi simpatic, ca \u015fi maniera \u201ecarnavalesc\u0103\u201c \u00een care combin\u0103 rudimente de cultur\u0103 pop cu cli\u015fee comuniste sau de cultur\u0103 \u00eenalt\u0103 vulgarizat\u0103. Augustin Buzura reu\u015fe\u015fte, din fericire, s\u0103 se \u0163in\u0103 la distan\u0163\u0103 de imaginile schematic-idealizante ale prozei \u201emuncitore\u015fti\u201c oficiale, f\u0103r\u0103 s\u0103 cad\u0103 \u00een alte stereotipii. Ca \u015fi eroul s\u0103u \u015etefan Pintea, el se dovede\u015fte familiar cu lumea acestor dezmo\u015fteni\u0163i (\u201efor\u0163a conduc\u0103toare\u201c a societ\u0103\u0163ii….) pe care o prezint\u0103, credibil, din interior. Cazul e, s\u0103 recunoa\u015ftem, extrem de rar: de la Groapa lui Eugen Barbu la romanele lui Radu Aldulescu, trec\u00e2nd prin Intrusul lui Preda, nu avem prea multe romane \u201emuncitore\u015fti\u201c valabile \u00een literatura rom\u00e2n\u0103. Exist\u0103 \u00eens\u0103, \u00een Vocile nop\u0163ii, ceva mai mult: un model de solidaritate, codificat fic\u0163ional, \u00eentre intelectuali \u015fi muncitori, departe at\u00e2t de elitismul intelectualilor alergici la marxism-leninism, c\u00e2t \u015fi de cli\u015feele \u201eproletare\u201c ale propagandei comuniste. Experien\u0163a de lucru \u00een min\u0103 (din tinere\u0163e) a autorului de pe copert\u0103 (fiu de miner din Maramure\u015f) va fi jucat un rol documentar important, dac\u0103 ne g\u00e2ndim numai la autenticitatea reconstituirilor de mediu. Decisiv r\u0103m\u00e2ne totu\u015fi curajul s\u0103u moral, politic \u015fi estetic.
\nTabloul social din roman n-ar fi complet dac\u0103, dincolo de lumea \u015ftabilor locali \u015fi de cea a muncitorilor din uzin\u0103, n-ar exista \u015fi lumea satului colectivizat for\u0163at, care se zbate s\u0103-\u015fi conserve identitatea. Pagini de mare proz\u0103 sunt cele ale \u201escufund\u0103rilor\u201c lui \u015etefan \u00een trecutul rural. R\u0103m\u00e2n greu de uitat figuri precum cele ale bunicului Gavril\u0103, h\u0103ituit de autorit\u0103\u0163i \u015fi devenit un fel de predicator \u2013 sf\u00e2nt sau nebun \u2013 al comunit\u0103\u0163ii; evocarea inunda\u0163iilor pustiitoare; episoadele realist-magice cu acel \u0163\u0103ran care \u00eencalec\u0103 noaptea pe un lup demonic, purt\u0103tor de blestem, sau cu tat\u0103l mu\u015fcat de un c\u00e2ine vorbitor ce se face apoi nev\u0103zut; fenomenele stranii, supranaturale, de la Crucea Lupului; sau figura lui mo\u015f Arm\u0103\u015fel, nebunul satului cu ale sale proorociri apocaliptice (\u201eV\u0103 voi dezv\u0103lui lucruri \u00eengrozitoare…\u201c). Toate se deschid spre o dimensiune simbolic\u0103, fantasmatic\u0103, \u00eentunecat\u0103. Casa de la \u0163ar\u0103 pe care \u015etefan \u00eencearc\u0103 s-o reconstruiasc\u0103 este, evident, un simbol al ordinii tradi\u0163ionale, scoase din albia ei de comunismul anilor \u201850. La r\u00e2ndul s\u0103u, c\u0103minul e un susbstitut de cas\u0103 pentru \u201edezr\u0103d\u0103cina\u0163ii\u201c f\u0103r\u0103 familie, dar chinui\u0163i de nevoia apartenen\u0163ei. Exist\u0103 \u015fi case provizorii, care g\u0103zduiesc leg\u0103turi amoroase ilicite. C\u00e2t despre \u201evocile nop\u0163ii\u201c, ele trimit la zonele tulburi ale incon\u015ftientului personal sau colectiv, la traume ascunse sau refulate, la trecutul incontrolabil care vine din urm\u0103 \u015fi irumpe \u00een cotidian \u015fi arunc\u0103 \u00een aer toate certitudinile ra\u0163ionale.
\nAtitudinea dominant\u0103 a personajelor din Vocile nop\u0163ii pare a fi acomodarea \u00een condi\u0163ii dificile. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nemul\u0163umirea, revolta, nevoia de a rezista sau de a evada, sunt diminuate. \u015etefan Pintea se vede confruntat, de dou\u0103 ori, \u015fi cu \u201eispita\u201c plec\u0103rii din \u0163ar\u0103 (un alt interdict al epocii, intens exploatat de propagand\u0103). Prima persoan\u0103 care \u00eei cere s\u0103 emigreze e iubita sa pasager\u0103, Violetta, de pe pozi\u0163iile unei critici eco-anarhiste a civiliza\u0163iei. T\u00e2n\u0103ra \u00eei propune de fapt s\u0103 lase totul (libertate absolut\u0103) \u015fi s-o urmeze \u00eentr-o utopic\u0103 aventur\u0103 la cap\u0103tul lumii, \u00een \u0163inuturi virgine \u015fi primitive. Prudent, \u015etefan i se opune cu argumentul \u201econformist\u201c al iner\u0163iei (se afl\u0103 \u00eentr-o excursie, are obliga\u0163ii, Violetta e la r\u00e2ndul ei c\u0103s\u0103torit\u0103 etc.) \u015fi al dependen\u0163ei de civiliza\u0163ie (cu toate neajunsurile acesteia). Cel\u0103lalt \u201eispititor\u201c e colegul de c\u0103min Neam\u0163u, care-l \u00eendeamn\u0103 s\u0103 fug\u0103 \u00eempreun\u0103 cu el \u00een Occident \u015fi pe care \u015etefan \u00eel b\u0103nuie\u015fte, o clip\u0103, a fi un provocator trimis de Veza. Din nou, felul \u00een care t\u00e2n\u0103rul \u201erezist\u0103\u201c trimite la o a treia cale \u00eentre solu\u0163ia antisistem (prea periculoas\u0103) \u015fi un eventual argument \u201epe linie\u201c (nedorit). Solu\u0163ia fic\u0163ional\u0103 g\u0103sit\u0103 are un caracter nonideologic, rezonabil \u015fi verosimil.
\nDac\u0103 nu p\u0103r\u0103se\u015fte \u0163ara, \u015etefan Pintea va p\u0103r\u0103si, \u00een schimb, ora\u015ful minier pentru a se re\u00eentoarce \u00een satul natal unde, ajutat de fra\u0163ii V\u0103s\u00e2i, de Goran \u015fi al\u0163i colegi de c\u0103min, \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi reconstruiasc\u0103 locuin\u0163a p\u0103rinteasc\u0103. \u00cenc\u0103 o tem\u0103 curent\u0103 a ideologiei oficiale (\u00eentoarcerea intelectualului \u00een sat, pentru a-l \u201eridica\u201c), va fi rezolvat\u0103 neconform de autor. Romanul nu are un happy end (care ar confirma, o \u015ftim, canonul Puterii). Combina\u0163ie deschis\u0103 de semie\u015fec existen\u0163ial \u015fi de rezisten\u0163\u0103 lupt\u0103toare, finalul c\u0103r\u0163ii, cu b\u0103tr\u00eenul tat\u0103 al lui \u015etefan zdrobit \u00eentr-un accident de munc\u0103 \u015fi dus la spital de fiu (\u201eCum s\u0103 nu existe nicio salvare?\u201c), este \u2013 ca \u00een toate romanele lui Buzura \u2013 purt\u0103torul mesajului ultim, esen\u0163ial. Un mesaj apt s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een memoria cititorilor \u015fi s\u0103 lucreze asupra con\u015ftiin\u0163ei lor: \u201eDac\u0103 te doare, url\u0103, \u00eel \u00eendemnase \u015fi \u015etefan Pintea \u00een momentul c\u00eend \u00eei sim\u0163ise degetele v\u00eer\u00eendu-i-se-n carne. Url\u0103! Se \u00eendemnase apoi pe sine. Ce fel de fiin\u0163e suntem noi dac\u0103 renun\u0163\u0103m at\u00e2t de u\u015for p\u00e2n\u0103 \u015fi la via\u0163\u0103?\u201c
\nCum va fi recitit sau, dup\u00e3 caz, citit azi Vocile nop\u0163ii, la trei decenii \u015fi jum\u0103tate de la prima sa apari\u0163ie \u015fi la 25 de ani de la pr\u0103bu\u015firea comunismului ceau\u015fist? Ce rezist\u0103 \u015fi ce ar putea, eventual, s\u0103 dateze? Augustin Buzura scrie \u2013 am mai spus-o, au spus-o \u015fi al\u0163ii \u2013 o mare proz\u0103 imperfect\u0103. Dateaz\u0103, poate, unele digresiuni eseistice, prea retorice. Dincolo de asta, acest roman puternic, viu \u015fi original rezist\u0103 admirabil din toate punctele de vedere \u015fi va fi, cred, descoperit cu real interes de noile genera\u0163ii de cititori.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Al patrulea roman, \u00een ordine cronologic\u0103, al lui Augustin Buzura, dup\u0103 Absen\u0163ii (1970), Fe\u0163ele t\u0103cerii (1974) \u015fi Orgolii (1977), Vocile nop\u0163ii (1980) n-a avut parte \u00een perspectiv\u0103 de receptarea altor titluri ale scriitorului, de\u015fi e, ne\u00eendoielnic, un titlu de v\u00e2rf. Dou\u0103 elemente ar trebui, dintru \u00eenceput, semnalate \u2013 unul de natur\u0103 etico-politic\u0103, altul de natur\u0103… Cite\u0219te mai mult »Romanul existen\u0163ialist al proletariatului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[217,13987,14083],"class_list":["post-23151","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-augustin-buzura","tag-romanele-lui-augustin-buzura","tag-vocile-noptii"],"views":1110,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23151","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23151"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23151\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23151"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23151"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23151"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}