Din punct de vedere psihanalitic, mitul se afl\u0103 \u00eentr-o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu arhetipul, \u00eentruc\u00e2t acesta face trimitere la o experien\u0163\u0103 originar\u0103 a omenirii ale c\u0103rei elemente ancestrale (arhetipurile) sunt aduse \u00een con\u015ftient tocmai sub forma \u201epove\u015ftilor\u201c sau a \u201elegendelor str\u0103vechi\u201c care con\u0163in \u015fi o doz\u0103 mare de sacralitate pentru c\u0103 apar\u0163in unui moment ideal.<\/p>\n
Din perspectiva lui Mircea Eliade, mitul reprezint\u0103 acele \u00eent\u00e2mpl\u0103ri petrecute ab initio, \u00eentr-un timp mitic \u015fi implicit sacru, denumit illo tempore. Acesta ilustreaz\u0103 o anume reversibilitate, fiind rememorat prin s\u0103rb\u0103toare, ceea ce atest\u0103 o reintegrare a sacralit\u0103\u0163ii \u00een profan, disp\u0103rut\u0103 prin moartea lui Dumnezeu (Friedrich Nietzsche este cel care lanseaz\u0103 afirma\u0163ia conform c\u0103reia Dumnezeu a murit, \u00eens\u0103 noi suntem de p\u0103rere c\u0103 divinitatea doar s-a retras din lume, l\u0103s\u00e2ndu-\u015fi astfel crea\u0163ia s\u0103 se desf\u0103\u015foare), dar \u015fi prin eterna re\u00eentoarcere. Ea se leag\u0103 de simbolul cercului sau al mandalei, suger\u00e2nd faptul c\u0103 moartea \u00eencapsuleaz\u0103 \u00een esen\u0163a sa \u015fi \u00een acela\u015fi timp via\u0163a, rena\u015fterea \u00eentr-o ipostaz\u0103 nou\u0103 menit\u0103 s\u0103 \u00eendrepte gre\u015felile trecutului. Aceasta are leg\u0103tur\u0103, a\u015fadar, cu ideea de transmigra\u0163ie a sufletului sau de metempsihoz\u0103, a\u015fa cum a mai fost numit\u0103, pe care cercet\u0103torul rom\u00e2n o preia din interiorul religiei hinduse \u015fi budiste.
\nPe strada M\u00e2ntuleasa (1967) este o \u201epunere \u00een abis\u201c a \u00eentregii proze fantastice a lui Eliade. Ceea ce scrie fostul director Zaharia F\u0103r\u00e2m\u0103 nu este dec\u00e2t scriitura mitic\u0103 pe care o practic\u0103 autorul. F\u0103r\u00e2m\u0103 scrie cu mare aten\u0163ie \u015fi recite\u015fte apoi, dar memoria \u00eel tr\u0103deaz\u0103 \u015fi observ\u0103 c\u0103, f\u0103r\u0103 voia lui, confuziile \u015fi repeti\u0163iile p\u0103trund \u00een text, demonstr\u00e2nd c\u0103 nara\u0163iunea mitic\u0103 se scrie f\u0103r\u0103 autoritatea naratorului. Pe m\u0103sur\u0103 ce o parte a textului se relev\u0103, alta se ascunde. Acest lucru a fost sesizat \u00een numeroase d\u0103\u0163i \u015fi de Eliade, care nota \u00een jurnalul s\u0103u: \u201eC\u00e2nd o latur\u0103 a sacrului se manifest\u0103 (hierofanie), ceva se oculteaz\u0103 \u00een acela\u015fi timp, devine criptic, adev\u00e3rata dialectic\u0103 a sacrului fiind tocmai aceasta, c\u0103 prin propria sa dezv\u00e3luire, sacrul se ascunde\u201c. Astfel, strada \u00eens\u0103\u015fi devine centrul de interes \u00eentruc\u00e2t \u00een jurul ei se va \u0163ese \u00eentreaga nara\u0163iune, o nara\u0163iune care cap\u0103t\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce se etaleaz\u0103, forma unei p\u00e2nze de p\u0103ianjen cu reveniri \u015fi \u00eentortochieri neb\u0103nuite. Din acest punct de vedere, nara\u0163iunea este un spa\u0163iu al ini\u0163ierii celor care \u00eei accept\u0103 conven\u0163ia, fie ca ne referim la cititor, fie c\u0103 avem \u00een vedere personajele care sunt fascinate, atrase \u015fi chiar intrigate de meandrele
\ncursului povestirii personajului principal. Zaharia F\u0103r\u00e2m\u0103 devine un rezultat al actului povestirii, deoarece el exist\u0103 prin intermediul pove\u015ftilor sale la care se raporteaz\u0103 \u00een calitate de martor al evoc\u0103rii.
\n\u015ei aici, ca \u015fi \u00een ale povestiri ale sale, Eliade demonstreaz\u0103 o foarte bun\u0103 cunoa\u015ftere a universului mitic rom\u00e2nesc de care a fost atras \u00eenc\u00e3 din copil\u0103rie. Povestea personajului Oana are o conota\u0163ie mitic\u0103, \u00eentruc\u00e2t face referire la diferite elemente ce apar\u0163in acestui univers, ca de exemplu desc\u00e2ntecele de dragoste. Oana le performeaz\u0103 sub clar de lun\u0103, mereu \u00een p\u0103dure, ceea ce poate reprezenta un simbol al ini\u0163ierii erotice (pesemne o trimitere la festivit\u00e3\u0163ile \u00eenchinate zeului Dionysos care aveau loc \u00een tot \u00een spa\u0163iul securizant al p\u0103durii): \u201eM\u0103tr\u0103gun\u0103 doamn\u0103 bun\u0103, m\u0103rit\u0103-m\u0103 \u00eentr-o lun\u0103\u201c. Mai mult, constitu\u0163ia ei fizic\u0103 \u00eei confer\u0103 un statut aparte, \u00eentrucat Oana, \u00eenalt\u0103 de doi metri patruzeci, p\u0103rea din semin\u0163ie de uria\u015f, fiind capabil\u0103 s\u0103 doboare b\u0103rba\u0163i mult mai voinici dec\u00e2t ea, amintind de centaurii din mitologia mai sus amintit\u0103. \u015ei \u00een ceea ce prive\u015fte ideea lumii subterane exist\u0103 o anumit\u00e3 trimitere la fondul mitic popular. Se prefigureaz\u0103 posibilitatea comunic\u0103rii cu cei trecu\u0163i \u00een lumea de dincolo prin intermediul unor pivni\u0163e p\u0103r\u0103site, asemeni celei a Blajinilor, personaje ce se hr\u0103nesc cu pomana pe care le-o fac oamenii \u00een riturile de pomenire a mor\u0163ilor specifice poporului rom\u00e2n, deci o trimitere la ceea ce credin\u0163a popular\u0103 nume\u015fte Pa\u015ftele Blajinilor, \u00een a c\u0103ror lume pot p\u0103trunde doar cei ini\u0163ia\u0163i, aceia care \u015ftiu semnele. Ideea unui t\u0103r\u00e2m paralel lumii cotidiene este pus\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu istoria \u015fcolii \u015fi a str\u0103zii despre care se spune c\u0103 ar fi fost cl\u0103dit\u0103 pe vechile p\u0103m\u00e2nturi ale lui Iorgu Calomfir. Acesta ar fi \u00eencercat s\u0103-i g\u0103seasc\u0103 por\u0163ile pentru a aduce de acolo ni\u015fte cristale despre care se spune c\u0103 ar
\nfi putut s\u0103-i redea vederea so\u0163iei sale, preafrumoasa Arghira (gr. arghiros, ce semnific\u0103 argint, este, \u00een limbaj mitic, un corespondent al lunii, simbol al femininului). Femeia este lecuit\u0103 cu ajutorul unei ape cu care trebuia s\u0103 se spele pe fa\u0163\u0103, o nou\u0103 referire la recuzita de leacuri populare care au puterea de a-i vindeca pe cei care au nevoie, \u00eentr-un episod cu alur\u0103 fantastic\u0103.
\nMai mult, exist\u0103 o oarecare leg\u0103tur\u0103 cu illo tempore, cu v\u00e2rsta de aur ilustrat\u0103 prin copii, exponen\u0163ii echilibrului primordial distrus odat\u0103 cu c\u0103derea \u00een p\u0103cat. Nu se cunoa\u015fte v\u00e2rsta unora dintre personaje at\u00e2t datorit\u0103 genealogiei de natur\u0103 istoric\u0103, c\u00e2t \u015fi a uneia de natur\u0103 mitic\u0103, at\u00e2ta timp c\u00e2t planurile temporale nu se afl\u0103 \u00een concordan\u0163\u0103. Jocul reprezint\u0103 un arhetip al fiin\u0163ei. El face parte din natura \u00eenn\u0103scut\u0103, atemporal\u0103 a universului, dar \u015fi din structura fiin\u0163ei gra\u0163ie spontaneit\u0103\u0163ii cu care aceasta se manifest\u0103.
\nParfumul de mister \u00een care era \u00eenv\u0103luit\u0103 strada M\u00e2ntuleasa l-a impresionat pe t\u00e2n\u0103rul Eliade, pe vremea aceea elev la \u015fcoala de acolo, de care va r\u0103m\u00e2ne profund marcat. Mai apoi, o va folosi ca surs\u0103 de inspira\u0163ie pentru povestirile fantastice pe care le va scrie ulterior, conferindu-i, astfel, dimensiune atemporal\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Din punct de vedere psihanalitic, mitul se afl\u0103 \u00eentr-o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu arhetipul, \u00eentruc\u00e2t acesta face trimitere la o experien\u0163\u0103 originar\u0103 a omenirii ale c\u0103rei elemente ancestrale (arhetipurile) sunt aduse \u00een con\u015ftient tocmai sub forma \u201epove\u015ftilor\u201c sau a \u201elegendelor str\u0103vechi\u201c care con\u0163in \u015fi o doz\u0103 mare de sacralitate pentru c\u0103 apar\u0163in unui moment ideal. Din… Cite\u0219te mai mult »Istorie \u015fi mit pe M\u00e2ntuleasa<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14082,2559,14080,14081],"class_list":["post-23149","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-hierofanie","tag-mircea-eliade","tag-mitul","tag-strada-mantuleasa"],"views":1190,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23149","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23149"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23149\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23149"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23149"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23149"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}