{"id":23147,"date":"2015-05-01T14:09:31","date_gmt":"2015-05-01T12:09:31","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23147"},"modified":"2015-05-01T14:09:31","modified_gmt":"2015-05-01T12:09:31","slug":"larisa-banu-da-ortul-popii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/larisa-banu-da-ortul-popii\/","title":{"rendered":"Larisa Banu d\u0103 ortul popii"},"content":{"rendered":"

Viorica R\u0103du\u0163\u0103, Vremea Moroiului<\/em>, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2015, 304 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Larisa Banu, fost\u0103 profesoar\u0103 la Liceul \u201eDimitrie Cantemir\u201c din Capital\u0103, e \u0163intuit\u0103 la pat din pricina unei osteoporoze incurabile. Cadorisit\u0103 cu o tablet\u0103 electronic\u0103 \u015fi resemnat\u0103 c\u0103 va da ortul popii, femeia \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte unica distrac\u0163ie la frontiera \u00eentre dou\u0103 realit\u0103\u0163i: cea politic\u0103 \u015fi cea virtual\u0103. Navigheaz\u0103 pe site-urile de \u015ftiri \u015fi se \u00eenroleaz\u0103 \u00een cohortele de postaci, h\u0103r\u0163uindu-se, sub nickname, cu propagandi\u015ftii primului marinar al \u0163\u0103rii, Aurelian Moroiu, pre\u015fedintele \u00een exerci\u0163iu. Ar\u0163\u0103goas\u0103 sub protec\u0163ia anonimatului, femeia se stinge mai degrab\u0103 din pricina ulcera\u0163iilor nervoase provocate de apari\u0163iile televizate ale C\u00e2rmaciului.
\nDeochi<\/strong>
\nVremea Moroiului este, printre altele, un roman centrat pe rela\u0163ia \u00eentre con\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi realitate. Larisa Banu ar putea fi acuzat\u0103 c\u0103 are sim\u0163urile \u00eencinse, c\u0103 distorsioneaz\u0103 lucrurile comune, c\u0103 se repede s\u0103 \u00eenscrie cotidianul bucure\u015ftean \u00een credin\u0163ele str\u0103mo\u015fe\u015fti despre via\u0163a de apoi: \u201e\u00ce\u015fi mai simte \u00eenc\u0103 pielea, na c\u0103 o jupoaie \u015fi pe asta! \u015ei chiar atunci i se p\u0103ru, dar cea\u0163a se pusese pe st\u00e2ngul \u015fi \u00eei \u00eencerca ochiul drept, c\u0103 gura lui Aurelian Moroiu slobozea ni\u015fte vorbe care nu se mai \u00een\u0163elegeau pentru c\u0103 aveau capete. \u015ei capetele se a\u015faz\u0103 pe trupuri, \u00een jil\u0163uri de judecat\u0103, poart\u0103 haine din v\u00e2ntul care a trecut marea \u015fi se zic pe ei \u00een\u015fi\u015fi pentru ei \u00een\u015fi\u015fi c\u0103 sunt slujba\u015fii statului de drept\u201c
\n(p. 172). Larisa Banu devine emisarul unei ordini cognitive tradi\u0163ionale, care sus\u0163ine c\u0103, sub chipurile umane, se ascund fiin\u0163e demonice. Co\u015fmarurile \u2013 nocturne \u015fi diurne deopotriv\u0103 \u2013 vestesc o nenorocire inevitabil\u0103. Va veni o ap\u0103 mare, ca \u00een potopul lui Noe, care va cur\u0103\u0163a Capitala de sub p\u00e2rjolul Moroiului. Din p\u0103cate, nu exist\u0103 nimeni s\u0103 rosteasc\u0103 un desc\u00e2ntec \u00eempotriva deochiului. S-ar spune, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, c\u0103 nimeni nu este \u00een \u0163ara lui profet.
\nInvectivele \u015fi protestele proferate de Larisa Banu o r\u00e2c\u00e2ie din mitocondrii. Liderul statal \u00eei provoac\u0103 urticarii subcutanate. Antipatia \u00eencercat\u0103 este alimentat\u0103, \u00een parte, de bunul-sim\u0163 \u0163\u0103r\u0103nesc. Sentimentul nu are leg\u0103tur\u0103 cu ura visceral\u0103, cu repulsia simandicoas\u0103 sau cu medita\u0163iile intelectualiste. Dup\u0103 cum indic\u0103 \u015fi numele, \u00een Aurelian Moroiu zace, \u00een ceea o prive\u015fte pe modesta pensionar\u0103, \u00eensu\u015fi ucig\u0103-l toaca: \u201eUn ochi se uit\u0103 la cer, altul reazem\u0103 podeauna, hainele stau pe el ca pe un umera\u015f. Dar cusurul nu e \u00een f\u0103ptur\u0103, nici \u015foarece \u00eentreg \u015fi nici stru\u0163 pe picioare, nici crocodil \u015fi nici viper\u0103, ci \u00een tupeul pe care-l vomit\u0103 \u00een public\u201c (p. 19). Auzind astfel de reac\u0163ii, vecinii \u015fi, \u00eempreun\u0103 cu ei, cititorii c\u0103r\u0163ii \u00een\u0163eleg r\u0103ul \u00eentre\u0163inut de personajul blamat, dar, totodat\u0103, o comp\u0103timesc pe suferind\u0103, a c\u0103rei judecat\u0103 d\u0103 semne de \u00eennegurare. \u00cen ciuda poftei dup\u0103 informare \u2013 ce compenseaz\u0103 apetitul sc\u0103zut pentru hran\u0103 \u2013, Larisa Banu tr\u0103ie\u015fte din senza\u0163ionalism, din fapte exagerate. Feeling-ul apocalptic este \u00eentre\u0163inut de emisiunile-tabloid. Filtrul ei interpretativ este Baba Vancea, o ghicitoare \u00eenchipuit\u0103, cu ifose de vedet\u0103 TV. Muribunda nu t\u0103g\u0103duie\u015fte vorbele \u201eprezic\u0103toarei\u201c, fiindc\u0103 avertizeaz\u0103 asupra dispari\u0163iei Bucure\u015ftilor. Or, fatalismul profesoarei se dovede\u015fte o manifestare a egoismului. \u015etiind c\u0103 va ajunge repede la groap\u0103, are satisfac\u0163ia c\u0103 nu va r\u0103m\u00e2ne nimic \u00een urm\u0103, c\u0103 vor disp\u0103rea \u015fi cimitirele.
\nDennis \u201ethe menace\u201c<\/strong>
\nLarisa Banu g\u00e2nde\u015fte \u015fi simte autentic, av\u00e2nd ca aliat de n\u0103dejde supersti\u0163iile din mediile rurale. S\u0103-\u015fi ascund\u0103 tr\u0103irile ar aduce-o \u00een pragul demen\u0163ei. \u00cen ea se aprind frustr\u0103rile cet\u0103\u0163eanului care combate fie cu tastatura telecomenzii, fie cu browser-ele internetului. Femeia este demna urma\u015f\u0103 a locatarilor din blocul unde se izolase Simion Liftnicul, personajul lui Petru Cimpoe\u015fu. Pe Aurelian Moroiu, \u00een etate de circa 70 de ani, cu o constitu\u0163ie \u00eenc\u0103 \u00eenchegat\u0103, profesoara nu-l sufer\u0103 \u015fi pace! L-ar stropi cu cerneal\u0103 \u015fi ar arunca cu ou\u0103 \u00een el, dac\u0103 s-ar afla \u00een perimetrul ei de confort. O g\u0103sesc b\u0103t\u0103ile c\u00e2nd \u00eel vede rumen pe inamicul public, pentru c\u0103-\u015fi aminte\u015fte c\u0103 ei i se apropie sorocul. Chinuit\u0103 de oase \u015fi de c\u00e2ntarul care o arat\u0103 \u00eempu\u0163inat\u0103, bolnava \u00ee\u015fi exerseaz\u0103 virtu\u0163ile divinatorii, prevestind, cu obid\u0103, sf\u00e2r\u015fitul iminent al lumii.
\nSuflul nostradamic provine tot dintr-o dambla mediatic\u0103: \u201eO s\u0103 se sting\u0103 \u015fi soarele \u00ee\u015fi spuse Larisa cu vorbele Babei Vancea, ca \u015fi cum ar fi alungat un g\u00e2nd r\u0103u. Nu e leac la asta. Bine zice Baba, clopotele nu sunt de aici, sunt de la cer, f\u0103t\u0103l\u0103ilor. Asta Larisa n-am mai scris pe forum. Tot uit\u00e2ndu-se cum trec zilele pe l\u00e2ng\u0103, se albea de la oase \u015fi \u00een locul inimii avea o singur\u0103 ghear\u0103. Cu care privea \u00eentunericul p\u00e2n\u0103 se lumina. Dar nu mai era lumina de vineri…\u201c (pp. 20-21). \u00cen Larisa Banu, Viorica R\u0103du\u0163\u0103 a scornit un personaj adorabil, o bunic\u0103 \u00eenvechit\u0103 \u00een rele ne\u00eemplinite. Privat\u0103 de mijloacele de a-\u015fi pune \u00een aplicare \u015fotiile, femeia r\u0103m\u00e2ne un Dennis \u201ethe menace\u201c cu poten\u0163ial neexploatat. \u00cens\u0103, oric\u00e2t de simpatic\u0103 i-ar fi verva invectiv\u0103, creierul ei pare \u00eencol\u0103cit de o tenie. Ghimpele din coast\u0103 n-o sl\u0103be\u015fte nici dup\u0103 ce, teoretic, \u00ee\u015fi d\u0103 ultima suflare. Moartea infirmei deschide planul supranatural. Timp de 40 de zile, sufletul ei r\u0103t\u0103ce\u015fte prin locurile cunoscute \u015fi pl\u0103nuie\u015fte, totodat\u0103, s\u0103-l bage \u00een sperie\u0163i pe pre\u015fedinte. Dac\u0103 niciun \u00eenger protector nu coboar\u0103 din cer, fantoma \u00ee\u015fi va asuma rolul de a-i juca renghiuri despotului: \u201eVulpea st\u0103tea \u00een oglinzi, sub care \u015ftia c\u0103 trece r\u00e2ul subteran sub Izvor, \u015fi citea actul de proprietate recent. Larisa i se uit\u0103 peste um\u0103r \u015fi Moroiu o d\u0103du la o parte, H\u00e2r\u015ft, scorpie!
\nI-auzi la el, h\u00e2r\u015ft! Acum i le \u015fterg. Dar, c\u00e2nd s\u0103 se apropie, p\u0103m\u00e2nturile de sute de hectare se \u00eentinseser\u0103 deja peste morminte \u015fi viituri p\u00e2n\u0103 la Dun\u0103re\u201c (p. 231).
\nSe poate observa, f\u0103r\u0103 nicio dificultate, c\u0103, \u00een pofida inser\u0163iilor fabuloase, romanul respir\u0103 \u00een registrul acut referen\u0163ial. Scriind despre Vremea Moroiului, Viorica R\u0103du\u0163\u0103 readuce, \u00eentr-o societate aparent democratizat\u0103, nevoia lecturii interliniare. Efectul identific\u0103rii, c\u0103utat de prozatoare \u015fi cu momente de ostenta\u0163ie, reface leg\u0103tura cu romanul politic al anilor 1970-1980. Dorin\u0163a publicului de atunci era ca Marin Preda, Alexandru Ivasiuc \u015fi Augustin Buzura s\u0103-l camufleze pe Nicolae Ceau\u015fescu sub unele portrete \u015fi ipostaze. Nu conta dac\u0103 aveau acoperire acele grile. Suprainterpretarea se autolegitimase. Cartea Vioric\u0103i R\u0103du\u0163\u0103 impune \u015fi o abordare\u00a0 transistoric\u0103 a figurii dictatorului. C\u00e2rmaciul, apelativul hiperbolic, \u00eenc\u0103rcat \u015fi de sensuri sarcastice, atribuit lui Nicolae Ceau\u015fescu, nu se mai reduce, \u00een Vremea Moroiului, la caracterul metaforic \u2013 biblic \u015fi romanesc (vezi Moby Dick). Termenul se impune, \u00eenainte de orice, prin \u00een\u0163elesul propriu. Aurelian Moroiu fusese comandant de nav\u0103. \u00centregirea semnifica\u0163iilor marcheaz\u0103, probabil, ilustrarea unui tip mai abil \u015fi mai viclean de tiran.
\nAp\u0103 pe D\u00e2mbovi\u0163a<\/strong>
\nDimesiunea parabolic\u0103 a romanului porne\u015fte tot de la o glisare imperceptibil\u0103 dinspre nivelul terestru al realit\u0103\u0163ii. Vremea Moroiului se subsumeaz\u0103, \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103, unui pact balcanic de lectur\u0103. Va curge mult\u0103 ap\u0103 pe D\u00e2mbovi\u0163a p\u00e2n\u0103 s\u0103 se igienizeze metehnele. De la acest cli\u015feu \u2013 concret \u015fi distopic \u2013 se face trecerea la alt\u0103 constatare ineludabil\u0103, anume c\u0103 Bucure\u015ftii sunt o a\u015fezare cu umiditate excesiv\u0103. Ineficien\u0163a canaliz\u0103rii, \u00een condi\u0163ii de ploaie excesiv\u0103, a dat na\u015ftere la scenarii despre \u00eenecarea Capitalei \u00een mizerie \u015fi \u00een mirosuri pestilen\u0163iale. Cetatea lui Bucur pare o enclav\u0103 teleportat\u0103 din \u0163\u0103rile de Jos, dar f\u0103r\u0103 infrastructura de acolo. Se spune apoi c\u0103, din cauza s\u0103p\u0103turilor, ora\u015ful se va pr\u0103bu\u015fi la un cutremur mai accentuat. Circul\u0103 totodat\u0103 o seam\u0103 de legende urbane despre undele magnetice negative emise pe linia de metrou Republica-Dristor.
\n\u00cen ordinea estetic\u0103, Viorica R\u0103du\u0163\u0103 creeaz\u0103 un ora\u015f \u00een care institu\u0163iile \u015fi obiceiurile b\u0103ltesc ca ni\u015fte hoituri. Atmosfera seam\u0103n\u0103 cu o mla\u015ftin\u0103 nisipoas\u0103, care va \u00eenghi\u0163i cl\u0103diri \u015fi oameni. Galeriile din preajma Cur\u0163ii Vechi ad\u0103postesc craniile ocna\u015filor mor\u0163i f\u0103r\u0103 lum\u00e2nare. Tunelurile subp\u0103m\u00e2ntene \u015fi Dealul Arsenalului (Casa Poporului) sunt \u00eenc\u0103rcate de scheletele celor deceda\u0163i pentru \u201esistematizarea\u201c \u015fi pentru prop\u0103\u015firea ora\u015fului: \u201eDac\u0103 s-au construit ateliere \u015fi cabine pentru lucr\u0103torii trenului subteran e o alt\u0103 treab\u0103. S\u0103p\u0103torii l\u0103sau s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 un lucru \u015fi mai grav. \u00cen \u00eentuneric erau arunca\u0163i oameni \u015fi infernul \u00eenainta spre vil\u0103, dar nu o ajungea. Mirosul de cimitir \u015fi frunze umede ajunsese la suprafa\u0163\u0103\u201c (pp. 104-105).
\nVremea Moroiului e o carte ce-i va bucura pe v\u00e2n\u0103torii de fantome \u015fi pe cei \u00eendr\u0103gosti\u0163i de Bucure\u015fti. Viorica R\u0103du\u0163\u0103 a scris un roman de mistere care, \u00een punctul s\u0103u cel mai important, aminte\u015fte c\u0103, printre mormane de gunoaie \u015fi spiritul miticist, se ascunde un ciob de farmec nealterat.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Viorica R\u0103du\u0163\u0103, Vremea Moroiului, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2015, 304 p. Larisa Banu, fost\u0103 profesoar\u0103 la Liceul \u201eDimitrie Cantemir\u201c din Capital\u0103, e \u0163intuit\u0103 la pat din pricina unei osteoporoze incurabile. Cadorisit\u0103 cu o tablet\u0103 electronic\u0103 \u015fi resemnat\u0103 c\u0103 va da ortul popii, femeia \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte unica distrac\u0163ie la frontiera \u00eentre dou\u0103 realit\u0103\u0163i: cea politic\u0103 \u015fi… Cite\u0219te mai mult »Larisa Banu d\u0103 ortul popii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14078,14079],"class_list":["post-23147","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-larisa-banu","tag-vremea-moroiului"],"views":1445,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23147","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23147"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23147\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23147"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23147"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23147"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}