Horia P\u00c3tra\u015ecu<\/p>\n
O imens\u0103 confuzie ce se face \u00een cazul lui Cioran, chiar de c\u0103tre cei mai reputa\u0163i exege\u0163i ai s\u0103i, este catalogarea perioadei sale \u201elegionare\u201c, \u201emilitante\u201c, a Schimb\u0103rii la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei ca fiind o \u201er\u0103t\u0103cire utopic\u0103\u201c, o abatere de la luciditate \u015fi o convertire mistico-politic\u0103 la o mi\u015fcare extremist\u0103 ce orbise \u00een epoc\u0103 mai mul\u0163i intelectuali de marc\u0103. Or, Schimbarea la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei este o carte proclamat\u0103 de c\u0103tre autorul \u00eensu\u015fi antiutopist\u0103, realist\u0103, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103 Rom\u00e2niei un viitor istoric \u00een ni\u015fte termeni modera\u0163i, marea transfigurare a culturii rom\u00e2ne fiind una slab\u0103, de la o cultur\u0103 mic\u0103 \u015fi anistoric\u0103, la o cultur\u0103 intermediar\u0103, istoric\u0103, dar \u00eenc\u0103 modest\u0103, comparabil\u0103 cu \u0163\u0103ri precum Italia, Spania, Portugalia. \u00cen afara acestui fapt \u00eens\u0103 dac\u0103 analiz\u0103m motivele care au dus la pretinsa r\u0103t\u0103cire utopic\u0103 din anii tinere\u0163ii legionare vom vedea c\u0103 ele sunt de departe antiutopice, mai precis c\u0103 adeziunea lui Cioran la o mi\u015fcare extremist\u0103, antidemocratic\u0103 se datoreaz\u0103 respingerii democra\u0163iei ca o utopie \u201emortal\u0103\u201c, ce ar \u00eemboln\u0103vi poporul rom\u00e2n, ce l-ar scoate complet din jocurile istoriei, ca pe o iluzie aflat\u0103 \u00een contradic\u0163ie cu datele fundamentale ale fiin\u0163ei sale. \u00cen analiza pe care o face poporului rom\u00e2n arat\u0103 toate motivele pentru care un om lucid trebuie s\u0103 reziste at\u00e2t fascina\u0163iei utopiei liberale, democratice, occidentale, c\u00e2t \u015fi fascina\u0163iei pe care o poate exercita utopia realiz\u0103rii unei culturi mari \u00een spa\u0163iul acestei \u0163\u0103ri, singura pozi\u0163ie la care ar fi \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 s\u0103 r\u00e2vneasc\u0103 fiind aceea a unei culturi intermediare.
\nIat\u0103 analiza idealului democratic realizat\u0103 \u00een textul care deschide Istorie \u015fi utopie, intitulat \u201eDespre dou\u0103 tipuri de societate. Scrisoare c\u0103tre un prieten de departe\u201c. Dac\u0103 exist\u0103 un instinct al libert\u0103\u0163ii, acesta este exclusiv un instinct al libert\u0103\u0163ii mele, celuilalt nu i-o conced dec\u00e2t \u00een urma unor eforturi epuizante. De aceea liberalismul \u015fi regimul parlamentar sunt \u201esfid\u0103ri la adresa instinctelor umane\u201c, o stare de \u201emiraculoas\u0103 excep\u0163ie\u201c, a c\u0103rei surs\u0103 nu este alta dec\u00e2t mole\u015firea, sl\u0103birea instinctului vie\u0163ii, debilitatea. Respingerea utopiei democratice Cioran o face \u00een numele vechiului s\u0103u principiu, \u00een virtutea vitalismului s\u0103u fundamental, pe scurt \u00een numele Vie\u0163ii: \u201e…sistemele ce vroiau s\u0103-l elimine (regimul parlamentar, n.m.) spre a-i lua locul \u00eemi p\u0103reau admirabile f\u0103r\u0103 excep\u0163ie, armonizate cu mi\u015fcarea Vie\u0163ii, divinitatea mea din vremea aceea.\u201c (Istorie \u015fi utopie, Humanitas, 1992, pp. 7-8). Utopia democra\u0163iei este o iluzie a lui Mara, zeul mor\u0163ii, o utopie care vrea s\u0103 ne adoarm\u0103 \u015fi s\u0103 ne suprime instinctele vitale prin seduc\u0163ii \u015fi farmece irezistibil de mole\u015fitoare. Ca s\u0103 crezi \u00een democra\u0163ie, t\u00e2n\u0103r fiind, trebuie s\u0103 fii \u015fi bolnav de moarte, pe scurt s\u0103 fii lipsit de \u201eresurse biologice\u201c, \u201esleit\u201c, \u201edecrepit precoce\u201c, \u201efruct al unei fl\u0103c\u0103ri stinse, al unui dezechilibru \u2013 provocat nu de prea mult\u0103, ci de prea pu\u0163in\u0103 energie.\u201c (p. 8) Un om t\u00e2n\u0103r \u015fi s\u0103n\u0103tos este, \u00een conformitate cu \u201eprincipiile umane\u201c, \u201efascinat de toate extremismele\u201c. \u00cen rest, democra\u0163ia este o inven\u0163ie a oamenilor b\u0103tr\u00e2ni \u015fi a civiliza\u0163iilor epuizate, din care focul vie\u0163ii abia mai arde mocnit. Fanatismul la tinere\u0163e este semn de \u201enormalitate\u201c psihic\u0103 \u015fi spiritual\u0103 chiar dac\u0103 este, prin natura sa, distructiv \u015fi criminal. \u00cen mod total diferit de interpretarea curent\u0103, convertirea la democra\u0163ie, \u015fi nu episodul fanatic legionar, este, conform lui Cioran, rezultatul unei \u201ederegl\u0103ri l\u0103untrice\u201c:\u00a0 boala sau \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea. Au existat desigur, scrie Cioran, \u015fi anumite fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri care l-au muncit \u015fi care explic\u0103 \u201ereorientarea\u201c sa (termenul \u00eei apar\u0163ine!), probabil dintre acelea mult discutate: c\u0103derea \u00een dizgra\u0163ie a extremismului de dreapta, v\u00e2n\u0103toarea de vr\u0103jitoare naziste \u015fi legionare, \u00eencercarea de a se instala ca autor credibil \u00eentr-o \u0163ar\u0103 democratic\u0103, Fran\u0163a. Dar \u201eorice fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri m-ar fi muncit, ele n-au fost nici pe departe singura cauz\u0103 a reorient\u0103rii mele; a contribuit \u00een mare m\u0103sur\u0103 un fenomen mai natural \u015fi mai \u00eentrist\u0103tor, v\u00e2rsta, cu simptomele ei ce nu pot s\u0103 \u00een\u015fele: \u00eencepeam s\u0103 dau tot mai multe semne de toleran\u0163\u0103, prevestitoare, mi se p\u0103rea, a vreunei deregl\u0103ri l\u0103untrice \u2013 o boal\u0103 probabil de nelecuit. (…) Pe m\u0103sur\u0103 ce energia m\u0103 p\u0103r\u0103sea, mi se accentua pornirea c\u0103tre toleran\u0163\u0103. \u00cen mod v\u0103dit, nu mai eram t\u00e2n\u0103r: cel\u0103lalt mi se p\u0103rea posibil, ba chiar real.\u201c Dup\u0103 Cioran ca s\u0103 fii un sincer democrat, trebuie s\u0103 fii un om sf\u00e2r\u015fit. (I&U, p. 11)
\n\u00cen concordan\u0163\u0103 cu v\u00e2rsta sau starea sa de dec\u0103dere, Cioran se stabile\u015fte \u00een Fran\u0163a, o \u0163ar\u0103 obosit\u0103, dec\u0103zut\u0103, sceptic\u0103 p\u00e2n\u0103 la indecen\u0163\u0103, atins\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een m\u0103duva oaselor de viciul toleran\u0163ei \u015fi al indiferen\u0163ei, care folose\u015fte ideea \u015fi idealul libert\u0103\u0163ii ca justificare sublim\u0103 a mole\u015firii \u015fi dec\u0103derii ei, la fel cum o \u0163ar\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 \u015fi plin\u0103 de o \u201evitalitate morbid\u0103\u201c precum Rusia folose\u015fte idealul marxist pentru a-\u015fi justifica suprema\u0163ia. Ravagiile produse de aceast\u0103 utopie realizat\u0103 \u00een Estul Europei culmineaz\u0103 cu nenorocirea de a permite societ\u0103\u0163ii franceze \u2013 liberal\u0103, burghez\u0103, dec\u0103zut\u0103, devitalizat\u0103, decrepit\u0103 \u015fi profund imoral\u0103, s\u0103 se considere \u201ecel mai bun\u201c dintre toate relele posibile:\u00a0 \u201eCine putea s\u0103 ghiceasc\u0103, \u00een veacul trecut, c\u0103 noua societate \u2013 prin viciile \u015fi nedrept\u0103\u0163ile ei \u2013 avea s\u0103-i permit\u0103 celei vechi s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 \u015fi chiar s\u0103 se consolideze, c\u0103 posibilul, devenit realitate, avea s-alerge-n ajutorul vechiului?\u201c (I&U, p. 17)
\nParte pozitiv\u0103 a neantului s\u0103u, epifenomen al vidului, al lipsei de temei \u2013 libertatea este deopotriv\u0103 viciul \u015fi virtutea societ\u0103\u0163ii burgheze occidentale, ea izvor\u0103\u015fte din agonia unui \u201ecorp social bolnav\u201c care permite un ultim suprem rafinament al omului. Libertatea este o eflorescen\u0163\u0103 a bolii, o floare a r\u0103ului ce a atins r\u0103d\u0103cinile vie\u0163ii unui muribund, scurt moment de extaz al unei societ\u0103\u0163i \u00eendelung agonizante. Libertatea nu a fost prev\u0103zut\u0103 \u00een rosturile fiin\u0163ei umane \u015fi de aceea fiin\u0163a ra\u0163ional\u0103 nu caut\u0103 dec\u00e2t s\u0103 o tr\u0103deze ori de c\u00e2te ori \u00eei este dat s\u0103 o \u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u00eentr-un scurt moment, el \u00eensu\u015fi nenatural, cum este cel al societ\u0103\u0163ii occidentale burgheze. Deoarece starea de libertate nu este dec\u00e2t un accident de scurt\u0103 durat\u0103 \u015fi, pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 nu este chiar iremediabil pierdut\u0103, Cioran profe\u0163e\u015fte ca \u015fi societatea occidental\u0103 s\u0103 fie c\u00e2t de cur\u00e2nd cuprins\u0103 de apocalipsa utopiei marxiste, pe urmele R\u0103s\u0103ritului Europei care \u00ee\u015fi construie\u015fte imperiile pe baza \u201eunor \u00eenalte principii mincinoase\u201c preluate de la un Occident care a ezitat s\u0103 le pun\u0103 \u00een practic\u0103. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u00een stare de libertate \u2013 oamenii devin ni\u015fte \u201elarve\u201c, larvele produse de putreziciunea Occidentului: \u201eace\u015fti afaceri\u015fti, ace\u015fti b\u0103cani, ace\u015fti intrigan\u0163i cu privirile goale \u015fi cu sur\u00e2suri ve\u015ftede, pe care-i \u00eent\u00e2lne\u015fti peste tot, \u00een Italia \u015fi \u00een Fran\u0163a, \u00een Anglia ca \u015fi-n Germania?\u201c (I&U. p, 22)
\nFanatismul \u015fi imperialismul rusesc devin, \u00een contrast cu utopia flasc\u0103 a libert\u0103\u0163ii occidentale, simptomele unei boli vitale. Dimpotriv\u0103, societatea francez\u0103, lipsit\u0103 de iluzii, de credin\u0163e, de alte idealuri \u015fi de idoli \u00een afara desfr\u00e2natei zei\u0163e a Libert\u0103\u0163ii c\u0103reia i se \u00eenchin\u0103 blasfemiind-o, sufer\u0103 de o boal\u0103 mortal\u0103, \u2013 deopotriv\u0103 generat\u0103 de moarte \u015fi generatoare de moarte. Societ\u0103\u0163ile tinere sufer\u0103 de boli vitale, produse de un exces de via\u0163\u0103, de un dernajament sau dezechilibru benefic, vital, \u00een vreme ce societ\u0103\u0163ile b\u0103tr\u00e2ne sufer\u0103 de boli mortale, degenerescente, utopia libert\u0103\u0163ii fiind un produs, dac\u0103 nu \u00eensu\u015fi numele acestei st\u0103ri morbide. Altfel, \u00een cadrul societ\u0103\u0163ilor vitale, omul vrea s\u0103 se pun\u0103 \u00een slujba unui tiran, a unui idol sau a unui ideal, fie vrea s\u0103-\u015fi impun\u0103 el \u00eensu\u015fi tirania \u015fi idealurile. De cele mai multe ori \u00eens\u0103 nu se supune dec\u00e2t pentru a supune, nu accept\u0103 suzeranitatea dec\u00e2t pentru a putea pune la r\u00e2ndul lui st\u0103p\u00e2nire, nu se \u00eenchin\u0103 unui ideal dec\u00e2t pentru a-i face pe ceilal\u0163i s\u0103 i se \u00eenchine.
\nCe s\u0103 alegi \u00eentre dou\u0103 boli, fie c\u0103 una se nume\u015fte vital\u0103, iar cealalt\u0103 mortal\u0103? Aici \u00ee\u015fi face loc concep\u0163ia lui Cioran privitoare la virtu\u0163ile terapeutice ale antiutopismului. Antiutopistul constat\u0103 \u015fi analizeaz\u0103, cu s\u00e2nge rece, \u00een mod obiectiv, avantajele \u015fi dezavantajele, benefiicile \u015fi deficien\u0163ele, cauzele \u015fi consecin\u0163ele fiec\u0103rei boli \u00een parte, fiec\u0103rei suferin\u0163e, fiec\u0103rei utopii. Medicul lucid nu poate alege \u00een mod serios nici una dintre cele dou\u0103 boli, nici unul dintre cele dou\u0103 rele. Analiza lor atent\u0103 \u00eel face \u00eens\u0103, precum pe vechii sceptici, s\u0103 se sustrag\u0103 atrac\u0163iei ambelor, s\u0103 se situeze deasupra lor, s\u0103 le transceand\u0103. Minu\u0163iozitatea observ\u0103rii celor dou\u0103 p\u0103r\u0163i aparent opuse produce un salt calitativ: \u201emedicul\u201c antiutopist ob\u0163ine o stare de s\u0103n\u0103tate \u00een urma descrierii \u015fi con\u015ftientiz\u0103rii celor dou\u0103 boli posibile a\u015fa cum alt\u0103dat\u0103 scepticul ob\u0163inea ataraxia \u00een urma analiz\u0103rii \u015fi respingerii egale a celor dou\u0103 teze contradictorii. Nu e u\u015for \u00eens\u0103 pentru omul lucid s\u0103 ob\u0163in\u0103 o stare de lini\u015fte sufleteasc\u0103 \u00een urma acestei metode. Dimpotriv\u0103, \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103 instinctele se r\u0103zbun\u0103, derutate de sustragerea oric\u0103rui obiect asupra c\u0103ruia s\u0103 se exercite. Cu toate astea, \u00eenfrunt\u00e2ndu-le \u00een continuare \u015fi opun\u00e2ndu-li-te po\u0163i atinge \u201eextazul nehot\u0103r\u00e2rii\u201c, \u201eultima treapt\u0103 a stingerii.\u201c Vechea preocupare a lui Emil Cioran: descoperirea modurilor de ob\u0163inere a extazului se men\u0163ine \u015fi \u00een perioada francez\u0103 de crea\u0163ie, scepticismul s\u0103u fiind unul terapeutic, mai precis un scepticism extatic. Termenii folosi\u0163i de Cioran apar\u0163in registrului medical: \u201eCa s\u0103 cunosc eu \u00eensumi fondul g\u00e2ndirii mele asupra celui mai m\u0103runt lucru, ca s\u0103 m\u0103 pronun\u0163 nu doar asupra unei probleme, ci chiar asupra unui nimic, trebuie s\u0103 lupt cu viciul major al spiritului meu, cu tendin\u0163a de a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa toate cauzele disociindu-m\u0103 de ele, \u00een acela\u015fi timp, asemenea unui virus omniprezent sf\u00e2\u015fiat \u00eentre dorin\u0163\u0103 \u015fi sil\u0103, agent nefast \u015fi inofensiv, ner\u0103bd\u0103tor \u015fi indiferent deopotriv\u0103, \u015fov\u0103ind \u00eentre diferite flageluri f\u0103r\u0103 s\u0103 adopte vreunul \u015fi s\u0103 se specializeze \u00een el, trec\u00e2nd de la unul la altul f\u0103r\u0103 preferin\u0163e \u015fi f\u0103r\u0103 eficacitate, expert \u00een lucrul de m\u00e2ntuial\u0103, mesager \u015fi sabotor al incurabilului, tr\u0103d\u0103tor al tuturor bolilor, fie ale celorlal\u0163i, fie ale sale.\u201c (sbl. mele) (I&U, pp. 24-25) Starea de s\u0103n\u0103tate se ob\u0163ine \u00een urma analizei implicate \u015fi deopotriv\u0103 deta\u015fate a celor dou\u0103 tipuri de boli fundamentale ale fiin\u0163ei umane: boala vital\u0103 \u015fi boala mortal\u0103 (cu sintagma lui Kierkegaard), fiecare cu utopia sa specific\u0103 \u2013 a binelui comun \u00een dauna libert\u0103\u0163ii individuale, respectiv a libert\u0103\u0163ii totale, necru\u0163\u0103toare cu binele celuilalt. Dac\u0103 \u00een\u0163elepciunea este o \u201eboal\u0103 a popoarelor b\u0103tr\u00e2ne, s\u0103tule de ele \u00eensele \u015fi parc\u0103 \u00eenc\u00e2ntate s\u0103 miroas\u0103 a muced\u201c (I.&U., p. 28), a\u015fa cum este de exemplu Elve\u0163ia, nebunia popoarelor tinere, impetuoase \u015fi vii nu este mai pu\u0163in bolnav\u0103, chiar dac\u0103 situat\u0103 la cel\u0103lalt pol al monstruozit\u0103\u0163ii.\u00a0\u00a0 \u00a0n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Horia P\u00c3tra\u015ecu O imens\u0103 confuzie ce se face \u00een cazul lui Cioran, chiar de c\u0103tre cei mai reputa\u0163i exege\u0163i ai s\u0103i, este catalogarea perioadei sale \u201elegionare\u201c, \u201emilitante\u201c, a Schimb\u0103rii la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei ca fiind o \u201er\u0103t\u0103cire utopic\u0103\u201c, o abatere de la luciditate \u015fi o convertire mistico-politic\u0103 la o mi\u015fcare extremist\u0103 ce orbise \u00een epoc\u0103… Cite\u0219te mai mult »Liberalismul francez \u015fi mesianismul rusesc \u00een viziunea antiutopist\u0103 a lui Emil Cioran<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[14077,569,14076],"class_list":["post-23143","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-boli-fundamentale-ale-fiintei-umane","tag-cioran","tag-obtinerea-extazului"],"views":1268,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23143","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23143"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23143\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23143"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23143"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23143"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}