Departe de a oculta adev\u0103rul, pove\u015ftile au, dimpotriv\u0103, marea calitate de a-l dezv\u0103lui \u00een forma lui cea mai nud\u0103, mai esen\u0163ial\u0103 \u015fi mai intuitiv\u0103. Un astfel de adev\u0103r, evident prin el \u00eensu\u015fi, este dezv\u0103luit \u015fi \u00een povestea Regele, scris\u0103 de poetul-filosof Kahlil Gibran.<\/p>\n
Aici se vorbe\u015fte despre un rege \u015fi despre poporul care se revolt\u0103 \u00eentr-o bun\u0103 zi \u00eempotriva lui. Fiin\u0163\u0103 \u00een\u0163eleapt\u0103, regele coboar\u0103 de pe tron, renun\u0163\u0103 la coroan\u0103 \u015fi la sceptru, potolind astfel mul\u0163imea \u00eenfierb\u00e2ntat\u0103. Poporul nu a dus-o \u00eens\u0103 mai bine f\u0103r\u0103 rege, norul nemul\u0163umirii umbrind p\u00e2n\u0103 la \u00eentunecare regatul. A\u015fa se face c\u0103 oamenii l-au c\u0103utat din nou pe rege, i-au dat \u00eenapoi coroana \u015fi sceptrul \u015fi, urc\u00e2ndu-l pe tron, l-au rugat \u00eentr-un glas s\u0103-i conduc\u0103 \u201ecu putere \u015fi dreptate\u201c. Aceasta era, iat\u0103, voin\u0163a poporului…
\nRegele s-a supus acestei voin\u0163e, astfel c\u0103 zi de zi primea la el oameni care-i relatau poverile \u015fi nedrept\u0103\u0163ile \u00eendurate, actele de abuz, de agresiune \u015fi violen\u0163\u0103, de asuprire \u015fi umilire, de corup\u0163ie, \u00een\u015fel\u0103ciune \u015fi furt, la auzul c\u0103rora regele izgonea, tot zi de zi, c\u00e2te un nelegiuit din \u00eemp\u0103r\u00e3\u0163ie. Treptat, inimile oamenilor s-au umplut de at\u00e2ta bucurie \u015fi speran\u0163\u0103 \u00eenc\u00e2t, \u00een semn de recuno\u015ftin\u0163\u0103, s-au str\u00e2ns \u00een jurul regelui lor mul\u0163umindu-i pentru c\u0103 a alungat \u201eviperele\u201c \u015fi a cur\u0103\u0163at p\u0103m\u00e2ntul de \u201elepre\u201c. Iar regele, \u00een marea sa \u00een\u0163elepciune, a rostit aceste cuvinte memorabile: \u201eNu eu, ci voi sunte\u0163i regele. C\u00e2nd m-a\u0163i crezut slab \u015fi prost c\u00e2rmuitor, voi \u00een\u015fiv\u0103 era\u0163i a\u015fa. Iar acum \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia este bine condus\u0103 pentru c\u0103 este voin\u0163a voastr\u0103\u201c (Kahlil Gibran, Aripi fr\u00e2nte, Editura Herald, Bucure\u015fti, 2006,\u00a0 p. 113).
\nNu con\u015ftientiz\u0103m, din p\u0103cate, suficient de clar faptul c\u0103 important\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00eentotdeauna voin\u0163a noastr\u0103, voin\u0163a poporului, c\u00e2rmuitorul sau conduc\u0103torul nefiind dec\u00e2t expresia, simbolul, prelungirea sau extensia voin\u0163ei poporului.
\nConsider c\u0103 aceast\u0103 poveste exprim\u0103, magistral, una dintre lec\u0163iile cele mai importante ale democra\u0163iei, aceea c\u0103 voin\u0163a poporului, voin\u0163a colectiv\u0103, asumat\u0103 \u00een deplin\u0103tatea ei, trebuie s\u0103 dicteze \u015fi s\u0103 determine voin\u0163a conduc\u0103torului \u2013 \u015fi nu invers. Dac\u0103 aceast\u0103 voin\u0163\u0103 nu este suficient de puternic\u0103, de matur\u0103 sau de determinat\u0103, atunci noi vom fi tenta\u0163i s\u0103 ar\u0103t\u0103m cu degetul spre c\u00e2rmuitor, f\u0103c\u00e2nd din el \u0163apul isp\u0103\u015fitor al voin\u0163ei noastre politice slabe. Dimpotriv\u0103, dac\u0103 voin\u0163a poporului este suficient de puternic\u0103, de matur\u0103 sau de determinat\u0103, atunci noi, deciz\u00e2nd \u00een unanimitate s\u0103 fim condu\u015fi \u201ecu dreptate\u201c, vom presa suficient de mult \u015fi din toate p\u0103r\u0163ile pentru a determina voin\u0163a c\u00e2rmuitorului s\u0103 ac\u0163ioneze\u00a0 \u00een sensul voin\u0163ei noastre politice.
\nEste ceea ce caracterizeaz\u0103 democra\u0163iile popoarelor civilizate \u015fi ceea ce lipse\u015fte \u00eentr-o cov\u00e2r\u015fitoare m\u0103sur\u0103 democra\u0163iei poporului rom\u00e2n \u2013 aceast\u0103 voin\u0163\u0103 colectiv\u0103, na\u0163ional\u0103. Ba chiar a\u015f merge \u015fi mai departe afirm\u00e2nd, \u00eentr-un sens mai radical, c\u0103 \u00eens\u0103\u015fi absen\u0163a acestei voin\u0163e na\u0163ionale a dus \u015fi la absen\u0163a supraeului na\u0163ional \u015fi a idealului la rom\u00e2ni. Consider, de altfel, c\u0103 aceasta este \u015fi principala disfunc\u0163ionalitate, principala patologie de care suferim, fiind vorba mai exact de o\u00a0 patologie la nivelul voin\u0163ei na\u0163ionale ale c\u0103rei sl\u0103biciune, diluare \u015fi anemiere nu au permis structurarea \u015fi coagularea supraeului na\u0163ional \u015fi al idealului.
\nOare nu tocmai aceast\u0103 lips\u0103 \u015fi inapeten\u0163\u0103 a rom\u00e2nilor pentru ideal, pentru o idee-vector care pune \u00een mi\u015fcare \u00eentreaga via\u0163\u0103 \u015fi care st\u0103, \u00een fond, la baza oric\u0103rei mari culturi \u015fi civiliza\u0163ii i-au exasperat pe to\u0163i marii no\u015ftri g\u00e2nditori, inclusiv pe \u015etefan Zeletin care ne-a etichetat \u00een acest sens drept o \u201e\u0163ar\u0103 a m\u0103garilor\u201c? Adic\u0103 o \u0163ar\u0103 lipsit\u0103 de ideal, de orizont, de propensiunea libert\u0103\u0163ii \u015fi a verticalit\u0103\u0163ii, o \u0163ar\u0103 a del\u0103s\u0103rii care nu doar c\u0103 nu crede \u015fi nu ia nimic \u00een serios, ci, mai mult, ajunge s\u0103 ia \u00een der\u00e2dere totul, inclusiv pe ea \u00eens\u0103\u015fi.
\nAceast\u0103 lips\u0103 a idealului la rom\u00e2ni este, \u00een opinia mea, intrinsec legat\u0103 de absen\u0163a unei alte verigi importante din coloana vertebral\u0103 a poporului rom\u00e2n, cea a supraeului na\u0163ional r\u0103mas, din p\u0103cate, \u00eentr-un stadiu infantil, nedezvoltat \u015fi nefinalizat.
\n\u015etim cu to\u0163ii c\u00e2t de important\u0103 este, nu doar la nivel individual, ci \u015fi la nivel na\u0163ional, constituirea acelei instan\u0163e a supraeului echivalent\u0103 cenzurii \u015fi con\u015ftiin\u0163ei morale. Supraeul se formeaz\u0103 prin interiorizarea unei interdic\u0163ii fundamentale pe baza c\u0103reia se vor interioriza ulterior toate normele, regulile, conduitele, valorile \u015fi principiile morale, av\u00e2nd astfel loc \u00eembl\u00e2nzirea instinctului \u015fi transformarea sau sublimarea lui \u00een ceva superior \u015fi valoros din punctul de vedere al societ\u0103\u0163ii, culturii \u015fi civiliza\u0163iei. Supraeul se dovede\u015fte a avea, deci, nu doar o func\u0163ie interdictiv\u0103, ci \u015fi o func\u0163ie creativ\u0103, el fiind cel mai mare creator de valori, de idealuri, de cultur\u0103 \u015fi de civiliza\u0163ie.
\nDac\u0103 \u00een cazul unui supraeu na\u0163ional puternic se poate vorbi de asimilarea \u015fi interiorizarea unor modele de autoritate existente, pe baza c\u0103rora devine posibil\u0103 respectarea tuturor regulilor, normelor, principiilor, valorilor \u015fi idealurilor sociale, atunci, \u00een cazul unui supraeu na\u0163ional slab, infantil \u015fi insuficient dezvoltat, cum este cel al rom\u00e2nilor, se poate vorbi de absen\u0163a unor modele de autoritate, adic\u0103 de absen\u0163a interioriz\u0103rii unor constr\u00e2ngeri, limite sau interdic\u0163ii morale, toate acestea duc\u00e2nd la o relativizare crescut\u0103, respectiv la dezordine \u015fi la nerespectarea regulilor, principiilor, conduitelor, valorilor \u015fi idealurilor sociale care ajung s\u0103 fie profanate \u015fi luate \u00een der\u00e2dere.
\n\u00cen aceast\u0103 ipostaz\u0103 infantil\u0103, supraeul nostru na\u0163ional \u00ee\u015fi pierde orice func\u0163ionalitate, deoarece el nu-\u015fi mai poate \u00eendeplini nici func\u0163ia interdictiv\u0103, de reper moral sau de busol\u0103, care, indic\u00e2ndu-ne valorile cardinale, ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 ne r\u0103t\u0103cim, nici func\u0163ia creatoare de idealuri, de valori, de libertate, de verticalitate, rezult\u00e2nd un supraeu na\u0163ional fragil, neconstr\u00e2ng\u0103tor, lax \u015fi f\u0103r\u0103 autoritate, care nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 converteasc\u0103 \u00eentr-un plan superior \u015fi creativ energiile, elanurile \u015fi eforturile noastre colective.
\nIat\u0103 cum infantila dezvoltare a supraeului nostru na\u0163ional este direct responsabil\u0103 de toat\u0103 anemierea \u015fi anestezierea volitiv\u0103 a fiin\u0163ei noastre ca \u00eentreg, amor\u0163ire care explic\u0103 \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 \u015fi lipsa de autoritate, de modele, de elite, de idealuri, de valori \u015fi de respect, la toate nivelurile societ\u0103\u0163ii, precum \u015fi comportamentul corupt, del\u0103s\u0103tor \u015fi necivilizat datorat neinterioriz\u0103rii \u015fi neasum\u0103rii interdic\u0163iei, a legii.
\nDac\u0103 dorim s\u0103 contribuim, prin urmare, la refacerea coloanei vertebrale a \u0163\u0103rii, respectiv la refacerea verigilor intim corelate ale voin\u0163ei, supraeului \u015fi idealului, este suficient pentru \u00eenceput s\u0103 medit\u0103m atent la semnifica\u0163ia cuv\u00e2ntului autoritate, care provine din latinescul auctoritas \u015fi \u00eenseamn\u0103 for\u0163\u0103 de convingere. Un om cu autoritate este, deci, un om cu o for\u0163\u0103 de convingere, aceast\u0103 for\u0163\u0103 neput\u00e2nd izvor\u00ee dec\u00e2t din congruen\u0163a sau unitatea dintre g\u00e2nd, cuv\u00e2nt \u015fi fapt\u0103, ceea ce-i d\u0103 acelui om \u015fi unitatea caracterului. Analog, o \u0163ar\u0103 cu autoritate, reprezentat\u0103 de c\u00e2t mai mul\u0163i oameni cu autoritate, s-ar caracteriza, la o scar\u0103 mai mare, prin aceea\u015fi congruen\u0163\u0103 sau coeren\u0163\u0103 a g\u00e2ndului, cuv\u00e2ntului \u015fi faptei, ceea ce ar da \u015fi unitatea coloanei vertebrale sau a caracterului unei na\u0163iuni, unitate exprimat\u0103 simplu prin voin\u0163a de adev\u0103r (istoric) din care este posibil apoi s\u0103 se \u00eenal\u0163e un supraeu \u015fi un ideal pe m\u0103sur\u0103.
\nPoate doar atunci, revenind la povestea ini\u0163ial\u0103, vom putea \u00een\u0163elege cu adev\u0103rat semnifica\u0163ia marelui ideal de a fi condu\u015fi \u201ecu putere \u015fi dreptate\u201c, aleg\u00e2nd \u00een consecin\u0163\u0103 oameni cu autoritate, capabili s\u0103 transfere \u015fi s\u0103 transpun\u0103 \u00een fapt voin\u0163a noastr\u0103 politic\u0103, materializ\u00e2nd astfel acest ideal de dreptate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Departe de a oculta adev\u0103rul, pove\u015ftile au, dimpotriv\u0103, marea calitate de a-l dezv\u0103lui \u00een forma lui cea mai nud\u0103, mai esen\u0163ial\u0103 \u015fi mai intuitiv\u0103. Un astfel de adev\u0103r, evident prin el \u00eensu\u015fi, este dezv\u0103luit \u015fi \u00een povestea Regele, scris\u0103 de poetul-filosof Kahlil Gibran. Aici se vorbe\u015fte despre un rege \u015fi despre poporul care se revolt\u0103… Cite\u0219te mai mult »Absen\u0163a supraeului na\u0163ional<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[17],"tags":[14074,14075,14073],"class_list":["post-23141","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-supraeul","tag-supraeul-national","tag-valorile-si-principiile-morale"],"views":1465,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23141","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23141"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23141\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23141"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23141"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23141"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}