Se apropie T\u00e2rgul Interna\u0163ional de Carte de la Salonic (7-10 mai 2015) \u015fi la pavilionul rom\u00e2nesc \u00eemi propun s\u0103 prezint o lucrare, important\u0103 pentru noi, cei din diaspor\u0103. M\u0103 refer la o carte de sociologie, scris\u0103 de Martin Ladislau Salamon \u015fi publicat\u0103 de Editura TracusArte anul trecut. Este vorba despre o lucrare de doctorat, intitulat\u0103 \u201eUn aliat uitat \u2013 rela\u0163iile rom\u00e2no-maghiare \u00een societatea interbelic\u0103\u201c. Cartea este nu numai valoroas\u0103 din punct de vedere \u015ftiin\u0163ific. Ea este \u015fi un demers uman demn de tot respectul. Titlul ei te duce \u00eentr-o zon\u0103 a generaliz\u0103rilor. De fapt obiectivul este clar: rela\u0163iile dintre Societatea de Sociologie condus\u0103 de profesorul Dimitrie Gusti \u015fi un grup de tineri maghiari grupa\u0163i \u00een jurul revistei Tinerii ardeleni din Cluj, \u00een perioada 1930-1940.
\nDin nefericire, apar\u0163in genera\u0163iilor care nu l-au studiat la facultate pe Dimitrie Gusti. Pe parcursul anilor i-am reconstituit portretul din cioburi. Cartea lui Salamon \u00eemi aduce \u00een schi\u0163a de portret tr\u0103s\u0103turi de care parc\u0103 aveam nevoie, pentru ca portretul s\u0103 fie \u00eentreg.
\nConstruit\u0103 cu rigoare \u015ftiin\u0163ific\u0103, lucrarea are patos. Profesorul este prezentat \u00een apogeul carierei sale, lucr\u00e2nd \u00een Bucure\u015fti la Funda\u0163ie, dar \u015fi \u00een multe alte p\u0103r\u0163i ale lumii, fiindc\u0103 faima lui este pe punctul de-a deveni interna\u0163ional\u0103. \u00cen jurul lui se rotesc sateli\u0163ii care au dat concrete\u0163e conceptului de \u201ecercetare monografic\u0103\u201c. Printre ei sunt \u015fi c\u00e2\u0163iva rom\u00e2ni ardeleni, buni cunosc\u0103tori de limb\u0103 maghiar\u0103. Suntem la scurt timp dup\u0103 Tratatul de la Trianon. La Cluj ajunge la maturitate prima genera\u0163ie de maghiari care din popula\u0163ie majoritar\u0103 au ajuns popula\u0163ie minoritar\u0103. Ei \u00eenva\u0163\u0103 la universitatea din Cluj, universitate ale c\u0103rei cursuri se \u0163in acum \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Dar continu\u0103 s\u0103 scrie \u015fi s\u0103 publice \u00een maghiar\u0103, conserv\u00e2nd spiritualitatea locului, cea \u00eentotdeauna\u00a0 atins\u0103 la v\u00e2rf de \u201eideea transilv\u0103nismului \u2013 spune autorul c\u0103r\u0163ii \u2013 bazat\u0103 adic\u0103 pe tradi\u0163iile toleran\u0163ei \u015fi respectului reciproc\u201c.
\nRom\u00e2nii cunosc\u0103tori de limba maghiar\u0103 din preajma lui Dimitrie Gusti (marii sociologi Anton Golopen\u0163ia, Octavian Neam\u0163u, Herseni) stabilesc leg\u0103tura cu un grup de publici\u015fti maghiari din Cluj, care scot o revist\u0103 de tineret \u201eErdelyi Fiatalok\u201c (\u201eTinerii ardeleni\u201c). Revista are platform\u0103 ideologic\u0103 (de\u015fi se vrea apolitic\u0103). Lozinca ei este \u201e\u00eentoarcerea la sat\u201c. Ideea plute\u015fte \u00een aer. Este vremea c\u00eend \u015fi Blaga scria: \u201eEu cred c\u0103 ve\u015fnicia s-a n\u0103scut la sat\u201c. Este vremea c\u00e2nd \u015fi profesorul Dimitrie Gusti punea bazele concep\u0163iei care l-a f\u0103cut celebru: cercetarea monografic\u0103. Tinerii ardeleni din jurul revistei din Cluj, consider\u0103 la r\u00e2ndul lor c\u0103, ora\u015ful moderniz\u00e2ndu-se \u015fi devenind cosmopolit, adev\u0103ratele tr\u0103s\u0103turi etnice se cultiv\u0103 doar \u00een zona rural\u0103. Ei se hot\u0103r\u0103sc s\u0103 se \u015fcoleasc\u0103 la \u015fcoala sociologic\u0103 a lui Dimitrie Gusti din Bucure\u015fti, pentru a \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 cerceteze satul. Dimitrie Gusti \u00eei prime\u015fte cu bra\u0163ele deschise. Colaborarea merge bine un timp. B\u0103ie\u0163ii unguri coboar\u0103 \u00een ceea ce \u00eenc\u0103 se mai numea Regat. Particip\u0103 cu echipele rom\u00e2nilor la studiul monografic al c\u00e2torva sate din Muntenia \u015fi Basarabia. Apoi \u00ee\u015fi proiecteaz\u0103, pe baza principiilor \u00eenv\u0103\u0163ate,\u00a0 \u00eentocmirea propriile lor echipe, pentru a studia satele ungure\u015fti din Ardeal \u015fi din Secuime. Primesc acceptul profesorului. Primesc aprobarea ministerului. Dar… profesorul lipsind pentru o vreme din \u0163ar\u0103, de la o zi la alta aprobarea le este anulat\u0103.
\nMartin Ladislau Salamon are buna idee de a publica la sf\u00e2r\u015fitul lucr\u0103rii c\u00e2teva anexe. Ele sunt scrisorile schimbate la momentul ac\u0163iunii. Apar prin ele \u00een totala lor autenticitate \u015fi sinceritate celelalte personaje ale momentului, \u201etinerii ardeleni\u201c: Sandor Nagy, Bela Jancso, Gyorgy Varo, Dezso Laszlo, Peter Bakk, Zoltan Toth. Paginile sunt de o total\u0103 \u201eomenie\u201c. Ca \u00een cazul oric\u0103rei spargeri de canoane, ele dovedesc sacrificiul personal al temerarilor. Afl\u0103m depre incertitudinile \u201eb\u0103ie\u0163ilor\u201c, despre lipsurile lor materiale, despre greutatea cu care scot revista, despre felul cum \u00eencearc\u0103 s-o \u00eencropeasc\u0103 cu autori voluntari, despre dificultatea cu care adun\u0103 speciali\u015ftii pentru echipele gustiene, etc., etc. Dar nu acest lucru planeaz\u0103 asupra demersului, ci minunata lor Atitudine. \u015ei… din umbr\u0103, teama de concuren\u0163a celor care \u00eei vor p\u0103r\u0103si la un moment dat, frac\u0163ion\u00e2nd mi\u015fcarea, pentru condi\u0163ii materiale mai bune \u015fi pentru un profesionism mai de anvergur\u0103.
\nDe\u015fi este scris\u0103 sec, adic\u0103 respect\u00e2ndu-se rigorile unei lucr\u0103ri de doctorat (citatul, bibliografia etc., etc.) de sub aceste rigori cartea se dezl\u0103n\u0163uie parc\u0103 afectiv. Avem personaje. Avem momente de tensiune. Conflicte. Furtuni. Conjuncturi favorabile. Intrigi. Aventurieri. Partide. Interese. \u00cemvin\u015fi (?). \u015ei \u00eenving\u0103tori (?). \u015ei peste toate acestea, respectul necontestat pentru ceea ce a \u00eensemnat \u00een sociologia timpului profesorul Dimitrie Gusti. Contrazis p\u00e2n\u0103 \u015fi el \u00een decizii de vajnica conjunctur\u0103 a mediocrit\u0103\u0163ilor. De eterna birocra\u0163ie.
\nCartea lui Martin Ladislau Salamon vorbe\u015fte despre lucruri \u00eent\u00e2mplate acum aproape 100 de ani. Devenite istorie, deci. Un moment c\u00e2nd se credea, potrivit concep\u0163iei lui Gusti, c\u0103 studierea satului rom\u00e2nesc este decisiv\u0103 pentru identitatea acestui popor.
\nOare ce-ar spune profesorul dac\u0103 ar \u015fti c\u0103 acum, la nici o sut\u0103 de ani de la celebra sa \u201ecercetare monografic\u0103\u201c, satul rom\u00e2nesc s-a mutat, \u00eentr-un num\u0103r impresionant de mare, pe alte meleaguri? Ce-ar spune d\u00e2nsul dac\u0103 ar afla despre noua teorie sociologic\u0103 a \u201esatelor zbur\u0103toare\u201c?
\nCu mic, cu mare, sate \u00eentregi de pe teritoriul Rom\u00e2niei s-au mutat pe alte meridiane. Au plecat \u00eent\u00e2i tinerii, care au f\u0103cut copii. Apoi au plecat b\u0103tr\u00e2nii, s\u0103-\u015fi \u00eengrijeasc\u0103 nepo\u0163ii, pentru ca p\u0103rin\u0163ii s\u0103 poat\u0103 munci. A plecat cumnatul \u015fi l-a tras peste o vreme dup\u0103 el \u015fi pe fratele nevestei. A plecat sora cea mic\u0103 \u015fi \u015fi-a convins \u00een scurt timp \u015fi sora cea mare s\u0103 o urmeze. Au plecat cei de pe deal \u015fi dup\u0103 ei s-au luat \u015fi cei din vale. \u015ei-au f\u0103cut noi familii, s-au \u00eencuscrit, s-au cumetrit. \u015ei-au deschis \u015fcoli. \u015ei-au deschis magazine cu produse rom\u00e2ne\u015fti \u015fi \u015fi-au \u00eencropit forma\u0163ii artistice. Prin Italia \u015fi-au f\u0103cut echipe de fotbal. Joac\u0103 \u00eentre ele dou\u0103 sate de pe l\u00e2ng\u0103 Suceava. Cei c\u00e2\u0163iva, r\u0103ma\u015fi acas\u0103, stau cu telefonul mobil la ureche. De la o repriz\u0103 la alta li se comunic\u0103 din Italia cine a c\u00e2\u015ftigat. Cei de la Risipi\u0163ii din deal sau cei de la Aduna\u0163ii din vale. E zbucium mare. \u00cen satul mutat pe Adriatic\u0103. \u015ei \u00een resturile lui de pe Siret.
\nUnde sunte\u0163i, domnule profesor Dimitrie Gusti, pentru \u201estudiul monografic\u201c al acestui fenomen, pe care, b\u0103nuiesc, niciodat\u0103 nu vi l-a\u0163i fi putut imagina? \u015ei cine v-ar putea lua locul, ca s\u0103-l studieze?
\nNu de alta, dar deocamdat\u0103 el este \u00een plin hazard.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Se apropie T\u00e2rgul Interna\u0163ional de Carte de la Salonic (7-10 mai 2015) \u015fi la pavilionul rom\u00e2nesc \u00eemi propun s\u0103 prezint o lucrare, important\u0103 pentru noi, cei din diaspor\u0103. M\u0103 refer la o carte de sociologie, scris\u0103 de Martin Ladislau Salamon \u015fi publicat\u0103 de Editura TracusArte anul trecut. Este vorba despre o lucrare de doctorat, intitulat\u0103… Cite\u0219te mai mult »Unde sunte\u0163i, domnule profesor?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[14072],"class_list":["post-23139","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-targul-international-de-carte-de-la-salonic"],"views":1146,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23139","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23139"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23139\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23139"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23139"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23139"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}