{"id":23130,"date":"2015-05-01T13:42:35","date_gmt":"2015-05-01T11:42:35","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23130"},"modified":"2015-05-01T13:43:09","modified_gmt":"2015-05-01T11:43:09","slug":"o-victorie-merita-sa-poarte-nume-bun-in-istorie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-victorie-merita-sa-poarte-nume-bun-in-istorie\/","title":{"rendered":"O victorie merit\u0103 s\u0103 poarte  nume bun \u00een istorie"},"content":{"rendered":"<p>Cine are, azi, curiozitatea s\u0103 verifice o \u015ftire ap\u0103rut\u0103 \u00een mass-media este privit cu \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103: mon cher, jurnalismul s-a schimbat. Adic\u0103: m\u0103t\u0103lu\u0163\u0103 pe ce lume tr\u0103ie\u015fti, ai r\u0103mas \u00een cretacic? Adev\u0103rul vorbelor nu-i fr\u0103m\u00e2nt\u0103 pe fabrican\u0163ii de \u015ftiri, tehnica breaking news este ne\u00eendur\u0103toare, armatele de jurnali\u015fti supravie\u0163uiesc cum pot nemiloasei acceler\u0103ri a evenimentelor. Comunicarea a eliminat informarea iar nevoia omului de \u201ea afla\u201c, la fel de \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 ca \u015fi cea de \u201ea cunoa\u015fte\u201c sau de \u201ea \u00eenv\u0103\u0163a\u201c, a fost erodat\u0103 de imperativul pentru imediat. Din perspectiva jurnalismului, durata acestui secol abia de are pre\u0163ul unui an de cump\u0103tare. Presa face tot mai mult \u015fi tot mai bine jocul propagandei, min\u00e2ndu-\u015fi singur\u0103 ra\u0163iunea pentru care a ap\u0103rut \u00een civiliza\u0163ia lumii: s\u0103 informeze. Tragicul eveniment din redac\u0163ia publica\u0163iei pariziene Charlie Hebdo i-a f\u0103cut pe unii s\u0103 pretind\u0103 c\u0103 avem dreptul s\u0103-i def\u0103im\u0103m pe Moise, pe Iisus, pe Mahomed. L-om fi av\u00e2nd! Umoristul francez Pierre Desproges, \u00eentrebat dac\u0103 ne putem bate joc de orice, de oricine, a dat un r\u0103spuns care descump\u0103ne\u015fte p\u00e2n\u0103 \u015fi pe nonconformi\u015fti: \u201eda, putem s\u0103 r\u00e2dem de orice, dar nu putem s\u0103 o facem cu oricine\u201c. Dac\u0103 al\u0103tur\u0103m aceast\u0103 \u015farj\u0103 ra\u0163ionamentului filozofului Andr\u00e9 Comte-Sponville: \u201eBlasfemia face parte din drepturile omului, nu din bunele maniere\u201c, ajungem la fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile tot mai mari privind datoriile presei fa\u0163\u00e3 de civiliza\u0163ie \u00een Cetate.<br \/>\nA spune adev\u0103rul este un drept, a-l ignora este un abuz<br \/>\nP\u0103rintele presei cotidiene ar putea fi socotit Cesar, care a hot\u0103r\u00e2t ca dezbaterile din Senat s\u0103 fie publicate \u00een fiecare zi. Astfel, toate opiniile senatorilor treceau dincolo de zidurile Bazilicii, cet\u0103\u0163enii Romei aflau, f\u0103r\u0103 cenzur\u0103, sub ce g\u00e2ndire le este dat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. Norma moral\u0103, cea de a li se aduce la cuno\u015ftin\u0163\u0103 adev\u0103rul, era asigurat\u0103; r\u0103m\u00e2nea ca ea s\u0103 fie \u00een\u0163eleas\u0103 \u015fi respectat\u0103.<br \/>\nPentru pres\u0103 nu ar trebui s\u0103 func\u0163ioneze norme juridice. Norma moral\u0103 este suficient\u0103. Declara\u0163ia drepturilor omului din 1793 este o norm\u0103 moral\u0103, acceptat\u0103 din instinct politic \u015fi \u00eenc\u0103lcat\u0103 prin absen\u0163a unui alt instinct, cel moral. \u201eLibera comunicare a g\u00e2ndirii \u015fi opiniilor este unul dintre drepturile cele mai pre\u0163ioase ale omului; orice cet\u0103\u0163ean poate, deci, vorbi, scrie, dar nu poate s\u0103 nu r\u0103spund\u0103 de abuzul de aceast\u0103 libertate \u00een cazurile precizate de lege.\u201c<br \/>\nFilozofului Andr\u00e9 Comte-Sponville i s-a pus \u00eentrebarea dac\u0103 este de actualitate aser\u0163iunea atribuit\u0103 lui Voltaire: nu sunt de acord cu ceea ce spui, dar m\u0103 voi bate p\u00e2n\u0103 la moarte pentru ca s\u0103 ai dreptul s\u0103 spui. Dac\u0103 nu este de actualitate, atunci trebuie, oare, s\u0103 revenim la formula atribuit\u0103 intransigentului Saint-Just: \u201enu exist\u0103 libertate pentru du\u015fmanii libert\u0103\u0163ii\u201c? R\u0103spunsul lui Comte-Sponville este de mare interes pentru oricine consider\u0103 c\u0103 are \u201echemare\u201c \u00een pres\u0103: \u201eFormula atribuit\u0103 lui Voltaire, fie \u015fi apocrif\u0103, este frumoas\u0103. Cea a lui Saint-Just (unul dintre inspiratorii Declara\u0163iei drepturilor omului, n.n) este excesiv\u0103. Dac\u0103 exist\u0103 oameni care public\u0103, s\u0103 spunem, c\u0103r\u0163i\u00a0 sau manifest\u0103 \u00een lini\u015fte pentru a cere sf\u00e2r\u015fitul democra\u0163iei, nu exist\u0103 mijloace s\u0103 fie sanc\u0163iona\u0163i. Dac\u0103 ace\u015ftia urzesc r\u0103zmeri\u0163e sau lovituri de stat, este cu totul altceva! Exprimarea ideilor este liber\u0103 \u00een limitele prev\u0103zute de lege. Dar ordinea republican\u0103 trebuie s\u0103 fie respectat\u0103 de toat\u0103 lumea\u201c. Ca francez, venind dintr-o cultur\u0103 antimonarhic\u0103 de peste dou\u0103 secole, Comte-Sponville vorbe\u015fte despre ordinea\u00a0 republican\u0103. La fel face orice lider de partid politic din Fran\u0163a, de la extrema dreapt\u0103 la extrema st\u00e2ng\u0103. Prin ordine republican\u0103 rom\u00e2nii pot \u00een\u0163elege ordine \u00een stat. Pe aceast\u0103 tem\u0103, s\u0103 \u00eent\u00e2rziem, totu\u015fi, pu\u0163in \u00een ograda noastr\u0103: despre Republic\u0103 rom\u00e2nii afl\u0103 c\u00e2nd \u00eel citesc pe Caragiale sau dac\u0103 li se flutur\u0103 pe sub ochi primul articol al Constitu\u0163iei; caz rar. Ei nu au, \u00eens\u0103, nici o vin\u0103. Nici un partid politic din Rom\u00e2nia nu frecventeaz\u0103 ideea \u201evalorilor republicane\u201c.<br \/>\nNu se poate spune c\u0103 libertatea presei este reglementat\u0103 doar prin instinct moral. Legi \u00een materie de pres\u0103 exist\u0103, depinde ce spirit le conduce. \u00cen Rusia, def\u0103imarea puterii este incriminat\u0103 legal iar ziari\u015ftii care o \u00eencalc\u0103 risc\u0103 \u00eenchisoarea. \u00cen\u00a0 Fran\u0163a, Legea libert\u0103\u0163ii presei din Codul napoleonian, adoptat\u0103 la 29 iulie 1881, este \u00eenc\u0103 valabil\u0103; \u015fi aceasta incrimineaz\u0103 def\u0103imarea, dar, ast\u0103zi, legea francez\u0103 nu declan\u015feaz\u0103 efecte similare celei ruse\u015fti. \u00cen Statele Unite, cu c\u00e2teva decenii \u00een urm\u0103, prin anii \u201970, a fost dat\u0103 o lege a libert\u0103\u0163ii de informa\u0163ii care le-a permis cet\u0103\u0163enilor s\u0103 aib\u0103 acces la documentele agen\u0163iilor federale (serviciile secrete, n.n.) care \u00eei priveau. \u201e\u00centre 1974 \u015fi 1976, mai multe comitete preziden\u0163iale \u015fi congresionale au condus la o investigare a faptelor ilegale comise de toate serviciile secrete de-a lungul deceniilor precedente, iar concluziile rezultate au fost devastatoare. S-a descoperit c\u0103 CIA pl\u0103nuise asasinatele unor lideri mondiali \u015fi era aproape sigur c\u0103, ocazional, le \u015fi executase\u201c (Philip Jenkins, O istorie a Statelor Unite, Bucure\u015fti, Ed. Artemis, 2002, p. 245).<br \/>\nS\u0103 ne desp\u0103r\u0163im de subiectul livresc al drepturilor cet\u0103\u0163eanului \u015fi s\u0103 ne apropiem de libertatea, \u00een concretul ei, din via\u0163a politic\u0103. Tim Weiner \u00een cartea FBI. O istorie secret\u0103 (New York, Ed. Random House, 2012), red\u0103 urm\u0103torul dialog \u00eentre pre\u015fedintele Johnson, succesorul lui Kennedy, \u00een vremea c\u00e2nd Biroul Federal de Investiga\u0163ii era condus de celebrul Edgar Hoover, cel b\u00e2ntuit de fantomele comunismului \u015fi rasismului, de a c\u0103rui suspiciune nu a sc\u0103pat nimeni. Dialogul surprinde temerea pre\u015fedintelui american c\u0103 \u00eei sunt ascultate convorbirile: \u201e\u2013 Edgar, nu te aud bine. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, ai pus s\u0103 fie interceptat \u015fi telefonul \u0103sta? a \u00eentrebat pre\u015fedintele Statelor Unite. \u2013 Nu, trebuie s\u0103 spun c\u0103 nu, a r\u0103spuns Hoover, chicotind, eu v\u0103 aud perfect, domnule, i-a spus el lui Lyndon B. Johnson care \u00eenregistra el \u00eensu\u015fi convorbirea. \u00cen seara aceea, pe 27 februarie 1964, Johnson era pre\u015fedinte de 97 de zile. \u00cenceputul fiec\u0103rei zile aducea o nou\u0103 serie de crize ce aterizau ca ziarele de diminea\u0163\u0103 pe verand\u0103. Punctul fierbinte al nop\u0163ii respective era sta\u0163iunea balnear\u0103 St. Augustine din Florida, zguduit\u0103 de crime rasiste \u015fi de atacuri cu dinamit\u0103 la c\u0103ile ferate. \u00abNu tolerez s\u0103 fie arunca\u0163i oamenii \u00een aer cu bombe\u00bb\u201c a spus el (pre\u015fedintele, n.n.) (op. cit. p. 322). Cine pusese sub ascultare telefoanele pre\u015fedintelui? P\u0103i, ori FBI-ul, ori cineva din pres\u0103, ori adversarii politici. Ceva asem\u0103n\u0103tor s-a \u00eent\u00e2mplat, pu\u0163in mai t\u00e2rziu, cu \u015ftiin\u0163a pre\u015fedintelui Richard Nixon. Cazul, cunoscut ca \u201eafacerea Watergate\u201c, a devenit \u201emodel clasic\u201c \u00een privin\u0163a ascult\u0103rii ilegale a adversarilor politici. Doi jurnali\u015fti, unul experimentat, Carl Berstein, \u015fi un \u00eencep\u0103tor ambi\u0163ios, Bob Woodward, fost ofi\u0163er \u00een US Navy, de la prestigiosul ziar Washington Post,\u00a0 au declan\u015fat o investiga\u0163ie de pres\u0103 pentru aflarea responsabilului moral al opera\u0163iunii de ascultare. Dezv\u0103luirile f\u0103cute de ace\u015ftia au\u00a0 condus, \u00een final, la declan\u015farea unei anchete a Congresului american. \u00cen urma raportului Congresului, \u00een 1974, pre\u015fedintele Richard Nixon a fost nevoit s\u0103 demisioneze! \u00cen felul acesta, s-a dovedit c\u0103 legea este, cu adev\u0103rat, mai presus chiar \u015fi dec\u00e2t oamenii puterii.<br \/>\n\u00cen Rom\u00e2nia este timpul<br \/>\ns\u0103 ne vindec\u0103m de suspiciuni<br \/>\nDup\u0103 1992, alegerile preziden\u0163iale din Rom\u00e2nia nu au fost scutite de suspiciunea de fraud\u0103. Cei care nu erau siguri pe victorie profe\u0163eau, \u00eenc\u0103 din campanie, c\u0103 alegerile vor fi fraudate \u015fi amenin\u0163au cu anchete; dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpla s\u0103 c\u00e2\u015ftige, abandonau ideea anchetei. S-a \u00eent\u00e2mplat \u00een 1996, 2000, 2004, 2008, 2012. O astfel de anchet\u0103 a fost cerut\u0103 \u015fi \u00eenainte de aflarea rezultatelor din 2014. Motivele: suspiciunea de fraud\u0103, privarea rom\u00e2nilor din afara grani\u0163elor de dreptul la vot, violen\u0163ele din fa\u0163a unora dintre ambasadele \u015fi consulatele Rom\u00e2niei din str\u0103in\u0103tate. Sunt convins c\u0103 exist\u0103 dovezi \u2013 probe \u2013 ale autorit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne pentru o anchet\u0103; presupun c\u0103 \u015fi jandarmeriile din statele unde au fost incidente au probe care pot concura la aflarea adev\u0103rului. Este exclus ca autorit\u0103\u0163ile din Fran\u0163a, Italia, Spania, Germania, Anglia s\u0103 nu-\u015fi fi alc\u0103tuit un dosar al \u201eevenimentelor\u201c din fa\u0163a reprezentan\u0163elor noastre diplomatice, mai ales c\u0103 acestea s-au produs pe domeniul public, nu \u00een spa\u0163iile protejate de imunitatea diplomatic\u0103. F\u0103r\u0103 clarificarea \u2013 \u00een cel de al 13-lea ceas! \u2013 a aspectelor incriminate,\u00a0 modificarea legii electorale r\u0103m\u00e2ne inutil\u0103 \u015fi inoportun\u0103. S\u0103 ne amintim c\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een clipa anun\u0163\u0103rii rezultatelor, demonstran\u0163ii continuau s\u0103 protesteze la Bucure\u015fti \u015fi pe bulevardele marilor ora\u015fe \u00een numele fraud\u0103rii alegerilor. Ancheta ar putea s\u0103 ne scape de maladia suspiciunii; \u00eentre altele, le-ar oferi juri\u015ftilor ocazia s\u0103 se pronun\u0163e \u00een privin\u0163a asigur\u0103rii secretului votului \u00een condi\u0163iile presiunilor prin re\u0163elele de socializare.<br \/>\nUn eveniment cu at\u00e2t de importante semnifica\u0163ii \u015fi cu at\u00e2t de mari rezonan\u0163e, cum sunt alegerile preziden\u0163iale, are nevoie de un tratament cump\u0103tat. Democra\u0163ia cere ca astfel de evenimente s\u0103 nu fie l\u0103sate \u00een seama celor care pretind c\u0103 au \u201epus un pre\u015fedinte\u201c \u015fi \u201evor pr\u0103bu\u015fi un guvern\u201c.<br \/>\nO victorie merit\u0103 s\u0103 poarte nume bun \u00een istorie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cine are, azi, curiozitatea s\u0103 verifice o \u015ftire ap\u0103rut\u0103 \u00een mass-media este privit cu \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103: mon cher, jurnalismul s-a schimbat. Adic\u0103: m\u0103t\u0103lu\u0163\u0103 pe ce lume tr\u0103ie\u015fti, ai r\u0103mas \u00een cretacic? Adev\u0103rul vorbelor nu-i fr\u0103m\u00e2nt\u0103 pe fabrican\u0163ii de \u015ftiri, tehnica breaking news este ne\u00eendur\u0103toare, armatele de jurnali\u015fti supravie\u0163uiesc cum pot nemiloasei acceler\u0103ri a evenimentelor. Comunicarea a&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-victorie-merita-sa-poarte-nume-bun-in-istorie\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">O victorie merit\u0103 s\u0103 poarte  nume bun \u00een istorie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[14067,14066,2143,4,14064,14065],"class_list":["post-23130","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-asasinate-lideri-mondiali","tag-charlie-hebdo","tag-cia","tag-editorial","tag-filozoful-andre-comte-sponville","tag-tehnica-breaking-news"],"views":1191,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23130","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23130"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23130\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23130"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23130"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23130"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}