{"id":23111,"date":"2015-04-13T14:19:02","date_gmt":"2015-04-13T12:19:02","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23111"},"modified":"2015-04-13T14:19:02","modified_gmt":"2015-04-13T12:19:02","slug":"dimensiunile-romaniei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dimensiunile-romaniei\/","title":{"rendered":"Dimensiunile Rom\u00e2niei"},"content":{"rendered":"

Este greu de imaginat cum se vor calcula \u00een viitor dimensiunile \u0163\u00e3rilor. Teoriile despre dispari\u0163ia statului na\u0163ional \u015fi \u00eenlocuirea lui cu spa\u0163iul teritorial nu sunt noi. Spa\u0163iul \u00een care s\u00e3 tr\u00e3iasc\u00e3 un singur popor majoritar, azi, m\u00e2ine, nu ne mai corespunde realit\u00e3\u0163ii. Nici poporul care s\u00e3 defineasc\u00e3 cu prec\u00e3dere un spa\u0163iu geografic. Spre aceste noi realit\u00e3\u0163i istoria contemporan\u00e3 face pa\u015fi importan\u0163i.
\nC\u00e2t\u00e3 Rom\u00e2nie putem socoti <\/strong>
\nc\u00e3 se afl\u00e3 ast\u00e3zi pe glob?<\/strong>
\nFac lec\u0163ii cu copiii emigran\u0163ilor rom\u00e2ni la o \u015fcoal\u00e3 din Atena. \u00cenv\u00e3\u0163\u00e3m \u0163\u00e3rile. \u00cenv\u00e3\u0163\u00e3m capitalele lor. Spun Spania. \u201eAaa\u201c, sare Ioana, \u201eAcolo lucreaz\u00e3 sora mamei mele\u201c. Spun Fran\u0163a. \u201eAaa\u201c, sare Victora\u015f, \u201eAcolo lucreaz\u00e3 fratele tat\u00e3lui meu\u201c. Spun Roma. \u201eAaa\u201c, sare Adi, \u201eAm fost acolo. La na\u015fii mei. Am acolo \u015fi-un unchi. \u015ei veri\u015forii mei merg la \u015fcoal\u00e3-n Italia\u201c. Spun Germania. \u201eAaa…\u201c
\n\u015ei-am ajuns cu lec\u0163iile doar la Europa. S\u00e3pt\u00e3m\u00e2na viitoare facem \u0163\u00e3rile Americii de Nord. \u015ei, p\u00e2n\u00e3 la sf\u00e2r\u015fitul anului, ajungem la Arctica \u015fi Antartica. Nu m-a\u015f mira deloc s\u00e3 m\u00e3 \u00eentrerup\u00e3 \u015fi atunci copiii cu \u201eaaa\u201c…
\nTrebuie s\u00e3 te deplasezi c\u00e2teva zile la Roma, ca s\u00e3 r\u00e3m\u00e2i \u201epaf\u201c. \u00cen Italia tr\u00e3iesc peste un milion \u015fi jum\u00e3tate de rom\u00e2ni. Ace\u015ftia fiind cei \u00eenregistra\u0163i la forurile italiene. Dac\u00e3 punem la socoteal\u00e3 \u015fi ilegalii sau sezonierii, popula\u0163ia rom\u00e2neasc\u00e3 se ridic\u00e3 la aproximativ dou\u00e3 milioane de locuitori. Pe teritoriul Italiei tr\u00e3ie\u015fte deci popula\u0163ia \u00eentregului Bucure\u015fti. Clujul se afl\u00e3 ca popula\u0163ie \u00een Grecia. \u00cen Spania, din c\u00e2te aud, se afl\u00e3 un Bucure\u015fti \u015fi un Ia\u015fi la un loc.
\nCelelalte ora\u015fe sunt r\u00e3sp\u00e2ndite \u00een Germania, \u00een Anglia \u015fi pe alte continente.
\nC\u00e2nd spun c\u00e3 \u00een diaspor\u00e3 tr\u00e3iesc nu rom\u00e2ni, ci o Rom\u00e2nie, o spun inten\u0163ionat, nu fac o gre\u015feal\u00e3 de exprimare. \u015ei acesta cred c\u00e3 este cel mai grav lucru care poate s\u00e3 ni se \u00eent\u00e2mple. Anume c\u00e3 cei afla\u0163i \u00een \u0163ar\u00e3 nu sunt con\u015ftien\u0163i de faptul c\u00e3 se creeaz\u00e3 o \u0163ar\u00e3 \u015fi \u00een afara hotarelor, iar cei din diaspor\u00e3 nu-\u015fi dau \u00eenc\u00e3 seama c\u00e3 azi, m\u00e2ine, ei \u00ee\u015fi duc \u015fi\u00a0 bucata lor de Rom\u00e2nie cu ei \u015fi, ca atare, vor fi mai pu\u0163in interesa\u0163i de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u00e3 \u00een spa\u0163iul real al \u0163\u00e3rii din care au plecat.
\nDespre condi\u0163ia social\u00e3 \u015fi moral\u00e3 a emigrantului se vorbe\u015fte mult. \u015ei se spun snoave. C\u00e3 rom\u00e2nii din emigra\u0163ie sunt sclavi pl\u00e3ti\u0163i la negru. Se sensibilizeaz\u00e3 televiziunile din \u0163ar\u00e3. \u00ce\u015fi trimit ziarele reporteri. Se discut\u00e3 la col\u0163ul str\u00e3zii \u00een Rom\u00e2nia. C\u00e3 fetele rom\u00e2nce se prostitueaz\u00e3. Apar interviuri cu personajul cu fa\u0163a ascuns\u00e3. Se oripileaz\u00e3 \u0163ara de condi\u0163ia jalnic\u00e3 a emigrantului rom\u00e2n. C\u00e3 rom\u00e2nii din Anglia au fost prin\u015fi fur\u00e2nd \u00eentr-un magazin. Vai de mine, noi, cei care am fost \u00eenv\u00e3\u0163a\u0163i \u00een \u0163ar\u00e3 s\u00e3 nu \u00eenc\u00e3lc\u00e3m cele zece porunci…
\nAdev\u00e3rul este c\u00e3 trebuie s\u00e3 tr\u00e3ie\u015fti o vreme \u00een comunit\u00e3\u0163ile de rom\u00e2ni din afara \u0163\u00e3rii, ca s\u00e3 r\u00e3m\u00e2i \u201epaf\u201c. Ho\u0163i nu sunt printre ei, \u00een mod sigur, mai mul\u0163i dec\u00e2t \u00een \u0163ar\u00e3, unde sear\u00e3 de sear\u00e3 avem parte la televizoare de serialul intr\u00e3rii guvernului la pu\u015fc\u00e3rie. Prostituate, a\u015fijderea. S\u00e3r\u00e3cie \u015fi analfabetism, ce s\u00e3 mai vorbim.
\nTrebuie s\u00e3 tr\u00e3ie\u015fti c\u00e2teva zile printre emigran\u0163ii rom\u00e2ni din Italia ca s\u00e3 \u00een\u0163elegi c\u00e3 cine a fost f\u00e3cut s\u00e3 munceas\u00e3, cui i-a pl\u00e3cut munca a g\u00e3sit de lucru \u015fi munce\u015fte cu mult folos. \u015ei cine a vrut s\u00e3 \u00eenve\u0163e \u015fi-a g\u00e3sit drumul, copiii emigran\u0163ilor din Rom\u00e2nia fiind \u00een multe \u015fcoli din Italia premian\u0163ii liceelor \u015fi primii la intrarea \u00een facult\u00e3\u0163i.
\nTrebuie s\u00e3 tr\u00e3ie\u015fti c\u00e2teva zile printre emigran\u0163ii din Roma ca s\u00e3 vezi ce magazine prospere cu produse rom\u00e2ne\u015fti \u015fi-au deschis, ce abunden\u0163\u00e3 \u015fi ce varietate. Ca s\u00e3 nu mai spun de num\u00e3rul de cump\u00e3r\u00e3tori.
\n\u015ei… s\u00e3 fii invitat la postul de televiziune Dacia, care transmite, dintr-un studio perfect dotat tehnic, programe variate \u00een limba rom\u00e2n\u00e3, pentru milionul \u015fi jum\u00e3tate de telespectatori de pe teritoriul Italiei.
\n\u00cen Italia, rom\u00e2nii candideaz\u00e3 la posturi de consilieri ai prim\u00e3riilor italiene. Nu e vorba de un singur caz. Cei propu\u015fi sunt mul\u0163i, r\u00e3sp\u00e2ndi\u0163i pe tot teritoriul \u0163\u00e3rii. Rom\u00e2nii fiind cea mai mare minoritate de pe teritoriul italian, rela\u0163ia lor cu italienii este \u201eface to face\u201c. Candida\u0163ii la posturile de consilieri ai prim\u00e3riilor \u00ee\u015fi asum\u00e3 obliga\u0163ia de-a reprezenta toate minorit\u00e3\u0163ile. Dar, \u00een multe cazuri, ei fac parte din cea mai mare minoritate, cea a rom\u00e2nilor. Nu am auzit de multe ori candida\u0163i la prim\u00e3riile din \u0163ar\u00e3 vorbind la televizor \u015fi expun\u00e2ndu-\u015fi programul. Am v\u00e3zut acest lucru-n Italia. O rom\u00e2nc\u00e3, al\u00e3turi de care am stat cele patru ore ale unui program de duminic\u00e3 \u00een studioul Dacia din Roma, \u015fi-a expus proiectele, ca viitor consilier al prim\u00e3riei. Ce expunere clar\u00e3! C\u00e2t\u00e3 maturitate politic\u00e3! Ce proiecte, demne de invidiat de orice prim\u00e3rie care se ia \u00een serios. De fapt, asta e ceea ce m-a frapat poate cel mai mult \u00een cazul comunit\u00e3\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti din Italia. Rom\u00e2nii discut\u00e3\u00a0 cu maturitate despre prezentul \u015fi viitorul lor pe acest teritoriu. Rom\u00e2nii se iau in serios, a\u015fa cum mi-a\u015f fi dorit \u00eentotdeauna s\u00e3 se \u00eent\u00e2mple \u00een \u0163ara din care noi, at\u00e2\u0163ia, am decis \u00eentr-o zi s\u00e3 plec\u00e3m.
\nNu \u015ftiu cu ce concluzii vin de prin vizitele oficiale reprezentan\u0163ii guvernamentali, senatorii al c\u00e3ror portofoliu tocmai acest lucru \u00eel presupune, cunoa\u015fterea diasporei. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd primesc fel de fel de scrisori \u015fi de \u00een\u015ftiin\u0163\u00e3ri, de \u201elu\u00e3ri de pozi\u0163ie\u201c fa\u0163\u00e3 de un eveniment sau de altul. Trebuie s\u00e3 recunosc \u00eens\u00e3, cu triste\u0163e, c\u00e3 nimic din ceea ce ne reprezint\u00e3 de fapt nu r\u00e3zbate din aceste \u201ecomunicate\u201c. Este \u015fi greu de ajuns la un asemenea lucru. Senatorii nu se mai pot afla \u00een \u0163ar\u00e3 \u00een ziua de ast\u00e3zi, \u015fi corespunz\u00e3tor unei asemenea tulbur\u00e3toare realit\u00e3\u0163i, pentru a reprezenta diaspora. Senatorii trebuie s\u00e3 tr\u00e3iasc\u00e3 al\u00e3turi de noi, s\u00e3-\u015fi caute de lucru \u00een \u0163ara-gazd\u00e3 \u015fi s\u00e3 se descurce din salariul ob\u0163inut prin munca lor. Ei trebuie s\u00e3-\u015fi trimit\u00e3 copiii la \u015fcolile din diaspor\u00e3, s\u00e3-i vedem pe copiii lor printre bursieri, nu cu burse din \u0163ar\u00e3, ci cu bursele statului \u00een care lucreaz\u00e3 p\u00e3rin\u0163ii lor. Senatorii no\u015ftri trebuie s\u00e3 dea seama \u00een fa\u0163a poporului din diaspor\u00e3, nu al celui din \u0163ar\u00e3, de proiectele la care lucreaz\u00e3 \u015fi de rezultatele lor.
\n\u00cei mul\u0163umesc domnului Eugen Terteleac pentru invita\u0163ia la televiziunea Dacia din Roma pe care o conduce, proprietar \u015fi salahor, coordonator de programe \u015fi reporter prezent cu orele pe platouri. \u00cei mul\u0163umesc pentru multele \u00eenv\u00e3\u0163\u00e3minte pe care le-am tras din aceast\u00e3 participare la o emisiune. Pentru mine, d\u00e2nsul este un asemenea Senator. Numele \u015fi l-ar merita pe deplin. Un adev\u00e3rat \u201eSenator pentru diaspor\u00e3\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Este greu de imaginat cum se vor calcula \u00een viitor dimensiunile \u0163\u00e3rilor. Teoriile despre dispari\u0163ia statului na\u0163ional \u015fi \u00eenlocuirea lui cu spa\u0163iul teritorial nu sunt noi. Spa\u0163iul \u00een care s\u00e3 tr\u00e3iasc\u00e3 un singur popor majoritar, azi, m\u00e2ine, nu ne mai corespunde realit\u00e3\u0163ii. Nici poporul care s\u00e3 defineasc\u00e3 cu prec\u00e3dere un spa\u0163iu geografic. Spre aceste noi… Cite\u0219te mai mult »Dimensiunile Rom\u00e2niei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[2386],"class_list":["post-23111","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-emigranti-romani"],"views":1545,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23111","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23111"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23111\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23111"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23111"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23111"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}