\u00centr-una din serile lungi de iarn\u0103, cu g\u00e2ndul la Istanbulul plin de farmec pe care l-am vizitat adesea, mi-am potrivit r\u0103bdarea \u015fi \u00eentreaga pricepere gastronomic\u0103 pentru a m\u0103 lansa \u00eentr-o aventur\u0103 cu gust levantin. Cremoas\u0103, acri\u015for-\u00een\u0163ep\u0103toare, p\u0103str\u00e2nd aroma fructelor de toamn\u0103, dar \u00eembog\u0103\u0163it\u0103 obligatoriu cu un praf de scorti\u015foar\u0103, boza este o b\u0103utur\u0103 ce se consum\u0103 \u00een doze moderate, \u00eenso\u0163it\u0103 de boabe de n\u0103ut pr\u0103jit, f\u0103c\u00e2nd din tot acest ritual motivul unor \u201edelicioase p\u0103l\u0103vr\u0103geli.
\nPrivind z\u0103pada ce pusese st\u0103p\u00e2nire pe \u00eentreg ora\u015ful, m-am imaginat \u00eentr-o mic\u0103 boz\u0103rie dintr-un vechi cartier al Istanbulului, Vefa, ce func\u0163ioneaz\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere de la 1876. Sub cana de sticl\u0103 p\u0103strat\u0103 ca un trofeu din care a b\u0103ut \u00eensu\u015fi Mustafa Kemal Atat\u00fcrk \u2013 fondatorul Turciei moderne \u2013 priveam la o iarn\u0103 golit\u0103 de materialitate, stratul sub\u0163ire de z\u0103pad\u0103 r\u0103corind parc\u0103 atmosfera agitat\u0103, trepidant\u0103 \u015fi dogoritoare din restul anotimpurilor. Focusul variabil de pe fulgii de nea (imagine exceptional\u0103 pentru acest ora\u015f \u015fi, deci, cu at\u00e2t mai ireal\u0103, ca \u00een secven\u0163ele cappadociene ale peliculei Winter Sleep a lui Nuri Bilge Ceylan) pe cerul plumburiu dar luminos, pe marea nelini\u015ftit\u0103 \u015fi apoi pe fiecare cl\u0103dire, pia\u0163\u0103 sau cupol\u0103, face posibil\u0103 pierderea contururilor \u015fi cufundarea \u00eentr-un basm \u00een culori pastelate. Seara, c\u00e2nd tot acest tablou se ascunde \u00een \u00eentuneric, stanbulio\u0163ii se retrag \u00een case sau \u00een cafenele \u015fi, cu dorin\u0163a de a uita de frigul de-afar\u0103, se \u00eentrec \u00een discu\u0163ii interminabile al\u0103turi de o b\u0103utur\u0103 plin\u0103 de savoare, boza. A\u015fa cum cafeaua este izvorul energiei matinale, tot astfel boza imprim\u0103 serilor o vioiciune parfumat\u0103.
\nOriginile acestei licori se pierd \u00een timp, c\u0103ci pe c\u00e2t de vechi sunt culturile de cereale, tot a\u015fa trebuie s\u0103 fie \u015fi re\u0163etele preparatelor ob\u0163inute din acestea. B\u0103uturile mai mult sau mai pu\u0163in alcoolice pe baz\u0103 de cereale se \u00eent\u00e2lnesc \u00een Anatolia sau Mesopotamia \u00eenc\u0103 din mileniul opt \u00ee.Hr. \u015fi sunt men\u0163ionate de istoricul grec Xenofon \u00een secolul IV \u00ee.Hr. Sub denumirea de boza se \u00eent\u00e2lne\u015fte abia \u00een veacul al X-lea la popula\u0163iile turcice din Asia Central\u0103 \u015fi se va r\u0103sp\u00e2ndi \u00een Caucaz \u015fi Balcani odat\u0103 cu ocupa\u0163ia otoman\u0103.
\nLa \u00eenceputul secolului al XIV-lea ia na\u015ftere \u00een nord-vestul Anatoliei un mic stat islamic al turcilor oghuzi, condus de Osman I. Acesta a reu\u015fit cu o iu\u0163ime uimitoare s\u0103 \u00ee\u015fi extind\u0103 st\u0103p\u00e2nirea asupra a ceea ce urma s\u0103 devin\u0103, dup\u0103 numai un secol \u015fi jum\u0103tate, Imperiul Otoman. Se pare c\u0103 armatele otomane aveau un secret bine p\u0103zit \u2013 o b\u0103utur\u0103 miraculoas\u0103 ce le sporea for\u0163ele, boza \u2013\u00a0 o fiertur\u0103 din cereale fermentate, plin\u0103 de vitamine \u015fi minerale. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd plecau la lupt\u0103, aceast\u0103 b\u0103utur\u0103 le d\u0103dea elanul de a cuceri fulger\u0103tor pe oricine le st\u0103tea \u00een cale. C\u0103l\u0103torul turc Evliya \u00c7elebi poveste\u015fte \u00een jurnalul s\u0103u despre interzicerea bozei (care avea doar 1-2% alcool), la jum\u0103tatea secolului al XVII-lea, odat\u0103 cu prohibi\u0163ia impus\u0103 de sultanul Mehmed al IV-lea. Urm\u0103rile economice au fost destul de importante: trei sute de boz\u0103rii au fost \u00eenchise \u015fi aproximativ o mie de oameni ce se ocupau cu producerea \u015fi v\u00e2nzarea acestei b\u0103uturi au r\u0103mas f\u0103r\u0103 ocupa\u0163ie. Abia la \u00eenceputul veacului al XIX-lea boza a revenit \u00een Imperiul Otoman, fiind preparat\u0103 f\u0103r\u0103 alcool dup\u0103 o re\u0163et\u0103 albanez\u0103.
\nM\u00e2n\u0103 caii, vizitiu, \u015fi-adu bere, bragagiu!
\n\u0162\u0103rile Rom\u00e2ne au mo\u015ftenit, ca urmare fireasc\u0103 a unei jum\u0103t\u0103\u0163i de mileniu de rela\u0163ii intense cu Imperiul Otoman, multe dintre obiceiurile culinare venite de la Stambul. Odat\u0103 cu sarmale, chiftele \u015fi zaharicale de toate soiurile, rom\u00e2nii s-au bucurat \u015fi de boza, ce-i drept \u00eentr-o variant\u0103 de o alt\u0103 consisten\u0163\u0103, mai fluid\u0103, preparat\u0103 pe timpul verii \u015fi servit\u0103 din recipiente bine r\u0103cite, mai fermentat\u0103 \u015fi, obligatoriu, \u201epi\u015fc\u00e2nd ni\u0163el la limb\u0103. De\u015fi aceast\u0103 re\u0163et\u0103 mai este \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u015fi la alte neamuri din Peninsula Balcanic\u0103, precum bulgarii, albanezii, bosniacii sau macedonenii, numai pentru rom\u00e2ni \u015fi-a modificat denumirea. Brag\u0103 este un cuv\u00e2nt \u00eemprumutat din rus\u0103 sau ucrainean\u0103 \u2013 limb\u0103 \u00een care desemna borhotul din care se f\u0103ceau b\u0103uturile alcoolice. A\u015fa putem explica \u00eenrudirea popularei b\u0103uturi rom\u00e2ne\u015fti cu cvasul, \u00eent\u00e2lnit \u015fi ast\u0103zi pe teritoriul Basarabiei sau al Bucovinei.
\n\u00cencetul cu \u00eencetul, braga a devenit nelipsit\u0103 din via\u0163a rom\u00e2nilor. Cu ea se r\u0103coreau, \u00ee\u015fi potoleau foamea \u015fi setea, st\u0103teau de vorb\u0103 \u201ela o brag\u0103\u201c. Reclama sonor\u0103 a bragagiilor \u2013 \u201ebrag\u0103 rece\u201c \u2013 era \u00eent\u00e2lnit\u0103 pe fiece uli\u0163\u0103, \u00een orice t\u00e2rg, de diminea\u0163a p\u00e2n\u0103 seara. S\u0103 lu\u0103m acum loc la umbr\u0103, al\u0103turi de Nenea Iancu, la un birt pe Calea Mo\u015filor \u015fi, toropi\u0163i de c\u0103ldura \u015fi praful Bucure\u015ftiului, s\u0103 urm\u0103rim eforturile cocoanei Lucsi\u0163a pentru a se \u201edrege cu o brag\u0103\u201c:
\n\u201eLa Zece Mese, vagonul se opre\u015fte iar. Cocoana Lucsi\u0163a se simte foarte r\u0103u. Pe trotoar, l\u00e2ng\u0103 ferestrele vagonului, se aude, acoperind tot zgomotul stradei, glasul unui bragagiu. Moa\u015fa se scoal\u0103 cu o hot\u0103r\u00e2re suprem\u0103 \u015fi, pardon \u00een dreapta, pardon \u00een st\u00e2nga, \u00ee\u015fi face loc p\u00e2n\u0103 la u\u015f\u0103; \u00eempinge cu puterea desper\u0103rii pe to\u0163i de pe platform\u0103 \u015fi d\u0103 s\u0103 sar\u0103; vagonul se pune-n mi\u015fcare; moa\u015fa se arunc\u0103 jos f\u0103c\u00e2nd un pas fals. Bragagiu, de dou\u0103 ori salvator! Dac\u0103 nu-l apuca \u00een bra\u0163e, cine \u015ftie ce se-nt\u00e2mpla cu cocoana Lucsi\u0163a, cum e corpolent\u0103 \u015fi robust\u0103!
\n\u00centr-un col\u0163, e pu\u0163intic\u0103 umbr\u0103. Acolo \u00eel atrage ea pe salvatorul ei \u015fi bea una dup\u0103 alta dou\u0103 litre de brag\u0103. Braga este, ca b\u0103utur\u0103, foarte r\u0103coritoare \u015fi igienic\u0103; iar ca m\u00e2ncare, cea mai u\u015foar\u0103 \u015fi totdeodat\u0103 cea mai reconfortant\u0103. \u00cen c\u00e2teva clipe, moa\u015fa Lucsi\u0163a s-a sim\u0163it rentremat\u0103; sf\u00e2r\u015feala \u015fi acel sentiment de pierzare, care-i vine omului c\u00e2nd simte un gol de chaos la lingurea, au disp\u0103rut cu des\u0103v\u00e2r\u015fire\u201c.
\nBraga era a\u015fa de obi\u015fnuit\u0103 \u00een popor, \u00eenc\u00e2t bragagiul era cel care f\u0103cea \u015fi limonada (aceea\u015fi cocoan\u0103 Lucsi\u0163a, un pic mai t\u00e2rziu, \u00een t\u00e2rg, La Mo\u015fi: M\u0103! dzeanabet, \u0103la cu \u015fampanica! ad-o limonad\u0103!) \u015fi chiar berea, a\u015fa cum \u00eendemna Maria T\u0103nase, tot \u00een T\u00e2rgul Mo\u015filor, chiuind de s\u0103 r\u0103sune codrii Vl\u0103siei: M\u00e2n\u0103 caii vizitiu \u015fi-adu bere bragagiu \/ i-auzi, i-auzi, i-auzi, ia! Mai mult, fiind bine cunoscut\u0103 de majoritatea vorbitorilor, a fost folosit\u0103 pentru a denumi \u015fi alte realit\u0103\u0163i (o ras\u0103 veche, rom\u00e2neasc\u0103 de porumbei se nume\u015fte bragagiu din pricina culorii bej \u00eenchis, asem\u0103n\u0103toare cu cea a brag\u0103i), sau \u00een expresii precum ieftin ca braga, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een uzul limbii chiar \u015fi atunci c\u00e2nd b\u0103utura disp\u0103ruse de pe pia\u0163\u0103.
\nDorin\u0163a liderilor comuni\u015fti de a de\u0163ine controlul asupra oric\u0103ror mijloace de produc\u0163ie i-a sufocat pe vechii bragagii, ce au fost nevoi\u0163i s\u0103 se transforme \u00een v\u00e2nz\u0103tori de Cico sau de Brifcor. \u00cen 1990, doar doi produc\u0103tori reu\u015fiser\u0103 s\u0103 scape de prigoana comunist\u0103: Gheorghe Zmeu din Gala\u0163i (care, \u00eempreun\u0103 cu C\u0103t\u0103lin Pauliuc, produc ast\u0103zi braga \u201eAlina\u201c) \u015fi Hashim Memish din Slatina, ce a dus mai departe afacerea de familie a \u201eAtletului Albanez\u201c. Lor li s-au ad\u0103ugat c\u00e2\u0163iva produc\u0103tori care, cu mijloace mai modeste, produc braga \u00een unele dintre ora\u015fele dun\u0103rene.
\nOdat\u0103 cu b\u0103utura, bragagiii au perpetuat \u015fi dorin\u0163a de a sta la un pahar de vorb\u0103: fiecare dintre ei deap\u0103n\u0103 amintiri, \u015ftiu pove\u015fti despre brag\u0103, te sf\u0103tuiesc cum \u015fi c\u00e2nd s\u0103 o bei, te \u00eenva\u0163\u0103 cum s\u0103 tr\u0103ie\u015fti simplu, cuviincios \u015fi cump\u0103tat, cum s\u0103 nu ui\u0163i nicic\u00e2nd cine e\u015fti \u015fi ce trebuie s\u0103 devii. Al\u0103turi de brag\u0103 \u00ee\u0163i servesc cu \u00eenc\u00e2ntare o halvi\u0163\u0103, o \u00eenghe\u0163at\u0103, rahat sau \u015ferbet, iar dac\u0103 ai timp pentru o cafea, meniul desf\u0103t\u0103rilor este \u00eemplinit.
\nMai groas\u0103 ori mai fluid\u0103, fie c\u0103 o bem iarna sau vara, \u00een fa\u0163a unui pahar de boza sau de brag\u0103 te sim\u0163i egal cu istoria, sau, mai bine zis, gu\u015fti o parte din ea, fiindc\u0103 aceast\u0103 b\u0103utur\u0103 a str\u0103b\u0103tut secolele al\u0103turi de consumatorii ei, \u00eenscriind secven\u0163e de gust \u00een amintirile lor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00centr-una din serile lungi de iarn\u0103, cu g\u00e2ndul la Istanbulul plin de farmec pe care l-am vizitat adesea, mi-am potrivit r\u0103bdarea \u015fi \u00eentreaga pricepere gastronomic\u0103 pentru a m\u0103 lansa \u00eentr-o aventur\u0103 cu gust levantin. Cremoas\u0103, acri\u015for-\u00een\u0163ep\u0103toare, p\u0103str\u00e2nd aroma fructelor de toamn\u0103, dar \u00eembog\u0103\u0163it\u0103 obligatoriu cu un praf de scorti\u015foar\u0103, boza este o b\u0103utur\u0103 ce se… Cite\u0219te mai mult »Boza. O licoare cu fes<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[14056],"class_list":["post-23109","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-bautura-boza"],"views":2083,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23109","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23109"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23109\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23109"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23109"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23109"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}