{"id":23096,"date":"2015-04-13T14:03:10","date_gmt":"2015-04-13T12:03:10","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23096"},"modified":"2015-04-13T14:03:10","modified_gmt":"2015-04-13T12:03:10","slug":"un-roman-eseistic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-roman-eseistic\/","title":{"rendered":"Un roman eseistic"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Liviu Ioan Stoiciu, <em>Vr\u0103jma\u015f<\/em>, Editura Polirom, Ia\u015fi, 512 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Afirmat prin \u015fi premiat \u00een special pentru operele sale lirice, Liviu Ioan Stoiciu \u201e\u015fi-a \u00eencercat norocul\u201c (formularea lui Manolescu) \u015fi \u00een proz\u0103, construindu-\u015fi deja \u015fi o carier\u0103 considerabil\u0103 de romancier. Scriitorul cu o receptare deloc unitar\u0103 (considerat original \u00een special cu volumul de debut, La Fanion, pentru ca mai apoi s\u0103 manifeste o tendin\u0163\u0103 de manierizare a procedeelor, \u015fi chiar s\u0103 fie considerat ilizibil ca romancier de c\u0103tre acela\u015fi Manolescu \u00een Istoria critic\u0103 a literaturii rom\u00e2ne. 5 secole de literatur\u0103) public\u0103 la Editura Polirom cel mai recent roman al s\u0103u, cu titlul Vr\u0103jma\u015f.<\/p>\n<p>Nara\u0163iunea ilustreaz\u0103 buc\u0103\u0163i din vie\u0163ile a trei personaje: Ivan (cunoscut \u015fi ca Paul sau F\u0103r\u0103 Nume), Iordache Moraru \u015fi Oana. Ace\u015ftia sunt prin\u015fi \u00eentr-un triunghi amoros \u015fi mistico-religios care le define\u015fte existen\u0163a. Iordache e un fost profesor de geografie, actual c\u0103lug\u0103r fugit de la m\u0103n\u0103stirea de pe muntele Ceahl\u0103ul, \u00een rela\u0163ie cu Oana \u015fi vizitat telepatic de Ivan. Povestea lui Iordache e o succesiune de evenimente plasate la confluen\u0163a dintre realitate \u015fi misticism, de vreme ce tr\u0103ie\u015fte permanent cu g\u00e2ndurile (livrate telepatic!) altui personaj \u00een minte.<br \/>\nDin punctul de vedere al celorlalte romane scrise de Stoiciu, Vr\u0103jma\u015f nu pare s\u0103 fie, cel pu\u0163in la nivelul imaginarului, o abatere semnificativ\u0103 de la universul propus anterior. Dimpotriv\u0103: avem de-a face cu acelea\u015fi obsesii de natur\u0103 mistic\u0103: Diavolul cobor\u00e2t \u00een cotidian (chiar \u00eentrupat \u00een personalit\u0103\u0163i din bloc); pactul incon\u015ftient (\u00een vis, adic\u0103) cu el al diferitelor personaje; posibilitatea ca mintea s\u0103 influen\u0163eze realitatea \u00een a\u015fa m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t omul obi\u015fnuit poate c\u0103p\u0103ta valen\u0163e de demiurg \u015f.a.m.d.. Toate aceste relu\u0103ri ale imaginarului fac termenul \u201emanierism\u201c s\u0103 pluteasc\u0103 iar\u0103\u015fi \u00een jurul prozei lui Liviu Ioan Stoiciu.<br \/>\nE de remarcat totu\u015fi c\u0103 Stoiciu reu\u015fe\u015fte, folosind personaje-paravan (\u00een ideea c\u0103 ele sunt instrumentate pentru a \u00eentrupa idei), s\u0103 creeze o oarecare tensiune narativ\u0103. Dac\u0103 simpla \u00eenl\u0103n\u0163uire a acestor mituri urbane ar fi st\u00e2rnit r\u00e2sul, ata\u015farea lor unor personaje care \u00ee\u015fi ghideaz\u0103 mare parte din via\u0163\u0103 conform acestor teorii anuleaz\u0103 orice urm\u0103 de amuzament. Ilustrativ este episodul \u00een care Ivan e \u00eengrijorat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu faptele nefaste ce ar putea avea loc la contactul cu fiin\u0163e de Dincolo. Scos din context, pasajul e hilar: \u201eNu, nici o asemenea posibilitate nu-i convine: chem\u00e2nd \u00een vis o entitate s\u0103 nu se trezeasc\u0103 \u00een pat cu o creatur\u0103 demonic\u0103 sau extraterestr\u0103 ori cu o vr\u0103jitoare ie\u015fit\u0103 din morm\u00e2nt. \u00ce\u015fi face cruce. Mai bine lips\u0103. Pot veni violatori dintr-o alt\u0103 dimensiune, dac\u0103-i chemi s\u0103 te ajute f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt\u201c; drapat\u0103 \u00eens\u0103 \u00een alte teorii la fel de plauzibile, afirma\u0163ia c\u0103 invocarea entit\u0103\u0163ilor din alt\u0103 lume e periculoas\u0103 \u00eentruc\u00e2t conduce la viol poate trece drept ra\u0163ional\u0103&#8230;<br \/>\nAutopasti\u015farea universului imaginar \u015fi schematismul de compozi\u0163ie a personajelor (probabil necesar, \u0163in\u00e2nd cont c\u0103 personajele au, \u00een economia textului, rol de fanto\u015fe pentru pleiada de legende urbane) fac ca, \u00een ce prive\u015fte dimensiunea lui epic\u0103, Vr\u0103jma\u015f s\u0103 ilustreze un e\u015fec. El rezist\u0103 numai proptit de amestecul de idei aflate \u00een e\u015fafodajul narativ. De\u015fi lament\u0103rile lui Ivan nu reu\u015fesc dec\u00e2t s\u0103 zg\u00e2rie dup\u0103 c\u00e2teva sute de pagini urechile cititorului, \u00een relieful lor se configureaz\u0103 o schel\u0103rie de idei demne de interes prin exotism \u015fi culoare. Naratorul exploreaz\u0103, folosindu-se de Ivan (al c\u0103rui discurs ar putea fi redus la regretul c\u0103 nu e ajutat s\u0103 treac\u0103 \u00een alt\u0103 dimensiune, f\u0103r\u0103 s\u0103 vrea s\u0103-\u015fi asume orice fel de risc pentru dorin\u0163a sa), o lume \u00eentreag\u0103 de teorii ale conspira\u0163iei, cu ie\u015fire la orice fenomen legat de lumea de Dincolo. C\u00e2teva exemple ilustrative: activarea lobului drept al creierului \u00eel poate plasa pe om \u00een contact cu divinitatea (\u201eavem fiecare \u00een creier un punct al lui Dumnezeu (s.a), prin care \u0163inem direct leg\u0103tura cu universul. E vorba de o zon\u0103 din lobul drept al creierului, care e conectat\u0103 direct la Dumnezeu \u015fi care ne pune \u00een leg\u0103tur\u0103 cu un c\u00e2mp energetic universal binef\u0103c\u0103tor, cu o \u00abbanc\u0103 de date nelimitat\u0103\u00bb\u201c); extratere\u015ftrii ne protejeaz\u0103 de catastrofe (\u201eM\u0103rturiile unor oameni a c\u0103ror credibilitate nu poate fi pus\u0103 la \u00eendoial\u0103 vin s\u0103 confirme interesul acordat de civiliza\u0163iile extraterestre fenomenelor care au loc la Cernob\u00eel. La ora actual\u0103 exist\u0103 certitudinea unei interven\u0163ii extraterestre ce a fost realizat\u0103 pentru a atenua \u00een mare parte natura acestei catastrofe\u201c), iar Noua Ordine Mondial\u0103 se lupt\u0103 cu extratere\u015ftrii (\u201ea fost semnalat\u0103 \u015fi prezen\u0163a aparatelor ASTRA TR-3B \u015fi a altor sisteme antigravita\u0163ionale produse de for\u0163ele Noii Ordini Mondiale. Acestea au sosit pentru a \u00eencerca s\u0103 opreasc\u0103 interven\u0163ia civiliza\u0163iei extraterestre ce urm\u0103rea s\u0103 repare stric\u0103ciunile produse\u201c). \u00cen pitorescul acestor idei, iar nu \u00een substan\u0163a sau \u00een tehnica narativ\u0103 st\u0103, pentru cel care o caut\u0103, valoarea acestei c\u0103r\u0163i.<br \/>\nCa experiment (afl\u0103m \u00eenc\u0103 din prefa\u0163\u0103 c\u0103 una dintre principalele mize ale c\u0103r\u0163ii este aceea de a deveni un roman eseistic), Vr\u0103jma\u015f este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 o carte notabil\u0103 \u2013 mai ales prin problematizarea substratului ne\u015ftiin\u0163ific al societ\u0103\u0163ii de azi. Din acest punct de vedere, romanul eseistic al lui Stoiciu ar trebui mai degrab\u0103 s\u0103 fie considerat un \u201etratat\u201c de ipoteze moderne marginale. Discursul prozastic are simplul rol de a crea acea tensiune necesar\u0103 anul\u0103rii ridicolului unora dintre teorii. Astfel, cartea este, de fapt, o modalitate de a scurtcircuita creierul \u015fi de a-l for\u0163a, prin \u201esuspendarea voit\u0103 a incredulit\u0103\u0163ii\u201c, s\u0103 accepte teorii pe care, \u00een alt context, le-ar fi considerat amuzante. E regretabil\u0103 doar st\u00e2ng\u0103cia cu care autorul a \u00eempachetat uneori aceste teorii \u00eentr-un \u00eenveli\u015f fic\u0163ional.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Liviu Ioan Stoiciu, Vr\u0103jma\u015f, Editura Polirom, Ia\u015fi, 512 p. &nbsp; Afirmat prin \u015fi premiat \u00een special pentru operele sale lirice, Liviu Ioan Stoiciu \u201e\u015fi-a \u00eencercat norocul\u201c (formularea lui Manolescu) \u015fi \u00een proz\u0103, construindu-\u015fi deja \u015fi o carier\u0103 considerabil\u0103 de romancier. Scriitorul cu o receptare deloc unitar\u0103 (considerat original \u00een special cu volumul de debut, La&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-roman-eseistic\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Un roman eseistic<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12,14046],"class_list":["post-23096","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-liviu-ioan-stoiciu","tag-vrajmas"],"views":2498,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23096","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23096"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23096\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23096"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23096"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23096"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}