{"id":23093,"date":"2015-04-13T14:01:25","date_gmt":"2015-04-13T12:01:25","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23093"},"modified":"2015-04-13T14:01:25","modified_gmt":"2015-04-13T12:01:25","slug":"soleure-2015-turneul-de-primavara-cinematografia-elvetiana-la-momentul-autoevaluarii-semicentenare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/soleure-2015-turneul-de-primavara-cinematografia-elvetiana-la-momentul-autoevaluarii-semicentenare\/","title":{"rendered":"SOLEURE 2015 \u2013 Turneul de prim\u0103var\u0103. Cinematografia elve\u0163ian\u0103 la momentul autoevalu\u0103rii semicentenare"},"content":{"rendered":"

Deschiderea spre noutate<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Pu\u0163ine festivaluri din lume au con\u015ftiin\u0163a acut\u0103 a autoreferen\u0163ialit\u0103\u0163ii precum cel al Filmului Elve\u0163ian de la Soleure. Merg de mai mul\u0163i ani pe malul r\u00e2ului Aar, \u00een frigul acela helvet, pe c\u00e2t de amenin\u0163\u0103tor, pe at\u00e2t de \u00eenv\u0103luitor \u00een tandre\u0163ea lucidit\u0103\u0163ii lui tipice, pe care \u00eemi \u00eeng\u0103dui s\u0103 o admir de fiecare dat\u0103. Festivalul acestui an continu\u0103 ceea ce ce ei numesc Experien\u0163a Soleure. S\u0103rb\u0103toarea la ei nu este s\u0103rb\u0103toare dac\u0103 nu are aderen\u0163\u0103 la realitate \u015fi dac\u0103 nu se diminueaz\u0103 pornirile laudative. \u00cen plus, pe prim-plan a trecut orientarea c\u0103tre realitate, \u00een c\u0103utarea st\u0103rii suflete\u015fti a personajelor, cu grija de a lumina toate fa\u0163etele Elve\u0163iei de azi. Spunea foarte direct doamna Christine Beerli, pre\u015fedinta Societ\u0103\u0163ii elve\u0163iene a Zilelor de la Soleure: \u201eJos cli\u015feele. Tr\u0103iasc\u0103 realitatea\u201c. Spre a ajunge la acest nou \u00eendemn, ca s\u0103 nu-i spun slogan, s-au parcurs c\u00e2teva etape: de la dorin\u0163a cinea\u015ftilor anilor \u010380 de a deveni celebri \u015fi boga\u0163i, la deceniile video-ului \u015fi ale noilor tehnologii.
\nIdentitatea vizual\u0103 a acestui cinema al lucidit\u0103\u0163ii s-a cristalizat de-a lungul unei jum\u0103t\u0103\u0163i de secol, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 momentul pregnant politic al \u00eenceputurilor (1966), spre a se apropia c\u00e2t mai mult, cu sinceritate, de problemele oamenilor. T\u00e2n\u0103ra noastr\u0103 coleg\u0103, jurnalist \u015fi critic, Seraina Rohrer, directoarea \u201eZilelor cinematografice soleuriene\u201c, ne amintea c\u0103 festivalul a trecut de la 20 de filme programate \u00een 1966, printr-o ini\u0163iativ\u0103 local\u0103, la 200 de titluri, \u00een 2015, \u00een vreme ce mica bro\u015fur\u0103, ce se voia un program, a tot crescut, spre a ajunge la peste 400 de pagini. Avem ast\u0103zi o adev\u0103rat\u0103 platform\u0103 a filmului elve\u0163ian, prezentat \u00een toate componentele sale. Ca orice ziarist con\u015ftient de limitarea profesiunii sale, Seraina Rohrer se \u00eentreba, \u015fi ne chestiona cu discre\u0163ie, asupra liniilor de evolu\u0163ie ale unui festival, \u00een fapt ale unei cinematografii, obligat\u0103 s\u0103 se preocupe de ambalajul ei numeric, singura solu\u0163ie spre a salva patrimoniul cinematografic \u015fi a putea oferi cinematecilor, festivalurilor, universit\u0103\u0163ilor de m\u00e2ine \u015fansa de a le oferi materialul de lucru. Ce putem face, totu\u015fi, cu filmele vechi nerecuperate la timp \u015fi imposibil de ar\u0103tat \u00een s\u0103li? C\u00e2t de mult s\u0103 ne gr\u0103bim spre a salva ce se mai poate salva?
\nEste un lucru la care se poate g\u00e2ndi orice critic \u015fi istoric de cinema. Po\u0163i afla informa\u0163ii online (en ligne), dar ai nevoie de film, de imagini, de poveste. P\u00e2n\u0103 unde te poate duce o cercetare asupra unei teme? Vrei s\u0103 studiezi filmele Alpilor elve\u0163ieni? \u015ei se ofer\u0103 o \u015fans\u0103. Recunosc a nu fi avut r\u0103gazul s\u0103 verific, de\u015fi am toat\u0103 \u00eencrederea \u00een astfel de ingrediente documentaristice elve\u0163iene. Faptul c\u0103 ni se sugereaz\u0103 s\u0103 c\u0103ut\u0103m acest lucru pe un site CH.FILM e ceva ce ar trebui s\u0103 dea de g\u00e2ndit \u015fi altor cinematografii. Elve\u0163ienii, precau\u0163i, pruden\u0163i, responsabili, cum \u00eei \u015ftim, dar \u015fi intreprinz\u0103tori, inspira\u0163i \u015fi capabili financiar \u015fi mental, \u00ee\u015fi pun asemenea probleme \u00eenaintea altora. Nelini\u015ftea lor nu este nicidecum de ignorat.
\nSubiecte apreciate de elve\u0163ieni<\/strong>
\nCeea ce mai sus numeam Experien\u0163a Soleure \u0163ine tocmai de ceea ce \u00eenseamn\u0103 o str\u00e2ns\u0103 rela\u0163ie \u00eentre subiectul cinematografizat \u015fi publicul s\u0103u actual. Este un fel de a ipostazia calitatea elve\u0163ian\u0103, dar nu \u00een sensul vechi, epuizat, ce i s-a dat c\u00e2ndva termenului, ci, dimpotriv\u0103, tocmai racord\u00e2ndu-l la actualitate, la interesul celui care intr\u0103 \u00een sal\u0103. Fic\u0163iuni, documentare, filme experiementale ori de anima\u0163ie se supun acestui principiu, de a prinde via\u0163a din diferitele regiuni (cantoane) ale Elve\u0163iei. Prix de Soleure exprim\u0103 cel mai exact acest sentiment al apartenen\u0163ei la o lume real\u0103, pentru care ceea ce conteaz\u0103 este umanismul, \u015fi nu e deloc un cuv\u00e2nt feti\u015f, o iluzie ideatic\u0103 ori, cu at\u00e2t mai pu\u0163in, tezist\u0103. Elve\u0163ienii fac acum tocmai acele filme (au intrat \u00een program \u015fapte documentare, ceea ce indic\u0103 un coeficient pregnant de a asigura conectarea la realitate), dar \u015fi lungmetraje artistice preocupate de anvergura uman\u0103 a subiectului, fie \u015fi accept\u00e2nd o anumit\u0103 coloratur\u0103 cantonal\u0103, regional\u0103, autohton\u0103. De expresie german\u0103, francez\u0103 sau italian\u0103, aceste produc\u0163ii respect\u0103 un principiu unitar \u015fi umanitar, anume cantonate \u00een peisajul social, cotidian, familial. Filmele plaseaz\u0103 omul \u00een contextul existen\u0163ei sale imediate, ferindu-se s\u0103 divagheze.
\n\u00cen sala plin\u0103 de la Landhaus nu m-a mirat s\u0103 percep o impresionant\u0103 aderen\u0163\u0103 a publicului la cele \u00eent\u00e2mplate pe ecran. \u00cen ultima sear\u0103 s-a acordat aici Premiul ora\u015fului Soleure, de\u015fi mai a\u015fteptat, de \u00een\u0163eles, mi s-a p\u0103rut a fi fost Premiul publicului, anun\u0163at \u00een aceea\u015fi conjunctur\u0103 festiv\u0103 de final. Sunt distincte aceste paliere, dar ele comunic\u0103 prin vasele unei sensibilit\u0103\u0163i autentice, valide, ca s\u0103 spun a\u015fa. Doar trei membri a avut juriul: o regizoare, n\u0103scut\u0103 la Z\u00fcrich, cu studii filologice, autoare de documentare, dar \u015fi de lungmetraje artistice, o scriitoare n\u0103scut\u0103 \u00een Serbia, cu o multipl\u0103 biografie artistic\u0103, tr\u0103ind \u00een Elve\u0163ia conjunctura unei voca\u0163ii plurivalente, preocupat\u0103 de tema migra\u0163iei, \u015fi un avocat de elit\u0103, n\u0103scut \u00een 1946, la Biel, nu departre de Soleure, excelent vorbitor. Are \u015fi un premiu Cicero pentru cel mai bun discurs politic, dar \u00eemi este greu s\u0103 g\u0103sesc o compara\u0163ie, un echivalent cu tot felul de indivizi chema\u0163i, pe la noi, de nu\u015ftiucine s\u0103 argumenteze \u015fi s\u0103 \u00eenm\u00e2neze asemenea premii. Acest domn Moritz Leuenberger este cel mai bun avocat al artei filmului pe care mi l-a\u015f putea imagina. Un spectacol el \u00eensu\u015fi.
\nDesigur, degeaba aduc eu elogii acestei triplete, dac\u0103 premiul oferit nu m-ar convinge. Dar, iat\u0103, au ales tocmai acel subiect fierbinte, tratat cu luciditate helvet\u0103, indirect elogiind astfel exprimarea lui cinematografic\u0103. Prix de Soleure revine unui cineast canadiano-elve\u0163ian, binecunoscut cinefililor rom\u00e2ni. Cu ani \u00een urm\u0103 Nicolas Wadimoff a realizat un film cu actori rom\u00e2ni, pe un subiect de actualitate la acea vreme, dar \u015fi ast\u0103zi. Clandestini (1997) avea pe generic actori rom\u00e2ni, printre care \u015fi Simona M\u0103ic\u0103nescu, dar \u015fi c\u00e2\u0163iva neprofesioni\u015fti inspirat ale\u015fi. \u015ei filmul de acum premiat la Soleure \u2013 Spartiates \u2013, aduce o tem\u0103 fierbinte. \u00centr-o periferie a ora\u015fului Marsilia Yvan Sorel, fost campion al Fran\u0163ei, \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 un club de arte mar\u0163iale, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 educe tineretul sportiv al cartierului \u00een numele respectului \u015fi al toleran\u0163ei, cultiv\u00e2nd astfel altceva dec\u00e2t resentimente ce oric\u00e2nd ar putea sc\u0103pa de sub control. La festivitatea de premiere regizorul nu a putut fi prezent (plecase \u00eentre timp la Montreal pentru o filmare), dar cei din echip\u0103 i-au adus portretul (imens) pe scen\u0103, mul\u0163umindu-i \u015fi felicit\u00e2ndu-l astfel. Trebuie notat c\u0103 Prix de Soleure este cel mai bine plasat financiar \u00een palmaresul festivalului elve\u0163ian de pe malul r\u00e2ului Aar \u2013 60.000 de franci elve\u0163ieni. Pentru a-l vedea, t\u00e2rziu \u00een noapte, ne-am mutat la o alt\u0103 sal\u0103, la Cinematograful Palace.
\nImediat dup\u0103 festivitatea de premiere am asistat, la Landhaus, la proiec\u0163ia unui alt film \u00eencununat cu un premiu, cel al publicului. Era de a\u015fteptat ca subiectul care a \u00eentrunit opiniile localnicilor s\u0103 fie unul din via\u0163a real\u0103, cum \u015fi subliniam la \u00eenceputul acestor \u00eensemn\u0103ri. Tema b\u0103tr\u00e2ne\u0163ii, a familiei, dar \u015fi a singur\u0103t\u0103\u0163ii se afl\u0103 \u00een centrul acestui subiect cu doi b\u0103rba\u0163i la v\u00e2rste \u00eenaintate. Hans se simte tot mai singur dup\u0103 dispari\u0163ia so\u0163iei, fiul lui d\u00e2ndu-l \u00eentruc\u00e2tva uit\u0103rii. Prietenia cu un om de v\u00e2rsta lui, Willi, \u00eei mai alung\u0103 sup\u0103rarea, \u00eens\u0103 presentimentul dezol\u0103rii persist\u0103. Cu inser\u0163iile lui documentare filmul este trist, de\u015fi plin de un indeclinabil tonus al lucidit\u0103\u0163ii. Este ceea ce impresioneaz\u0103 \u00een povestea aici prezentat\u0103 \u2013 firescul unui sentiment al solidarit\u0103\u0163ii.
\nCoproduc\u0163ii cu rom\u00e2ni<\/strong>
\nNici la aceast\u0103 edi\u0163ie, a 50-a, festivalul nu a renun\u0163at la una dintre sec\u0163iunile importante \u2013 cea consacrat\u0103 coproduc\u0163iilor elve\u0163iene cu alte \u0163\u0103ri. Este vorba chiar \u015fi de acele filme unde participarea helvet\u0103 este minoritar\u0103. \u00cen al\u0163i ani am \u00eent\u00e2lnit pe afi\u015ful festivalului numele lui Cristi Puiu, al Ruxandrei Zenide, al lui Alexandru Iord\u0103chescu \u015fi al altora. Acum, prin Podurile din Sarajevo, ecranul de la Soleure a reamintit elve\u0163ienilor numele celui care a studiat la Geneva, Cristi Puiu, episodul semnat de acesta fiind unul dintre cele mai apreciate, al\u0103turi de numele unui elve\u0163ian celebru, Jean-Luc Godard. \u015ei Meraviglia de Alice Rohrwacher, cu Maria Alexandra Lungu \u00eentr-un rol principal. Premiat \u00een 2014 la Cannes, filmul vine s\u0103 adauge o fil\u0103 important\u0103 \u00een tematica cinematografic\u0103 a familiei.
\nSoleure \u2013 \u00een turneu <\/strong>
\nprin \u015fase ora\u015fe elve\u0163iene<\/strong>
\nO noutate \u00een felul de a ac\u0163iona al unui festival na\u0163ional cum este cel de la Soleure \u2013 ini\u0163ierea unui turneu. O parte dintre titlurile proiectate la edi\u0163ia jubiliar\u0103 \u00eencep, \u00een aprilie 2015, spre a continua p\u00e2n\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a lui mai, un periplu prin \u015fase ora\u015fe: Lausanne, Geneve, St-Gall, Basel, Berna \u015fi Z\u00fcrich. Manifestarea este complex\u0103. Nu doar filmele se \u00eent\u00e2lnesc cu spectatorii, ci, \u00een cazul produc\u0163iilor recente, \u015fi realizatorii. Cu to\u0163ii, produc\u0103tori, realizatori, interpre\u0163i se deplaseaz\u0103 \u00een s\u0103lile de cinema. Este o experien\u0163\u0103 particular\u0103, cu un caracter inedit \u00een peisajul elve\u0163ian. Num\u0103rul lor nu este prea mare. Sunt filme diverse. Unele au valoarea unor borne ale istoriei cinematografului din \u0163ara cantoanelor. Altele sunt exponen\u0163iale pentru un gen anumit.
\nDe altminteri, \u00een seria acestor activit\u0103\u0163i omagiale speciale, remarc\u0103m diverse puncte de vedere, unele relevante pentru destinul filmului elve\u0163ian. Iat\u0103, \u00eentre alte c\u00e2teva exemple concludente: celebra publica\u0163ie francez\u0103 Cahiers du cin\u00e9ma a propus o dezbatere consacrat\u0103 c\u00e2torva filme, doar trei. Ele au marcat, de fapt, evolu\u0163ia artei filmului \u00een Elve\u0163ia. Sunt semnate de trei nume emblematice, din genera\u0163ii diferite: Jean-Luc Godard (Lettre \u00e0 Freddy Buache), Freddy M. Murer (Hohenfeuer) \u015fi Ursula Meier (Home).<\/p>\n

\"film\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Deschiderea spre noutate   Pu\u0163ine festivaluri din lume au con\u015ftiin\u0163a acut\u0103 a autoreferen\u0163ialit\u0103\u0163ii precum cel al Filmului Elve\u0163ian de la Soleure. Merg de mai mul\u0163i ani pe malul r\u00e2ului Aar, \u00een frigul acela helvet, pe c\u00e2t de amenin\u0163\u0103tor, pe at\u00e2t de \u00eenv\u0103luitor \u00een tandre\u0163ea lucidit\u0103\u0163ii lui tipice, pe care \u00eemi \u00eeng\u0103dui s\u0103 o admir de… Cite\u0219te mai mult »SOLEURE 2015 \u2013 Turneul de prim\u0103var\u0103. Cinematografia elve\u0163ian\u0103 la momentul autoevalu\u0103rii semicentenare<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11316],"tags":[2336,14043,14044,14045],"class_list":["post-23093","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media","tag-cristi-puiu","tag-festivalul-filmului-elvetian","tag-meraviglia","tag-podurile-din-sarajevo"],"views":1249,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23093","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23093"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23093\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23093"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23093"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23093"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}