{"id":23085,"date":"2015-04-13T13:46:47","date_gmt":"2015-04-13T11:46:47","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23085"},"modified":"2015-04-13T13:46:47","modified_gmt":"2015-04-13T11:46:47","slug":"scoala-ardeleana-si-blajul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/scoala-ardeleana-si-blajul\/","title":{"rendered":"\u015ecoala Ardelean\u0103 \u015fi Blajul"},"content":{"rendered":"

Ion Moldovan \u015fi Ion Buza\u015fi, \u015ecoala Ardelean\u0103 \u2013 Semnifica\u0163ii cultural-politice<\/em>, Editura \u201eBuna Vestire\u201c, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Antologia alc\u0103tuit\u0103 de c\u0103tre cei doi vrednici c\u0103rturari ai Blajului se deschide prin cuv\u00e2ntul \u00eenainte Ziua \u201e\u015ecolii ardelene\u201c\u2013 ca s\u0103rb\u0103toare a \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti, semnat de cardinalul Lucian Mure\u015fan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Rom\u00e2ne Unite cu Roma. Din paginile sale desprindem doar acest \u00eenceput: \u201eAm aflat cu satisfac\u0163ie de Hot\u0103r\u00e2rea Parlamentului Rom\u00e2niei care a decretat
\nca data de 11 octombrie s\u0103 fie o s\u0103rb\u0103toare a \u015ecolii rom\u00e2ne\u015fti sub numele emblematic de \u015ecoala Ardelean\u0103. Aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare trebuie s\u0103 constituie pentru to\u0163i cei interesa\u0163i de destinele \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti nu numai un prilej de omagiere festiv\u0103 \u015fi trec\u0103toare, ci de rodnice reflec\u0163ii \u015fi de luminoase \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi pentru viitor.<\/p>\n

Despre \u015ecolile Blajului s-a scris mult, s-au scris pagini de literatur\u0103, de istorie \u015fi de pedagogie, ar\u0103t\u00e2ndu-se c\u0103 deschiderea lor \u00een 11 octombrie 1754, de c\u0103tre vrednicul de etern\u0103 cinstitoare aducere aminte Episcopul Petru Pavel Aron, care le-a numit inspirat, profetic \u015fi vizionar \u201ef\u00e2nt\u00e2nile dealurilor\u201c, constituie un moment de crucial\u0103 importan\u0163\u0103 \u00een dezvoltarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc. Nu este aici locul s\u0103 \u00een\u015fir\u0103m meritele acestor institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u2013 adev\u0103rat \u201eizvor de haruri\u201c pentru neamul rom\u00e2nesc, dar vom spune c\u0103 ele constituie nucleul acelei mi\u015fc\u0103ri religioase, patriotice \u015fi culturale, cunoscute sub numele de \u015ecoala Ardelean\u0103, numit\u0103 de Nicolae Iorga \u015ecoala Latinist\u0103 de la Blaj, ai c\u0103rei reprezentan\u0163i de seam\u0103 au fost Samuil Micu, Gheorghe \u015eincai \u015fi Petru Maior, pe care a\u015fa de expresiv \u00eei caracterizeaz\u0103 acela\u015fi mare istoric \u00een notele sale de c\u0103l\u0103torie despre Blaj: \u201eAici e p\u0103m\u00e2ntul sf\u00e2nt al Blajului, unde au scris cu s\u00e2ngele inimii lor \u015fi i-au \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi pe al\u0163ii cu toat\u0103 c\u0103ldura credin\u0163ei ce st\u0103tea \u00eentr-\u00een\u015fii acei \u00eenainte-merg\u0103tori care au fost bl\u00e2ndul c\u0103lug\u0103r Samuil Micu, asprul muncitor fanatic Gheorghe \u015eincai \u015fi cumintele alc\u0103tuitor de teorii Petru Maior\u201c.
\nDintre cele 11 capitole, c\u00e2teva aduc date \u015fi puncte de vedere noi asupra temelor discutate. M\u0103 voi opri doar la c\u00e2teva dintre ele.
\nIon Buza\u015fi public\u0103 \u201e\u0162iganiada\u201c \u2013 O scriere unicat \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, din care extragem: \u201eDe\u015fi a scris lucr\u0103ri istorice \u015fi lingvistice ca \u015fi ceilal\u0163i reprezentan\u0163i ai \u015ecolii Ardelene, Ion Budai-Deleanu r\u0103m\u00e2ne \u00een literatura noastr\u0103 prin poemul Trei viteji \u015fi, mai ales, prin epopeea eroi-comic\u0103 \u0162iganiada. Ea este unicat \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, fiind singura epopee reu\u015fit\u0103 (\u00eencerc\u0103rile de mai t\u00e2rziu, din epoca romantismului rom\u00e2nesc, datorate lui Ion Eliade R\u0103dulescu, Mihaida, D. Bolintineanu, Traianada \u015f.a.) sunt \u015fi neizbutite din punct de vedere artistic, \u015fi neterminate. Scris\u0103 \u00een jurul anului 1800, \u0162iganiada a avut un destin vitreg \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 pentru c\u0103 a r\u0103mas aproape trei sferturi de veac \u00een manuscris.\u201c
\nConstantin Cuble\u015fan \u00ee\u015fi deschide capitolul Gheorghe \u015eincai \u2013 Elegia XXV cu aceste preciz\u0103ri: \u201eCu patru poeme encomiastice (o pastoral\u0103, \u00een limba latin\u0103 menit\u0103 a-l celebra pe principele mo\u015ftenitor al tronului habsburgic \u015f1804\u0163; cu alte dou\u0103, scrise \u00een limba rom\u00e2n\u0103 cu ocazia \u00eentroniz\u0103rii, la Oradea, a episcopului Samuil Vulcan, 1806, \u00eenso\u0163ite de versiuni \u00een limbile maghiar\u0103 \u015fi latin\u0103; cu o Elegie, a XXV-a, publicat\u0103 \u00een 1804 \u2013 oare trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 ar mai fi existat, \u00eenc\u0103 nedescoperite, alte dou\u0103zeci \u015fi patru?!), nu se poate vorbi, totu\u015fi, \u00een ce-l prive\u015fte pe Gheorghe \u015eincai, de o oper\u0103 poetic\u0103 oarecum constituit\u0103 (Vasile C\u00e2rlova nu avea nici el cu mult mai multe, \u00eens\u0103 de o cu totul alt\u0103 factur\u0103!). \u015ei totu\u015fi, aceast\u0103 Elegie, scris\u0103 la 1803 \u015fi publicat\u0103 un an mai t\u00e2rziu \u00een antologia Orodias a lui Nagy Ladislau, la Oradea, \u00een limba latin\u0103, prezint\u0103 un interes aparte pentru istoriografia literar\u0103 na\u0163ional\u0103. Ea face dovada unei reale continuit\u0103\u0163i de crea\u0163ie (mai ales pe linie teologic\u0103) \u00een expresie latineasc\u0103, \u00eenc\u0103 din antichitate (literatura protorom\u00e2n\u0103, cum o nume\u015fte Sextil Pu\u015fcariu), destul de bine sus\u0163inut\u0103 apoi \u00een Evul Mediu \u015fi evolu\u00e2nd, cu eleva\u0163ie intelectual\u0103, p\u00e2n\u0103 aproape de zilele noastre\u201c.
\nMircea Popa se ocup\u0103 de \u201eLaudele\u201c lui Samuil Micu \u2013 o culme a versifica\u0163iei religioase transilv\u0103nene, creion\u00e2nd portretul marelui corifeu al \u015ecolii ardelene: \u201ePersonalitatea lui Samuil Micu (1745-1806) a c\u0103p\u0103tat \u00een ultimul timp contururi tot mai precise. Om de ad\u00e2nc\u0103 s\u00e2rguin\u0163\u0103 \u015fi credin\u0163\u0103 bisericeasc\u0103, cel care refuza s\u0103 pun\u0103 \u00een gura lui \u00abb\u0103utur\u0103 be\u0163iv\u0103\u00bb s-a dovedit a fi un om de cultur\u0103 complex, cu voca\u0163ia totalit\u0103\u0163ii. A fost istoric, lingvist, lexicograf, teolog, istoric al bisericii, predicator, orator, traduc\u0103tor de c\u0103r\u0163i biserice\u015fti \u015fi laice, preocupat de filosofie \u015fi retoric\u0103, traduc\u0103tor al Bibliei, om al \u015fcolii, cenzor \u015fi corector de c\u0103r\u0163i, profesor la colegiul din Blaj, polemist redutabil, dar \u015fi veritabil poet. Nepot de frate al marelui Inochentie Micu-Klein, \u00abbl\u00e2ndul c\u0103lug\u0103r\u00bb Samuil a \u0163inut s\u0103-\u015fi imortalizeze numele \u00een galeria b\u0103rba\u0163ilor neamului, pe care l-a slujit cu devotament \u015fi abnega\u0163ie, printr-o bun\u0103 cunoa\u015ftere a trecutului \u015fi culturii lui, \u015fi, \u00een primul r\u00e2nd, prin cultivarea limbii vorbite de \u00eentregul neam rom\u00e2nesc.\u201c
\nR\u0103zvan Voncu \u00een capitolul \u015ecoala Ardelean\u0103: restaurarea tradi\u0163iei, construc\u0163ia modernit\u0103\u0163ii \u00ee\u015fi dovede\u015fte \u00eenc\u0103 o dat\u0103 virtu\u0163ile unui istoric literar cu viziuni largi \u015fi asocieri noi, deosebite. Foarte interesante sunt toate exemplele cuprinse \u00een amplul s\u0103u studiu, inclusiv cele din subcapitolul Miturile fondatoare \u015fi vinul.
\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, Iuliana Wainberg-Dr\u0103ghiciu \u015fi-a ales o tem\u0103 drag\u0103 inimii mele: Timotei Cipariu \u015fi cartea veche rom\u00e2neasc\u0103. Dup\u0103 un istoric conving\u0103tor al evolu\u0163iei tiparului \u00een cele trei provincii rom\u00e2ne\u015fti, ocup\u00e2ndu-se \u015fi de importan\u0163a jucat\u0103 pe acest t\u0103r\u00e2m de ASTRA (Asocia\u0163ia Transilvan\u0103 pentru Literatura Rom\u00e2n\u0103 \u015fi Cultura Poporului Rom\u00e2n) \u00eentemeiat\u0103 de Andrei \u015eaguna \u015fi Timotei Cipariu, autoarea schi\u0163eaz\u0103 o frumoas\u0103 efigie a marelui meu cons\u0103tean \u015fi \u00eenainta\u015f, despre care am scris c\u0103r\u0163i \u00eentregi.
\n\u00cen totalitatea sa, antologia este o carte binevenit\u0103 \u015fi demn\u0103 de toata lauda.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ion Moldovan \u015fi Ion Buza\u015fi, \u015ecoala Ardelean\u0103 \u2013 Semnifica\u0163ii cultural-politice, Editura \u201eBuna Vestire\u201c, 2014   Antologia alc\u0103tuit\u0103 de c\u0103tre cei doi vrednici c\u0103rturari ai Blajului se deschide prin cuv\u00e2ntul \u00eenainte Ziua \u201e\u015ecolii ardelene\u201c\u2013 ca s\u0103rb\u0103toare a \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti, semnat de cardinalul Lucian Mure\u015fan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Rom\u00e2ne Unite cu Roma. Din paginile sale desprindem… Cite\u0219te mai mult »\u015ecoala Ardelean\u0103 \u015fi Blajul<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14038,14039],"class_list":["post-23085","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ion-moldovan-si-ion-buzasi","tag-scoala-ardeleana-semnificatii-cultural-politice"],"views":1333,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23085","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23085"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23085\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23085"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23085"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23085"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}