Nu numai opera, ci \u015fi via\u0163a poetului r\u0103spunde nevoii de Eminescu, azi. Cartea ap\u0103rut\u0103 chiar \u00een primele zile ale acestui an sub egida Funda\u0163iei Na\u0163ionale pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103, intitulat\u0103 Maladia lui Eminescu \u015fi maladiile imaginare ale eminescologilor (\u201eArgument\u201c de Eugen Simion, \u201eCuv\u00e2nt \u00eenainte\u201c de Irinel Popescu), d\u0103 un r\u0103spuns pe deplin edificator \u015fi, s\u0103 sper\u0103m, definitiv prea numeroaselor scrieri din ultimii ani prin care se sus\u0163ine, cu argumente de cele mai multe ori falacioase, scoase din contextul vie\u0163ii poetului considerate \u00een \u00eentregul ei, teoria conspira\u0163iei ce a dus la \u00eemboln\u0103virea \u015fi, \u00een final, la moartea sa. \u00centre promotorii teoriei conspira\u0163iei g\u0103sim \u015fi buni cunosc\u0103tori ai operei \u015fi vie\u0163ii lui Eminescu, autori ai unei contribu\u0163ii demne de re\u0163inut \u00een ansamblul studiilor eminesciene. Dar, \u00een mod cu totul surprinz\u0103tor, prin sus\u0163inerile mai mult sau mai pu\u0163in provocatoare din ultimii ani, ei sap\u0103 tocmai funda\u0163ia edificiului la a c\u0103rui ridicare au contribuit. C\u0103ci, m\u00e2njind imaginea cercului prietenilor \u015fi apropia\u0163ilor de la Junimea ai lui Eminescu, singurul pentru care poetul a ajuns \u201es\u0103 \u00eensemneze ceva\u201c \u2013 dup\u0103 cum singur sus\u0163ine \u00eentr-o scrisoare adresat\u0103 lui Iosif Vulcan cu numai c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de atacul din 1883 al bolii \u2013 colportorii cabalei antieminesciene aduc o atingere grav\u0103 imaginii poetului \u00eensu\u015fi care, \u00een felul acesta, apare falsificat\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte cadrul unde s-au afirmat disponibilit\u0103\u0163ile lui creatoare. Mai grav este \u00eens\u0103 faptul, c\u0103 senza\u0163ionalismul ieftin al unor \u201edezv\u0103luiri\u201c prea pu\u0163in \u00eentemeiate pe fapte \u015fi date credibile cu privire la a\u015fa-zisa tr\u0103dare \u015fi sacrificare a lui Eminescu de c\u0103tre Maiorescu abate interesul publicului de la ceea ce este cu adev\u0103rat important pentru posteritatea poetului, anume, opera lui. Nevoii de \u00eembog\u0103\u0163ire interioar\u0103 prin apropierea de scrierile eminesciene \u2013 poezie, proz\u0103, jurnalistic\u0103, inclusiv scrisori \u015fi \u00eensemn\u0103ri \u2013 i se substituie apetitul de prost-gust pentru \u00eence\u0163o\u015fatele detalii ale \u201etr\u0103d\u0103rii\u201c. Impun\u0103torului edificiu al operei i se opune o p\u00e2nz\u0103 de p\u0103ianjen, inconsistent\u0103 \u00eens\u0103ilare de intrigi \u015fi tr\u0103d\u0103ri considerate \u00een cheie masonic\u0103. Dar adev\u0103rul sare \u00een ochi: opera bate via\u0163a autorului ei. Este cazul la Eminescu \u00eentocmai ca la Dante, Fran\u00e7ois Villon, Shakespeare, Byron, Pu\u015fkin, Baudelaire, Rimbaud sau Cervantes, Tolstoi, Saint-Exup\u00e9ry, Hemingway, Mishima… Altfel, s-ar impune ca, \u00een loc s\u0103 ne bucur\u0103m \u015fi s\u0103 ne \u00eembog\u0103\u0163im sinele citind De ce nu-mi vii, Glosa, Oda (\u00een metru antic) sau Povestea magului c\u0103l\u0103tor \u00een stele (Feciorul de \u00eemp\u0103rat f\u0103r\u0103 de stea), s\u0103 ne afund\u0103m, de exemplu, \u00een proza cifrat\u0103, de un searb\u0103d absurd, a interogatoriului luat lui Eminescu din strada Plantelor, cu trei zile \u00eenainte de moarte: \u201eCum te chiam\u0103? \u2013 S\u00eent Matei Basarab, am fost r\u0103nit la cap de c\u0103tre Petre Poenaru, milionar, pe care regele l-a pus s\u0103 m\u0103 \u00eempu\u015fte cu pu\u015fca umplut\u0103 cu pietre de diamant c\u00e2t oul de mare. \u2013 Pentru ce? \u2013 Pentru c\u0103 eu fiind mo\u015ftenitorul lui Matei Basarab, regele se temea s\u0103 nu-i iau mo\u015ftenirea. \u2013 Ce-ai de g\u00e2nd s\u0103 faci c\u00e2nd te vei face bine? \u2013 Am s\u0103 fac botanic\u0103, zoologie, mineralogie, gramatic\u0103 chinezeasc\u0103, evreiasc\u0103, italieneasc\u0103 \u015fi sanscrit\u0103. \u015etiu 64 de limbi. <…>\u201c. Sau, ne putem trece \u2013 cu folos! \u2013 timpul, num\u0103r\u00e2nd silabele bile\u0163elului agramat prin care Catinca Slavici (n\u0103scut\u0103 Sz\u00f6ke) \u00eei cerea lui Maiorescu \u00een zorii zilei de mar\u0163i, 28 iunie 1883, s-o \u201escape\u201c de Eminescu care \u201ea \u00eennebunit\u201c \u015fi care devenise \u201efoarte r\u0103u\u201c.
\n\u015ei totu\u015fi…
\nCelor care, la un nivel cu totul superficial, re\u0163in doar boema din anii de studii \u015fi tulbur\u0103rile de comportament ap\u0103rute \u00een urma declan\u015f\u0103rii bolii, nu li se poate spune dec\u00e2t s\u0103 se raporteze cu mai mult\u0103 luare-aminte la ceea ce, pe bun\u0103 dreptate, constituie pilda vie\u0163ii lui Eminescu. C\u0103ci, \u00eentr-adev\u0103r, privit\u0103 din punctul de vedere al constantelor care o jaloneaz\u0103 \u00een anii de formare a sinelui, \u015fi mai ales \u00een aceia de tr\u0103ire a sinelui, via\u0163a poetului reprezint\u0103 o pild\u0103 de urmat nu numai de c\u0103tre tineri, ci de c\u0103tre noi to\u0163i. Reduse, aici, schematic la esen\u0163a lor \u015fi \u00eembr\u0103c\u00e2nd inevitabil o form\u0103 didactic\u0103, cele \u015fase constante ale vie\u0163ii lui Eminescu (v. Tr\u0103irea sinelui \u2013 \u00centre contingent \u015fi transcendent \u00een Eminescu. O perspectiv\u0103 dialogic\u0103, vol. I, pp. 136-188) se prezint\u0103 astfel:
\n\u201eArderea de sine\u201c. Este expresia figurat\u0103 a investirii \u2013 dac\u0103 se poate, total\u0103 \u2013 \u00een ceea ce profes\u0103m, \u00een genere, \u00een ceea ce facem. \u00cen via\u0163a practic\u0103, Eminescu n-a fost omul jum\u0103t\u0103\u0163ilor de m\u0103sur\u0103. Obliga\u0163iile, cu prec\u0103dere obliga\u0163iile profesionale \u2013 fie aceea de regizor \u015fcolar, fie aceea de gazetar \u2013 \u015fi le-a asumat integral, erau pentru el adev\u0103rate moduri de a fi.
\n\u201eIgnorarea epifenomenelor\u201c. Indic\u0103 sustragerea de la ceea ce este secundar \u00een via\u0163\u0103, capacitatea cuiva de a se dedica chem\u0103rii sale. Pe Eminescu nimic nu l-a putut sustrage chem\u0103rii sale pentru poezie, nici \u015fcoala sau universitatea, nici \u00eencerc\u0103rile tat\u0103lui s\u0103u, c\u0103minarul Gheorghe Eminovici, de a-l \u00eendrepta c\u0103tre o profesie practic\u0103 \u2013 medic sau ofi\u0163er \u2013, nici \u00eencerc\u0103rile lui Maiorescu de a-l determina s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru a ocupa o catedr\u0103 universitar\u0103 de filozofie, nici munca de regizor \u015fcolar, nici aceea de gazetar, nici…
\n\u201eRefuzul dependen\u0163ei\u201c. Indic\u0103 preocuparea de a-\u0163i satisface singur nevoile, \u00een primul r\u00e2nd pe cele ce \u0163in de via\u0163a de zi cu zi. \u00cenainte de a vedea \u2013 a a\u015ftepta! \u2013 ce poate s\u0103 fac\u0103 altul \u2013 familia, prietenii, la limit\u0103, societatea, \u0163ara \u2013 pentru tine, s\u0103 vezi ce po\u0163i face tu pentru tine \u00eensu\u0163i. Odat\u0103 \u00eencheiat\u0103 perioada studiilor de la Berlin, preocuparea primordial\u0103 a poetului \u2013 exprimat\u0103 \u00eentr-o scrisoare, se pare, neexpediat\u0103 \u2013 a fost aceea de a intra \u00een via\u0163a practic\u0103 pentru a nu c\u0103dea \u00een grija familiei sau a prietenilor. Nici mai t\u00e2rziu \u2013 cu excep\u0163ia, desigur, a anilor de boal\u0103 \u2013 Eminescu n-a acceptat dependen\u0163a de nimeni, nici de Maiorescu, nici de Junimea.
\n\u201eLimpedea vedere \u00een toate\u201c. Ceea ce exprim\u0103 aceast\u0103 imagine este capacitatea de a analiza cu p\u0103trundere realit\u0103\u0163ile \u2013 lumea, \u00een genere \u2013 cu care te confrun\u0163i pentru a ajunge la concluzii clare \u015fi a trage \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele care se impun. La Eminescu, aceast\u0103 capacitate s-a manifestat, \u00eentre altele, cu privire la situa\u0163ia rom\u00e2nilor din Transilvania (vezi referirea de mai sus), la influen\u0163a austriac\u0103 asupra \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne, la problemele \u015fcolii din vremea sa, la rela\u0163iile Rom\u00e2niei cu alte state, \u00een primul r\u00e2nd cu imperiile din imediata ei vecin\u0103tate, la realit\u0103\u0163ile economice sociale \u015fi culturale ale \u0163\u0103rii. \u015ei, nu mai pu\u0163in, cu privire la sine \u00eensu\u015fi.
\n\u201eProfunditatea sentimentelor\u201c. Indic\u0103, prin opozi\u0163ie cu superficialitatea \u015fi mimarea care conduc la falsitate, situarea sentimentelor la cel mai ad\u00e2nc nivel al sinelui \u015fi tr\u0103irea lor cu intensitate. \u00cen iubire, la Eminescu g\u0103sim transgresarea de limite \u015fi tr\u0103irea empatic\u0103, iar \u00een prietenie \u2013 cum a fost aceea pentru Creang\u0103 \u2013 caracteristic\u0103 era ie\u015firea din sine \u00een \u00eent\u00e2mpinarea celuilalt pe fondul unei comunic\u0103ri depline, reciproc \u00eembog\u0103\u0163itoare.
\n\u201eRefugiu \u00een lumea poeziei\u201c. Reprezint\u0103 \u00een cazul poetului de geniu \u2013 potrivit chem\u0103rii sale \u2013 reac\u0163ia natural\u0103, fireasc\u0103, at\u00e2t \u00een momentele de \u00eemplinire, c\u00e2t \u015fi \u00een cele de ne\u00eemplinire a vie\u0163ii. La nivel comun, se refer\u0103 la capacitatea de a ne retrage \u00een anumite momente \u00eentr-un domeniu al sinelui care nu reprezint\u0103 un simplu hobby, ci ceva mai profund \u2013 o pasiune, o chemare, o \u00eenclina\u0163ie care pot fi vecine cu capacitatea de crea\u0163ie \u2013, ascuns, \u00een genere, privirilor din afar\u0103.
\nDou\u0103 scurte remarce finale.
\nNevoia de Eminescu trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 la nivel generic. Ea este, \u00een acela\u015fi timp, nevoia de Cantemir \u015fi Budai-Deleanu, de Caragiale, Creang\u0103 \u015fi Slavici, de Arghezi, Blaga, Bacovia \u015fi Barbu, de Rebreanu \u015fi Camil Petrescu, de Labi\u015f \u015fi Nichita St\u0103nescu, de Marin Preda, de… Sau, \u00een alte planuri, de Enescu, de Br\u00e2ncu\u015fi, de Grigorescu ori de Miori\u0163a \u015fi Me\u015fterul Manole, de m\u0103n\u0103stirile din Bucovina \u015fi de Cimitirul Vesel de la S\u0103p\u00e2n\u0163a. Cu alte cuvinte, de tot ce, \u00een crea\u0163ia de orice fel, este suflet din sufletul nostru.
\nNevoia de Eminescu nu epuizeaz\u0103 nevoia de p\u0103strare \u015fi afirmare a identit\u0103\u0163ii noastre na\u0163ionale \u00een actualul context istoric. C\u0103ci, \u00een perspectiva timpului greu de cuprins \u00eentr-o singur\u0103 genera\u0163ie, sau chiar \u00een mai multe, na\u0163iunea \u2013 categorie istoric\u0103, cum a sus\u0163inut Marx la vremea sa \u2013 \u00ee\u015fi va pierde, probabil, relevan\u0163a. Nu \u00eens\u0103 \u015fi crea\u0163ia eminescian\u0103, aflat\u0103 sub semnul genialit\u0103\u0163ii. Ea va d\u0103inui at\u00e2ta timp \u201epe c\u00e2t se poate omene\u015fte prevedea\u201c. \u015ei, pentru c\u0103 am invocat cuvintele lui Maiorescu, s\u0103 readucem sub ochii cititorului \u015fi memorabilele cuvinte cu care G. C\u0103linescu \u00eencheie Via\u0163a lui Mihai Eminescu, \u201ecel mai mare poet pe care l-a ivit \u015fi-l va ivi vreodat\u0103, poate, p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc\u201c: \u201eApe vor seca \u00een albie \u015fi peste locul \u00eengrop\u0103rii sale va r\u0103s\u0103ri p\u0103dure sau cetate, \u015fi c\u00e2te o stea va vesteji pe cer \u00een dep\u0103rtari, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd acest p\u0103m\u00e2nt s\u0103-\u015fi str\u00e2ng\u0103 toate sevele \u015fi s\u0103 le ridice \u00een \u0163eava sub\u0163ire a altui crin de t\u0103ria parfumurilor sale\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Nu numai opera, ci \u015fi via\u0163a poetului r\u0103spunde nevoii de Eminescu, azi. Cartea ap\u0103rut\u0103 chiar \u00een primele zile ale acestui an sub egida Funda\u0163iei Na\u0163ionale pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103, intitulat\u0103 Maladia lui Eminescu \u015fi maladiile imaginare ale eminescologilor (\u201eArgument\u201c de Eugen Simion, \u201eCuv\u00e2nt \u00eenainte\u201c de Irinel Popescu), d\u0103 un r\u0103spuns pe deplin edificator \u015fi, s\u0103… Cite\u0219te mai mult »Nevoia de Eminescu, azi. C\u00e2teva concluzii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[1949,14032],"class_list":["post-23079","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-eminescu","tag-maladia-lui-eminescu"],"views":2028,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23079","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23079"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23079\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23079"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23079"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23079"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}