O statistic\u0103 recent\u0103 publicat\u0103 de excelenta revist\u0103 Sinteza arat\u00e3 c\u0103 doar 39 % dintre cet\u00e3\u0163enii Rom\u00e2niei se consider\u0103 \u201e\u00een primul r\u00e2nd\u201c rom\u00e2ni, ceilal\u0163i \u00eemp\u0103r\u0163indu-\u015fi op\u0163iunile pentru una sau alta dintre regiunile istorice, iar 10 % declar\u00e2ndu-se europeni. \u00cemi pun \u00eentrebarea care este op\u0163iunea altor na\u0163iuni ale continentului nostru? C\u00e2\u0163i francezi se consider\u0103 francezi \u015fi c\u00e2\u0163i englezi sau germani se consider\u0103 englezi, respectiv germani?
\nR\u0103m\u00e2n cu impresia c\u0103, \u00een cursul ultimului sfert de veac, tocmai dup\u0103 ce ne-am dob\u00e2ndit libertatea, a avut loc o semnificativ\u0103 \u015fi \u2013 dup\u0103 mine \u2013 nefireasc\u0103 \u015fi d\u0103un\u0103toare mi\u015fcare de regres, un abandon al sim\u0163\u0103mintelor na\u0163ionale care au contribuit la f\u00e3urirea acestei \u0163\u0103ri, printr-un proces complicat, plin de obstacole, \u00een care s-a dat dovada d\u0103ruirii, \u00eendr\u0103znelii \u015fi dib\u0103ciei \u00een ocolirea tuturor piedicilor.
\nNu s-ar fi str\u0103b\u0103tut un drum at\u00e2t de complex dac\u0103 sentimentele de acest fel n-ar fi existat! Este drept c\u0103 ele au evoluat \u00een timp, de-a lungul veacurilor, dar semnificativ r\u0103m\u00e2ne c\u0103 \u00eenainta\u015fii no\u015ftri au fost anima\u0163i de convingerea asupra unicit\u0103\u0163ii \u0163\u00e3rii noastre, dup\u0103 cum, firesc, au constatat \u015fi specificit\u0103\u0163i ale fiec\u0103rei regiuni c\u0103reia \u00eei apar\u0163ineau.
\nNu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, sim\u0163\u0103m\u00e2ntul acesta a existat \u015fi datorit\u0103 condi\u0163iilor\u00a0 separ\u0103rii noastre geografice de celelalte\u00a0 popoare romanice. Popor-insul\u0103 \u00eentr-o mare de alte etnii, ne-am g\u0103sit ca temei \u2013 uit\u00e2nd pe daco-ge\u0163ii de la temelia fiin\u0163\u0103rii noastre! \u2013 Roma care ne transferase nu numai parte din fiin\u0163a noastr\u0103, dar \u015fi elemente de civiliza\u0163ie \u015fi, \u00een primul r\u00e2nd, limba. Amintirea Cet\u0103\u0163ii Eterne \u015fi a \u00eemp\u0103ratului Traian a r\u0103mas timp de milenii \u00eentr-o con\u015ftiin\u0163\u0103 complex\u0103, \u00een care aveau s\u0103 se combine elemente din multe p\u0103r\u0163i \u015fi de la conlocuitorii care au vie\u0163uit firesc \u00eentr-un teritoriu de trecere \u015fi contact, dar \u015fi un spa\u0163iu reflect\u00e2nd bog\u0103\u0163ie \u015fi frumuse\u0163e.
\nNumele pe care-l purt\u0103m \u015fi care este dovada vie a unit\u0103\u0163ii, dar \u015fi \u2013 trebuie spus \u2013 a puterii de \u00eenglobare pe care au avut-o \u00eenainta\u015fii no\u015ftri \u00een asimilarea a numero\u015fi nou veni\u0163i, c\u0103rora le-au tranferat con\u015ftiin\u0163a acestei unicit\u0103\u0163i. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, de asemenea, cronicarii no\u015ftri timpurii au exprimat cu limpezime convingerea c\u0103 rom\u00e2nii existau ca o etnitate, chiar dac\u0103 aceasta se concretiza \u00een vremea lor \u00een ramurile regionale existente. Faptul c\u0103 limba n-a avut dialecte \u00een spa\u0163iul dacic, care reprezint\u0103 forma antic\u0103 a Rom\u00e2niei timpurilor noastre \u00een \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea ei de la sf\u00e2r\u015fitul anului 1918, c\u00e2nd acest lucru nu s-a v\u00e3dit asem\u0103n\u0103tor \u00een dialectele care au ap\u0103rut \u00een cadrul celorlalte limbi romanice, este \u015fi el semnificativ.
\nI-a unit pe rom\u00e2ni situa\u0163ia lor diferit\u0103 fa\u0163\u0103 de celelalte etnii, dar \u015fi credin\u0163a, mai ales dup\u0103 supunerea direct\u0103 a \u00eentregului spa\u0163iu balcanic puterii otomane. Biserica Ortodox\u0103 se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 ca un\u00a0 liant, iar c\u0103r\u0163ile ei au contribuit de timpuriu la unificarea cultural\u0103 \u015fi de neam\u00a0 a rom\u00e2nilor.
\nTrecerea la na\u0163iunea modern\u0103 a \u00eensemnat o accentuare a sim\u0163\u0103mintelor unicit\u0103\u0163ii \u015fi totodat\u0103 a fost temeiul procesului care a dus la treptata remodelare a rom\u00e2nilor, la modernizarea, dar \u015fi la o accentuare a evolu\u0163iei spre unitate na\u0163ional\u0103. A fost un proces extrem de complicat, cu dificult\u0103\u0163i ne\u00eencetate, \u00een condi\u0163iile relei voin\u0163e \u015fi lipsei de bun\u0103voin\u0163\u0103 a marilor puteri dominante ale zonei, dar el a fost \u00eencununat p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 de succes \u015fi Rom\u00e2nia a devenit o entitate european\u0103, un stat al b\u0103tr\u00e2nului continent.
\nFiecare dintre regiunile componente poart\u0103 firesc caracteristici proprii, rezultate \u015fi din evolu\u0163ii \u015fi din vicisitudini, dar \u00een ansamblu \u0163ara \u00eentregit\u0103 apare, a\u015fa cum geograful francez de Martonne, o caracteriza: ca un trandafir \u00een varietatea \u015fi unitatea ei! Nu trebuie s\u0103 uit\u0103m vreodat\u0103 c\u0103 unitatea st\u0103 la temeiul prezentului \u015fi viitorului nostru, al tuturor \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, s\u0103 c\u0103ut\u0103m s-o consolid\u0103m, iar nu prin separ\u0103ri, uneori artificiale, s-o punem \u00een primejdie!
\nMi se pare ciudat\u0103 tendin\u0163a pe care o constat de a se pune accent pe un trecut care a fost dep\u0103\u015fit, de a se uita de o subsumare fa\u0163\u0103 de o idee dominant\u0103, care a reprezentat cheia existen\u0163ei \u015fi rezisten\u0163ei at\u00e2t de \u00eendelungate a propriului popor. Drumul spre unitate statal\u0103 a fost lung, foarte lung \u015fi sem\u0103nat cu sacrificii. Ca beneficiari ai multor genera\u0163ii de rom\u00e2ni, s\u0103 nu-i dezam\u0103gim uit\u00e2nd de datoria de a contribui \u015fi noi la mersul \u00eenainte al na\u0163iunii, chiar \u015fi \u00een cadrul marii familii europene la care am aderat. Str\u0103duin\u0163ele pentru ridicare \u015fi aliniere vor dura \u00een cadrul noii mari familii, c\u0103reia trebuie s\u0103-i demonstr\u0103m, ca rom\u00e2ni, c\u0103 am meritat s\u0103 fim primi\u0163i la masa comun\u0103 \u015fi c\u0103 ni s-a cuvenit s\u0103 nu fim l\u0103sa\u0163i \u00een starea rudelor s\u0103race!
\nPersonal, de\u015fi familia mea provine din Oltenia, eu m\u0103 consider rom\u00e2n. Nu este vorba de o denumire, de o simpl\u0103 etichet\u0103, ci de o realitate concret\u0103. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, de\u015fi au trecut trei veacuri de c\u00e2nd ramura mea de familie a trecut dincoace de Olt, sunt legat de Oltenia \u015fi mi-am d\u0103ruit biblioteca Craiovei, ca semn al acestor sim\u0163\u0103minte. Dar, \u00een acela\u015fi timp, \u00eenainte de toate, sunt rom\u00e2n, iar denumirea de oltean o subsumez \u2013 \u015fi am f\u0103cut acest lucru \u00eentreaga via\u0163\u0103 \u2013 celei de rom\u00e2n. Consider firesc, \u015fi chiar necesar pentru viitorul nostru comun, ca to\u0163i cona\u0163ionalii mei s\u0103 aib\u0103 sim\u0163\u0103minte similare, ca o datorie fa\u0163\u0103 de o patrie care nu se limiteaz\u0103 la teritoriul regiunii lor, ci \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 \u00eentreaga Rom\u00e2nie. Totodat\u0103, m\u0103 \u00eentreb \u00een ce m\u0103sur\u0103 cei 10% care se declar\u0103 europeni au fost vreodat\u0103 \u015fi ei rom\u00e2ni?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
O statistic\u0103 recent\u0103 publicat\u0103 de excelenta revist\u0103 Sinteza arat\u00e3 c\u0103 doar 39 % dintre cet\u00e3\u0163enii Rom\u00e2niei se consider\u0103 \u201e\u00een primul r\u00e2nd\u201c rom\u00e2ni, ceilal\u0163i \u00eemp\u0103r\u0163indu-\u015fi op\u0163iunile pentru una sau alta dintre regiunile istorice, iar 10 % declar\u00e2ndu-se europeni. \u00cemi pun \u00eentrebarea care este op\u0163iunea altor na\u0163iuni ale continentului nostru? C\u00e2\u0163i francezi se consider\u0103 francezi \u015fi c\u00e2\u0163i… Cite\u0219te mai mult »O statistic\u0103 \u015fi un semn de \u00eentrebare<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-23071","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":2146,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23071","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23071"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23071\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23071"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23071"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23071"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}