{"id":23069,"date":"2015-04-13T13:33:34","date_gmt":"2015-04-13T11:33:34","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23069"},"modified":"2015-04-13T13:33:34","modified_gmt":"2015-04-13T11:33:34","slug":"in-africa-bogatiile-nu-sunt-o-binecuvantare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-africa-bogatiile-nu-sunt-o-binecuvantare\/","title":{"rendered":"\u00cen Africa bog\u0103\u0163iile  nu sunt o binecuv\u00e2ntare"},"content":{"rendered":"<p>Se instalase o prejudecat\u00e3 potrivit c\u00e3reia statele africane sunt condamnate la s\u00e3r\u00e3cie, iar fostele colonii au datoria s\u00e3 le scoat\u00e3 din subdezvoltare. \u00cen sus\u0163inerea acestei opinii erau invocate\u00a0 particularit\u00e3\u0163ile de mediu (clima, pu\u0163in propice muncii \u015fi produc\u0163iei), de civiliza\u0163ie (organizarea social\u00e3, for\u0163a conservatoare a miturilor fondatoare), precum \u015fi cauze economice (spolierea \u00een era colonialismului). Evolu\u0163iile pe continent nu confirm\u00e3 ra\u0163ionamentul, reu\u015fitele din ultima vreme chiar \u00eel infirm\u00e3. Africa este un continent de culturi originale, cu fermen\u0163i proprii de \u00eenflorire, cu importante \u2013 \u00een unele cazuri, uria\u015fe \u2013 resurse naturale care, dup\u00e3 decolonizare, au pus \u00een mi\u015fcare energiile creatoare latente. Ipoteza condamn\u00e3rii la s\u00e3r\u00e3cie merge \u00een paralel cu realitatea din Africa de azi. Efectele climei neprielnice sunt compensate de generozitatea mediului, conservatorismul tradi\u0163iilor asigur\u00e3 o puternic\u00e3 identitate, multe state au acum experien\u0163e de organizare pe principii democratice. Africanii au un tezaur de g\u00e2ndire uman\u00e3, politic\u00e3, economic\u00e3 \u015fi cultural\u00e3 propriu. Mult invocata, de africanii \u00een\u015fi\u015fi, n\u00e3past\u00e3 a exploat\u00e3rii str\u00e3ine \u00ee\u015fi are \u00eendrept\u00e3\u0163irea ei, dar nu este exclusiv\u00e3. Prin misionarism \u015fi tehnologie, at\u00e2ta c\u00e2t au fost, colonialismul a oferit ceva mai mult dec\u00e2t o idee, a prezentat o alternativ\u00e3 de dezvoltare. R\u00e3m\u00e2n, totu\u015fi, destule n\u00e3p\u00e3stuiri. La mai bine de o jum\u00e3tate de secol de la decolonizare, pe continent continu\u00e3 s\u00e3 existe mari obstacole \u00een calea progresului iar s\u00e3r\u00e3cia face ravagii. Cauzele sunt at\u00e2t interne (conflictele, remanen\u0163a organiz\u00e3rii pe criterii etnice, tribale sau religioase, gherilele politice, corup\u0163ia,), c\u00e2t \u015fi externe (lipsa de solidaritate regional\u00e3, imperfec\u0163iunile mecanismelor de colaborare, dezechilibrul schimburilor comerciale, controlul asupra materiilor prime, comer\u0163ul cu arme). Peste toate acestea, de la o vreme, pe p\u00e3m\u00e2ntul african c\u00e2\u015ftig\u00e3 teren flagelul terorismului.<br \/>\n<strong>Ve\u015fti \u00eengrijor\u00e3toare<\/strong><br \/>\nPresa ne aduce vestea c\u00e3 un rom\u00e2n angajat la o min\u00e3 din Burkina Faso a fost luat ostatic. \u00cen multe state din Africa, luarea de ostatici a devenit o practic\u00e3 a grupurilor criminale care fac bani din r\u00e3scump\u00e3rarea acestora. Luarea de ostatici se dovede\u015fte o\u00a0 form\u00e3 mizerabil\u00e3 de comer\u0163 cu oameni. R\u00e3scump\u00e3rarea nu este recunoscut\u00e3 oficial de nimeni, dar este greu s\u00e3 credem c\u00e3 reu\u015fitele \u0163in exclusiv de abilitatea negociatorilor. Grupurile teroriste vizau p\u00e2n\u00e3 acum cet\u00e3\u0163eni ai statelor bogate, \u00een ideea de a ob\u0163ine sume c\u00e2t mai consistente pentru eliberare. Iat\u00e3 c\u00e3 \u015fi Rom\u00e2nia intr\u00e3 \u00een aten\u0163ia acestora. Iar lucrurile nu par s\u00e3 mearg\u00e3 \u00een direc\u0163ia bun\u00e3. Recent, autorit\u00e3\u0163ile\u00a0 rom\u00e2ne au expulzat \u015fapte cet\u00e3\u0163eni str\u00e3ini care se antrenau la noi pentru a fi \u00eenrola\u0163i \u00een batalioanele teroriste ale \u201estatului islamic\u201c. Recrutarea combatan\u0163ilor \u015fi antrenarea lor \u00een statele europene au luat amploare. Presa str\u00e3in\u00e3 vorbe\u015fte de o adev\u00e3rat\u00e3 armat\u00e3 de fanatici \u2013 27.000 de persoane \u2013 instruit\u00e3 \u00een Europa \u00eenainte de a ajunge \u00een zonele de conflict armat. Mai nou, dup\u00e3 modelul \u201estatului islamic\u201c magrebian, \u015fi \u00een Africa se dezvolt\u00e3 un puternic front al radicalilor care \u00ee\u015fi propun s\u00e3 creeze un al doilea \u201estat islamic\u201c, de data asta \u00een Nigeria.<br \/>\nTerorismul anihileaz\u00e3 \u00een Africa perspectivele programelor de dezvoltare economic\u00e3 \u015fi social\u00e3, afirma un politolog african. Acesta s-a extins periculos \u00een Mali, Nigeria, Algeria, Somalia, Kenya, Congo, Somalia. Tunisia. Re\u0163elele teroriste controleaz\u00e3 \u015fubreda via\u0163\u00e3 economic\u00e3 a statelor s\u00e3race prin traficul ilegal de arme, droguri, fiin\u0163e umane. Surse\u00a0 de conflicte \u015fi r\u00e3zboaie,\u00a0 acestea\u00a0 sunt din ce \u00een ce mai greu de eliminat. Unele au structuri specializate. \u201eSahara Stock Exchange\u201c se ocup\u00e3 cu tranzac\u0163ionarea r\u00e3scump\u00e3r\u00e3rii ostaticilor, \u201eAnsar Dine\u201c, care opereaz\u00e3 \u00een nordul Mali, activeaz\u00e3 sub pretextul revendic\u00e3rilor politice \u015fi sociale; \u00een realitate, este o re\u0163ea exersat\u00e3 \u00een \u015fantajul criminal prin luarea de ostatici. \u00cen Nigeria ac\u0163ioneaz\u00e3 gruparea militar\u00e3 fundamentalist\u00e3 Boko Haram specializat\u00e3 \u00een luarea de ostatici juvenili, mai ales din r\u00e2ndul tinerelor fete. \u00centr-o zon\u00e3 transfrontalier\u00e3 \u00eentre Sahel \u015fi Sahara s-au instalat filiale ale Al-Qaeda, una cunoscut\u00e3 cu numele de AQMI, alta intitulat\u00e3 \u201eMi\u015fcarea unit\u00e3 pentru jihad \u00een Africa de Vest\u201c.\u00a0 Sunt grup\u00e3ri bine \u00eenarmate, cu obiective de lupt\u00e3 specifice terorismului. Este uimitor cum au ajuns s\u00e3 se organizeze, s\u00e3 se fortifice, s\u00e3 prolifereze \u015fi s\u00e3 \u00eentre\u0163in\u00e3 o propagand\u00e3 eficient\u00e3 a r\u00e3zbun\u00e3rii prin crim\u00e3.<br \/>\n<strong>Kenia sub \u015foc<\/strong><br \/>\nUnul dintre cele mai oribile masacre care a zguduit lumea a fost cel de la Universitatea Garissa, din Kenia. \u00centr-o clip\u00e3 de demen\u0163\u00e3, terori\u015ftii au ucis 148 de persoane, \u00een mare parte studente de o alt\u00e3 religie dec\u00e2t cea islamic\u00e3. Kenia este un stat cu popula\u0163ie preponderent \u2013 80% \u2013 cre\u015ftin\u00e3. Atentatul a fost revendicat de o grupare islamic\u00e3 somalian\u00e3 din r\u00e2ndul shebabilor, care a vrut s\u00e3 r\u00e3zbune o alt\u00e3 atrocitate, din 2011, de data asta a autorit\u00e3\u0163ilor keniene \u00eempotriva musulmanilor somalezi. Regl\u00e3ri oarbe de conturi. \u00cen zonele de frontier\u00e3 dintre Kenia \u015fi Somalia tr\u00e3iesc popula\u0163ii de etnii, religii, culturi \u015fi tradi\u0163ii diferite, separate arbitrar \u00een vremea \u015fi din ra\u0163iunile coloni\u015ftilor. Ne\u00een\u0163elegerile interetnice nu sunt o noutate, ele dateaz\u00e3 din era colonial\u00e3. Dar c\u00e2t timp mai poate fi invocat\u00e3 culpa colonialismului?<br \/>\nAtentatul de la Universitatea kenian\u00e3 Garissa este un exemplu recent de conflict religios alimentat de r\u00e3zbunare. Mult mai grav dec\u00e2t cel de la Charlie Hebdo \u015fi care nu s-a bucurat de acela\u015fi ecou pe planul solidarit\u00e3\u0163ii interna\u0163ionale. \u00cen schimb, presa le-a oferit criminalilor ocazia s\u00e3-\u015fi transmit\u00e3 imediat mesajele otr\u00e3vite. \u201eDac\u00e3 Dumnezeu ne \u00eeng\u00e3duie, nimic nu ne va opri din calea r\u00e3zbun\u00e3rii mor\u0163ii fra\u0163ilor no\u015ftri musulmani p\u00e2n\u00e3 c\u00e2nd guvernul nu va \u00eenceta opresiunea \u015fi p\u00e2n\u00e3 c\u00e2nd toate p\u00e3m\u00e2nturile musulmanilor nu vor fi eliberate de ocupantul kenian\u201c. Baia de s\u00e2nge pe care o promit islami\u015ftii somalieni,\u00a0 \u00een continuare, intr\u00e3 \u00een curentul general de violen\u0163e care zguduie o bun\u00e3 parte din statele africane.<br \/>\n<strong>Blestemul bog\u00e3\u0163iilor<\/strong><br \/>\nResursele naturale, at\u00e2t de generoase, nu asigur\u00e3 \u00eenc\u00e3 o baz\u00e3 real\u00e3 pentru dezvoltarea statelor africane. Au devenit, mai degrab\u00e3, un blestem. Un economist englez, Richard Auty, a lansat, \u00een 1993, o tez\u00e3 verificat\u00e3 de realitate: abunden\u0163a resurselor naturale, \u00een loc s\u00e3 aduc\u00e3 profit unei \u0163\u00e3ri, \u00eei \u00eencetine\u015fte cre\u015fterea economic\u00e3 \u015fi dezvoltarea. Teza nu este valabil\u00e3 \u00een cazul marilor puteri, desigur, dar \u00ee\u015fi conserv\u00e3 actualitatea \u00een Africa. Este o dram\u00e3 a statelor care nu au capacitatea de a-\u015fi administra bog\u00e3\u0163iile \u00een interes na\u0163ional. Explica\u0163ia \u2013 la care nu \u00eent\u00e2rziem aici \u2013 \u0163ine de resorturi politice, mai degrab\u00e3 dec\u00e2t de mecanismele economice. Petrolul este una dintre aceste bog\u00e3\u0163ii blestemate. Congo-Brazaville, Guineea Ecuatorial\u00e3, Gabon, Mali, Republica Centrafrican\u00e3, state cu resurse naturale importante, sunt \u00een dificultate de a le folosi pentru dezvoltarea proprie. Nigeria, cel mai mare produc\u00e3tor de petrol din Africa, nu reu\u015fe\u015fte s\u00e3-\u015fi valorifice avantajul acestei averi, afl\u00e2ndu-se \u00eentr-o criz\u00e3 cronic\u00e3 nu numai economic\u00e3, ci \u015fi social\u00e3; pre\u0163ul benzinei \u00een aceast\u00e3 \u0163ar\u00e3, dintre cele mai ridicate din lume, este inaccesibil localnicilor.<br \/>\nPolitologul Michael Ross se opre\u015fte la trei consecin\u0163e rezultate din exploatarea \u015fi gestionarea resurselor \u00een statele subdezvoltate: renta\u00a0 \u00eentre\u0163ine regimurile totalitare; bog\u00e3\u0163iile favorizeaz\u00e3 corup\u0163ia \u015fi clientelismul; \u00een final,\u00a0 acestea\u00a0 devin factor de conflicte \u015fi r\u00e3zboaie civile. Pe de alt\u00e3 parte, sus\u0163in exper\u0163ii, dac\u00e3 statele subdezvoltate recurg la o politic\u00e3 de cre\u015ftere economic\u00e3, renta din bog\u00e3\u0163ii m\u00e3re\u015fte vulnerabilitatea acestora prin jocul pre\u0163urilor. De asemenea, pe plan financiar de exemplu, dac\u00e3 s-ar lua m\u00e3suri de apreciere a monedelor na\u0163ionale efectul s-ar repercuta negativ asupra exporturilor, ar \u00eencuraja importurile \u015fi ar \u00eempiedica diversificarea economiei \u00een agricultur\u00e3 \u015fi industrie.\u00a0 Renta din bog\u00e3\u0163iile naturale ale Africii: petrol, diamante, cupru, nichel etc. \u00eentre\u0163ine modelul statului post-colonial african \u201eneo-patrimonial\u201c \u015fi favorizeaz\u00e3 apetitul claselor conduc\u00e3toare pentru confundarea averii na\u0163ionale cu interesele ei particulare. Pe aceast\u00e3 cale, at\u00e2t de scurt\u00e3 \u015fi at\u00e2t de b\u00e3tut\u00e3, puterea se transform\u00e3 \u00een surs\u00e3 de acumul\u00e3ri de bog\u00e3\u0163ii \u00eemp\u00e3r\u0163ite inegal \u00eentre clanuri privilegiate. S\u00e3r\u00e3cia, emigra\u0163ia, terorismul \u015fi conflictele \u00ee\u015fi g\u00e3sesc \u2013 acum \u015fi astfel \u2013 explica\u0163ii ceva mai\u00a0 adecvate. \u00cen Africa, bog\u00e3\u0163iile nu au ajuns, \u00eenc\u00e3, s\u00e3 fie o binecuv\u00e2ntare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Se instalase o prejudecat\u00e3 potrivit c\u00e3reia statele africane sunt condamnate la s\u00e3r\u00e3cie, iar fostele colonii au datoria s\u00e3 le scoat\u00e3 din subdezvoltare. \u00cen sus\u0163inerea acestei opinii erau invocate\u00a0 particularit\u00e3\u0163ile de mediu (clima, pu\u0163in propice muncii \u015fi produc\u0163iei), de civiliza\u0163ie (organizarea social\u00e3, for\u0163a conservatoare a miturilor fondatoare), precum \u015fi cauze economice (spolierea \u00een era colonialismului). Evolu\u0163iile&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-africa-bogatiile-nu-sunt-o-binecuvantare\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u00cen Africa bog\u0103\u0163iile  nu sunt o binecuv\u00e2ntare<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[14026,14027,279,14024,14025],"class_list":["post-23069","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-controlul-asupra-materiilor-prime","tag-dezechilibrul-schimburilor-comerciale","tag-saracie","tag-statele-africane","tag-subdezvoltare"],"views":1553,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23069","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23069"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23069\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23069"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23069"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23069"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}