{"id":23067,"date":"2015-04-13T13:31:49","date_gmt":"2015-04-13T11:31:49","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23067"},"modified":"2015-04-13T13:31:49","modified_gmt":"2015-04-13T11:31:49","slug":"puterea-si-folosirea-ei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/puterea-si-folosirea-ei\/","title":{"rendered":"Puterea \u015fi folosirea ei"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Puterea trece din nou ca argument \u00een via\u0163a intern\u0103 \u015fi \u00een spa\u0163iul interna\u0163ional. Alt\u0103dat\u0103 ea era asumat\u0103 tacit \u00een dezbateri, dar, pe fa\u0163\u0103, se apela la ac\u0163iuni \u00een comun \u2013 \u00een vremuri mai recente la \u201edemocra\u0163ie\u201c \u015fi \u201edezbatere\u201c, respectiv la \u201edestindere\u201c \u015fi \u201ecooperare\u201c. Acum puterea este invocat\u0103 deschis \u015fi se consider\u0103 c\u0103 nu ar fi realist s\u0103 fie ignorat\u0103 \u00een abordarea situa\u0163iilor. S\u0103 observ\u0103m de aceast\u0103 dat\u0103 cum stau lucrurile, \u00een via\u0163a interna\u0163ional\u0103 mai ales.<\/strong><\/em><br \/>\nMomentul de cotitur\u0103 \u00een istoria recent\u0103 a fost reac\u0163ia legitim\u0103 a Statelor Unite ale Americii la atacarea New York-ului \u015fi a Washington-ului de c\u0103tre terori\u015fti islamici, la 11 septembrie 2001. O \u0163ar\u0103 atacat\u0103 are dreptul s\u0103 reac\u0163ioneze cu \u00eentreaga ei putere.<br \/>\nPe de alt\u0103 parte terorismul \u00eensu\u015fi atest\u0103 c\u0103, \u00eentre timp, \u00een lume s-a constituit o putere de un fel nou. Ea nu mai este concentrat\u0103 \u00een unit\u0103\u0163i militare \u015fi \u00een m\u00e2inile unor deciden\u0163i localizabili, ci \u00een re\u0163ele difuze, organizate militar, bancar \u015fi politic. Contra acestora nu se poate lupta \u00een c\u00e2mp precis, cu tancuri \u015fi avioane.<br \/>\n\u00cen orice caz, lumea s-a schimbat dup\u0103 2001. Acum ne afl\u0103m \u00eentr-o faz\u0103 a istoriei \u00een care puterea este socotit\u0103 resurs\u0103 principal\u0103. Se consider\u0103 c\u0103, p\u00e2n\u0103 s\u0103 se poarte o discu\u0163ie, care cere timp, ac\u0163iunea \u00een for\u0163\u0103 este la \u00eendem\u00e2n\u0103. Iar aceast\u0103 optic\u0103 prolifereaz\u0103.<br \/>\nOdat\u0103 cu apelul la putere ca argument, se schimb\u0103 cadrul de abordare a problemelor vie\u0163ii interna\u0163ionale. Am ar\u0103tat \u00een alt\u0103 parte (vezi Andrei Marga, Schimbarea lumii. Globalizare, cultur\u0103, geopolitic\u0103, Editura Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2012, pp. 135-137) c\u0103 \u201emultilateralismul\u201c \u2013 a\u015fadar acea abordare ce pleac\u0103 de la asump\u0163ia egalit\u0103\u0163ii statelor indiferent de m\u0103rime \u015fi a cooper\u0103rii lor la dezlegarea chestiunilor litigioase \u2013 a intrat \u00een dificultate. \u00centreb\u0103ri precum \u201etrebuie Nicaragua s\u0103 aib\u0103 un vot egal cu SUA la Organiza\u0163ia Na\u0163iunilor Unite?\u201c sau \u201etrebuie Luxemburg s\u0103 aib\u0103 aceea\u015fi greutate \u00een deciziile Uniunii Europene precum Germania?\u201c nu au r\u0103mas doar retorice, ci se pun efectiv \u015fi se cer dezlegate.<br \/>\nEste, oricum, perceptibil c\u0103 nu mai suntem \u00een lumea egalit\u0103\u0163ii asumate a statelor indiferent de m\u0103rime \u015fi putere, imaginat\u0103 de Kant, \u015fi este lucid s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 am trecut \u00een lumea postkantian\u0103. Dup\u0103 cum, se poate ad\u0103uga imediat, nu mai suntem \u00een societatea ordonat\u0103 de institu\u0163ii riguros reprezentative, bazat\u0103 pe principii de drept \u015fi c\u0103l\u0103uzit\u0103 de interes public, conceput\u0103 de Hans Kelsen, ci am trecut \u00een regimul reglement\u0103rilor \u00een func\u0163ie de conjunctur\u0103 \u015fi de interesele grupurilor ce se dau ca public. A\u015fa cum R\u0103zboiului Rece i-au pus cap\u0103t \u00een\u0163elegerile de la Geneva \u015fi Malta dintre Statele Unite \u015fi Uniunea Sovietic\u0103 de atunci, respectiv acordurile dintre Uniunea Sovietic\u0103 \u015fi Germania timpului, tot astfel litigiile care au ap\u0103rut \u00een via\u0163a interna\u0163ional\u0103 sunt privite pe fondul interac\u0163iunii \u0163\u0103rilor ce au putere global\u0103. Iar \u00een societ\u0103\u0163ile modernit\u0103\u0163ii t\u00e2rzii, \u201er\u0103zboiul\u201c social a cedat locul parteneriatului stabilit prin acorduri negociate, \u00een care conteaz\u0103 nu doar for\u0163a argumentelor, ci \u015fi argumentul puterii economice. Se \u00eempline\u015fte profe\u0163ia lui Nietzsche, dup\u0103 care \u201etimpul micii politici\u201c, a principiilor a trecut \u015fi vine \u201etimpul marii politici\u201c, a deciziilor relative la mari p\u0103r\u0163i din lume sau dintr-o societate. Cei care ajung la putere \u00ee\u015fi impun nedisimulat voin\u0163a, cel pu\u0163in o vreme.<br \/>\nNu este prima oar\u0103 c\u00e2nd puterea se impune f\u0103\u0163i\u015f \u00een rela\u0163iile dintre state. Istoria este plin\u0103 de asemenea situa\u0163ii. Pe drept, scena descris\u0103 de Tucidide \u00een Istoria r\u0103zboiului peloponeziac trece ca emblematic\u0103. Se \u015ftie c\u0103, aureola\u0163i de victoria asupra per\u015filor, atenienii au c\u0103utat s\u0103-\u015fi subordoneze statele-cet\u0103\u0163i din jur, ceea ce i-a pus \u00een conflict cu Sparta. \u00cen perioada 460-446 \u00ee.e.n. are loc primul r\u0103zboi peloponeziac, iar \u00eentre 431-404 al doilea. Scena descris\u0103 s-a petrecut \u00een 416, pe insula Melos, formal neutr\u0103, dar \u00een fapt mai apropiat\u0103 de Sparta. Comandan\u0163ii atenieni, ce-\u015fi stabiliser\u0103 tab\u0103ra de asediere a cet\u0103\u0163ii pe insul\u0103, au oferit cet\u0103\u0163enilor Melos-ului protec\u0163ia \u00een schimbul pred\u0103rii, cu argumentul for\u0163ei pe care a dob\u00e2ndit-o Atena \u015fi al lipsei de perspectiv\u0103 a opozi\u0163iei. Locuitorii din Melos au argumentat c\u0103 felul lor liber de via\u0163\u0103 \u00eei face s\u0103 nu poat\u0103 accepta oferta atenian\u0103. Ulterior, la cap\u0103tul c\u00e2torva ani, gra\u0163ie h\u0103r\u0163uirilor \u015fi a tr\u0103d\u0103rilor provocate printre cei asedia\u0163i, armata atenian\u0103 a supus insula Melos, a masacrat adul\u0163ii \u015fi a transformat \u00een sclavi femeile \u015fi copii. Puterea a prevalat \u00een fa\u0163a principiului neat\u00e2rn\u0103rii \u015fi al libert\u0103\u0163ii.<br \/>\nDe unde vine, \u00eens\u0103, puterea unui stat? Pierre Buhler (cu temeinica sa monografie La puissance au XXIe siecle. Les nouvelles d\u00e9finitions du monde, CNRS Editions, Paris, 2011) ne d\u0103 cel mai nou \u015fi mai cuprinz\u0103tor r\u0103spuns. El vede \u00een situa\u0163ia relatat\u0103 de Tucidide \u201eexpresia puterii \u00een forma ei, \u00een acela\u015fi timp, cea mai paroxistic\u0103 \u015fi cea mai banal\u0103\u201c (p. 24), pe care o \u00eencadreaz\u0103 \u00eentr-o istorie a puterii \u015fi a rolului ei \u00een istoria general\u0103, a c\u0103rei lectur\u0103 este instructiv\u0103.<br \/>\n\u00cen succesiunea p\u0103cii din Westphalia, \u00een orice caz, religia a trecut \u00een locul secund, ca surs\u0103 de putere, iar statele na\u0163ionale \u00eencep s\u0103 se manifeste. Ceea ce conteaz\u0103 este organizarea l\u0103untric\u0103 a statului, iar poten\u0163ialul militar depinde de resursele cumulate prin fiscalitate. \u00cen trecerea din secolul al XVII-lea \u00een secolul urm\u0103tor se organizeaz\u0103 sistemul bancar. Europa devine, \u00een 1648, terenul \u201eechilibrului puterilor\u201c, pe care ascensiunea Fran\u0163ei \u00eel va anihila. Politica alian\u0163elor va deveni surs\u0103 de putere. \u201eStatele, construite \u00een jurul func\u0163iei militare \u015fi al puterii absolute a monarhului, se transform\u0103 \u00een jurul unui nou principiu al legitimit\u0103\u0163ii, na\u0163iunea, \u015fi al unui nou principiu al coeziunii, comunitatea de destin a indivizilor care o formeaz\u0103\u201c (p. 51). Odat\u0103 cu formarea Statelor Unite ale Americii puterea vine din energia angajamentului de a construi o na\u0163iune pe solul dependen\u0163ei de o putere aflat\u0103 la distan\u0163\u0103. Odat\u0103 cu Revolu\u0163ia Francez\u0103 puterea vine din superioritatea drepturilor \u015fi a libert\u0103\u0163ilor pe care aceasta le promitea \u00eentr-o Europ\u0103 \u00eenc\u0103 tradi\u0163ionalist\u0103. Napoleon avea s\u0103 fructifice aceast\u0103 superioritate, pentru a fi \u00eenvins \u00een cele din urm\u0103 de r\u0103sp\u00e2ndirea formelor de gheril\u0103 \u015fi de riscanta campanie de cucerire a Rusiei. \u00cen urma lui r\u0103m\u00e2ne c\u0103utarea unui nou \u201eechilibru al puterilor\u201c pe continent, pe care avea s\u0103 \u00eel erodeze \u00eencet, dar continuu, noua surs\u0103 de putere: dezvoltarea economiei moderne, \u201ece survine pe terenul preparat de secole de f\u0103r\u00e2mi\u0163are politic\u0103 a Europei, de practici juridice \u2013 \u00een mod precis dreptul de proprietate \u2013 comerciale \u015fi financiare, ce par \u00een multe privin\u0163e ca o transpunere, \u00een sfera schimbului \u015fi a produc\u0163iei, a principiilor care regizeaz\u0103 democra\u0163ia: separarea \u00eentre sfera privat\u0103 \u015fi domeniul public, libertatea, egalitatea de drepturi\u201c (pp. 55-56). Dezvoltarea \u00eentreprinderilor economice moderne este noua surs\u0103 a puterii.<br \/>\nS-a asigurat, prin toate acestea, o dinamic\u0103 ce s-a r\u0103sfr\u00eent \u00een multiple direc\u0163ii. \u201eDinamica astfel imprimat\u0103 societ\u0103\u0163ilor civile se repercuteaz\u0103 mecanic asupra statelor, materiei lor fiscale, capacit\u0103\u0163ii de finan\u0163are, st\u0103rii lor demografice, produc\u0163iei lor interne \u015fi poten\u0163ialului lor militar\u201c (p. 56). Occidentul \u00ee\u015fi impune suprema\u0163ia. Anglia preia rolul principal \u00een lume \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u00eent\u00e2ietatea ei \u00een produc\u0163ia industrial\u0103 de la mijlocul secolului al XIX-lea. \u00cen preajma Primului R\u0103zboi Mondial imperiile mai joac\u0103 un rol major, pentru ca r\u0103zboiul s\u0103 aduc\u0103 sf\u00e2r\u015fitul lor. \u00cen condi\u0163iile unei Europe dezechilibrate, Statele Unite ale Americii \u00ee\u015fi valorific\u0103 avantajele democra\u0163iei liberale \u015fi poten\u0163ialul economic \u015fi militar pentru a face din secolul ce avea s\u0103 urmeze \u201esecolul american\u201c. \u00cens\u0103\u015fi \u201emorfologia puterii\u201c se schimb\u0103. \u201ePrimul R\u0103zboi Mondial a distrus forma politic\u0103 a imperiului &lt;multi-na\u0163ional&gt;, structur\u0103 arhaic\u0103, incompatibil\u0103 cu democra\u0163ia \u015fi inapt\u0103 la concentrarea de resurse, care se cheam\u0103 puterea\u201c (p. 72).<br \/>\nPerioada interbelic\u0103 prilejuie\u015fte etalarea pe scena prim\u0103 a lumii, al\u0103turi de SUA, a unor state c\u0103l\u0103uzite de ideologii, cum au fost Rusia condus\u0103 de bol\u015fevici \u015fi Germania controlat\u0103 de nazism, a Japoniei, devenit\u0103 putere regional\u0103, a Italiei, mobilizat\u0103 de un \u201emilitarism teatral\u201c, a Angliei, preocupat\u0103 s\u0103 valorifice sistemul colonial, a Fran\u0163ei, aflat\u0103 sub presiunea Germaniei. \u201eEchilibrul puterilor\u201c \u00een Europa s-a rupt din nou, iar din Al Doilea R\u0103zboi Mondial au ie\u015fit dou\u0103 supraputeri, \u00eenarmate atomic, SUA \u015fi URSS, care au mai fost unite de ideea lui Franklin Delano Roosevelt a unei \u201eorganiza\u0163ii mondiale a securit\u0103\u0163ii colective\u201c (p. 79).<br \/>\nDup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial s-a modificat \u201elogica puterii\u201c. Ca urmare a ini\u0163ativei lui Jean Monnet \u015fi Robert Schumann de \u201ereconciliere franco-german\u0103\u201c \u015fi de formare a \u201ecomunit\u0103\u0163ii europene a fierului \u015fi o\u0163elului\u201c, se lanseaz\u0103 \u201eo \u00eentreprindere istoric\u0103 ce vizeaz\u0103 transcenderea puterii, devaloriz\u00e2nd-o, cel pu\u0163in \u00een dimensiunea ei militar\u0103, prin subordonare fa\u0163\u0103 de o autoritate suprana\u0163ional\u0103 a produc\u0163iei materiilor prime, strategice ale industriei de armanent, precum c\u0103rbunele \u015fi o\u0163elul\u201c (p. 85).<br \/>\nPe de alt\u0103 parte, \u00een lume se angajeaz\u0103 competi\u0163ia sistemelor cu baz\u0103 ideologic\u0103, democra\u0163ia liberal\u0103 \u015fi socialismul r\u0103s\u0103ritean, ce culmineaz\u0103 cu acordurile de la Helsinki (1975), din a c\u0103ror aplicare \u2013 pe doi piloni: recunoa\u015fterea frontierelor \u015fi drepturile omului \u2013 Occidentul a ie\u015fit victorios \u00een fa\u0163a \u201esocialismului real\u201c. \u201eAceast\u0103 victorie va produce o nou\u0103 redistribu\u0163ie a puterii, printr-o bulversare ce nu este mai pu\u0163in profund\u0103 dec\u00e2t cea a rupturii din 1945, dar \u015fi o muta\u0163ie a formelor, modurilor, mizelor \u015fi instrumentelor puterii, contur\u00e2nd lineamentele unei noi &lt;gramatici a puterii&gt; \u201e(p. 86). Dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea din 1989 a \u201esocialismului real\u201c din Europa, sub povara problemelor interne insolubile, pe scena puterii globale a r\u0103mas o singur\u0103 supraputere, Statele Unite.<br \/>\n\u00cen urma unei noi schimb\u0103ri istorice, \u00een jurul anului 2010, Statelor Unite ale Americii li se al\u0103tur\u0103, \u00een ierarhiile puterii globale, China. Chestiunea \u201eordinii lumii\u201c se repune, \u00eentr-un context schimbat. Este un context cu parametri distinc\u0163i: cu SUA ca supraputere hegemonic\u0103, cu China ca supraputere economic\u0103, cu Rusia ca a doua supraputere nuclear\u0103, cu Uniunea European\u0103 \u00een c\u0103utarea unui echilibru \u00eentre istoria proprie \u015fi \u201elogica puterii\u201c angajat\u0103 prin unificare, cu Germania \u00een revenire istoric\u0103, cu Fran\u0163a \u015fi Marea Britanie ca puteri nucleare, cu Brazilia, Turcia, Polonia, Africa de Sud ca puteri emergente \u015fi cu alte schimb\u0103ri de pozi\u0163ii.<br \/>\nPe terenul Europei chestiunea are ceva \u00een plus. Suntem dup\u0103 evolu\u0163ii marcate de victoria alia\u0163ilor din 1945, de tratatul de la Paris (1947), de tratatele germano-sovietic \u015fi germano-polonez (1970), de acordurile de la Helsinki (1975), de cotitura istoric\u0103 din 1989, de aranjamentele de \u00eencheiere (incluz\u00e2nd acordurile Gorbaciov-Kohl din 1990) a R\u0103zboiului Rece. Dar tratatul de dup\u0103 conflagra\u0163ia mondial\u0103 \u015fi asumarea de c\u0103tre Europa a istoriei proprii mai cer, se vede, timp.<br \/>\n\u00cen deceniile din urm\u0103 s-au dezvoltat studiul rela\u0163iilor interna\u0163ionale \u015fi mai ales istoria acestora. \u00centre timp, \u00eens\u0103, cum a observat Niklas Luhmann (Die Gesellschaft der Gesellschaft, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 1998, I, p. 153), diversele \u0163\u0103ri au intrat sub presiunea unei \u201esociet\u0103\u0163i mondiale\u201c, constituit\u0103 chiar prin ac\u0163iunile sociale \u00eembr\u0103\u0163i\u015fate de modernitate \u015fi a c\u0103rei evolu\u0163ie este greu de anticipat. C\u0103ci \u00eens\u0103\u015fi aceast\u0103 societate este deocamdat\u0103 mai mult aproximat\u0103 dec\u00e2t cunoscut\u0103 riguros. Nici istoria \u015fi nici teoria rela\u0163iilor interna\u0163ionale nu mai sunt baza suficient\u0103 pentru decizii, cum se mai crede ast\u0103zi. Ghicirea combinatoricii for\u0163elor nu este propriu-zis cunoa\u015ftere, dup\u0103 cum nu se poate conduce cu succes vreo institu\u0163ie cu simplific\u0103rile mediatiz\u0103rilor sau ale ideologiilor curente ori ale politicii de scurt\u0103 respira\u0163ie. Cuno\u015ftin\u0163ele pe care examinarea \u201esociet\u0103\u0163ii mondiale\u201c, care este din capul locului mult mai mult dec\u00e2t suma rela\u0163iilor interna\u0163ionale, le-ar putea oferi sunt tot mai reclamate, dar elaborarea teoriei dureaz\u0103. \u00cenc\u0103 mai este de lucrat la a identifica mediile ce leag\u0103 \u201esocietatea mondial\u0103\u201c (pe care celebrul sociolog a tins s\u0103 le reduc\u0103 la \u201ecomunicare\u201c). Este limpede deocamdat\u0103, \u00eentre altele, c\u0103 nu d\u0103 rezultate izolarea vreunei for\u0163e nucleare \u015fi c\u0103 ne \u00eendrept\u0103m spre o nou\u0103 \u00een\u0163elegere privind armele cele mai evoluate, iar \u00een privin\u0163a continentului nostru c\u0103tre un nou aranjament SUA-Rusia \u015fi, la nivelul Europei, Uniunea European\u0103 \u2013 Rusia, care s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t ne\u00een\u0163elegerilor ultimilor ani.<br \/>\nDar \u015fi \u00een situa\u0163ia \u00een care puterea revine ca argument, r\u0103m\u00e2ne obliga\u0163ia politicii s\u0103 rezolve problemele. C\u0103ci conteaz\u0103 mereu nu doar puterea, ci \u015fi folosirea ei. Politica oric\u0103rei \u0163\u0103ri are acum de reanalizat situa\u0163ia \u015fi de rafinat pozi\u0163iile \u00een raport cu o reconfigurare a societ\u0103\u0163ilor \u00een modernitatea t\u00e2rzie, cu o nou\u0103 distribu\u0163ie a actorilor principali \u015fi \u00een contextul schimb\u0103rii lumii. Nu intr\u0103 \u00een liga \u00eent\u00e2i \u015fi printre c\u00e2\u015ftig\u0103tori dec\u00e2t cei care analizeaz\u0103 faptele, au idei noi \u015fi-\u015fi asum\u0103 schimb\u0103ri. Spre a promova interesele unei \u0163\u0103ri, politica extern\u0103 are de g\u0103sit rezolv\u0103ri \u00een rela\u0163iile lumii \u00een schimbare, \u00een conjunc\u0163iile dintre putere \u015fi drept, politic\u0103 \u015fi opinia public\u0103, pe care, evident, numai o diploma\u0163ie cultivat\u0103 \u015fi capabil\u0103 de inova\u0163ie le poate da. Ceasul diploma\u0163iei birocratice \u015fi redundante \u2013 f\u0103r\u0103 idei, f\u0103r\u0103 personalit\u0103\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 dialog \u2013 sun\u0103 din nou. Viziunea, legitimarea \u015fi ini\u0163iativa schimb\u0103rii trebuie s\u0103 mearg\u0103 m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 \u2013 tocmai aici fiind arta politicii. Nici \u00eencr\u00e2ncenarea \u00een obsesiile trecutului \u015fi stagnarea \u00een cli\u015feele istoriei \u015fi nici aventurile \u00een afara realit\u0103\u0163ii nu vor putea da solu\u0163ii durabile. Abia analize calificate \u015fi explor\u0103ri creative o vor putea face.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Puterea trece din nou ca argument \u00een via\u0163a intern\u0103 \u015fi \u00een spa\u0163iul interna\u0163ional. Alt\u0103dat\u0103 ea era asumat\u0103 tacit \u00een dezbateri, dar, pe fa\u0163\u0103, se apela la ac\u0163iuni \u00een comun \u2013 \u00een vremuri mai recente la \u201edemocra\u0163ie\u201c \u015fi \u201edezbatere\u201c, respectiv la \u201edestindere\u201c \u015fi \u201ecooperare\u201c. Acum puterea este invocat\u0103 deschis \u015fi se consider\u0103 c\u0103 nu ar fi&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/puterea-si-folosirea-ei\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Puterea \u015fi folosirea ei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[14022,3565,14023],"class_list":["post-23067","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-istoria-recenta","tag-puterea","tag-puterea-ca-argument"],"views":1490,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23067","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23067"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23067\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23067"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23067"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23067"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}