{"id":23051,"date":"2015-04-13T13:14:33","date_gmt":"2015-04-13T11:14:33","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23051"},"modified":"2015-04-13T13:14:33","modified_gmt":"2015-04-13T11:14:33","slug":"bugetele-noastre-si-banii-europenilor-pentru-muzeele-tarii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/bugetele-noastre-si-banii-europenilor-pentru-muzeele-tarii\/","title":{"rendered":"Bugetele noastre \u015fi banii europenilor pentru muzeele \u0163\u0103rii"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Tocmai mi-a spus un prieten c\u0103 nu e adev\u0103rat c\u0103 muzeele nu sunt apreciate \u00een Rom\u00e2nia. Uite, de exemplu, sunt unii mini\u015ftri care \u00ee\u015fi fac muzee private, din banii fura\u0163i de la noi. Avantajul ar fi unul singur: acela c\u0103, dup\u0103 condamnarea definitiv\u0103, operele de art\u0103 vor intra \u00een patrimoniul Statului, din care s-au tot scurs, mai mult ilegal dec\u00e2t legal, destule bunuri culturale \u00een ultimii 15 ani. P\u00e2n\u0103 atunci, \u00eens\u0103, o s\u0103 mai avem destul de a\u015fteptat, pentru c\u0103 procesele dureaz\u0103 mult. A\u015fa \u00eenc\u00e2t trebuie s\u0103 ne mul\u0163umim cu ce se mai face, pe ici pe colo, prin \u0163ar\u0103.\u00a0\u00a0 \u00a0<\/strong><\/em><br \/>\nNu cu multe zile \u00een urm\u0103 am avut bucuria s\u0103 particip la redeschiderea Muzeului de Art\u0103 Craiova. Institu\u0163ia fusese \u00eenchis\u0103 publicului \u00een 2010, atunci c\u00e2nd era condus\u0103 de regretatul Florin Rogneanu. Motivul era unul bun, \u00eens\u0103: Consiliul Jude\u0163ean Dolj a sprijinit solicitarea Muzeului pentru consolidarea cl\u0103dirii din fonduri europene. Pe l\u00e2ng\u0103 cele \u015fase milioane de euro ob\u0163inute prin program, Consiliul a mai ad\u0103ugat dou\u0103. \u00cen felul acesta autoritatea condus\u0103 de Ion Prioteasa \u015fi-a continuat programul de investi\u0163ii \u00een muzee, dup\u0103 realiz\u0103rile din anii trecu\u0163i, c\u00e2nd au fost finalizate lucr\u0103rile la Muzeul de Etnografie \u015fi la cel de \u015etiin\u0163e ale Naturii, iar cl\u0103direa Muzeului Olteniei a fost extins\u0103, pentru a permite func\u0163ionarea Laboratorului Zonal de conservare \u015fi restaurare. Noul director al Muzeului de Art\u0103, Emilian \u015etef\u00e2r\u0163\u0103, a\u015fteapt\u0103 acum cu ner\u0103bdare derularea ultimelor proceduri pentru \u00eenceperea, foarte cur\u00e2nd, a unei noi investi\u0163ii, \u00een fa\u0163a cl\u0103dirii institu\u0163iei, unde va fi realizat un spa\u0163iu dedicat luc\u0103rilor lui Br\u00e2ncu\u015fi aflate \u00een patrimoniul muzeului. Extinderea este proiectat\u0103 de cunoscutul arhitect Dorin \u015etefan \u015fi constituie, din punctul meu de vedere, un act de curaj edilitar, pentru c\u0103 va uimi, probabil, pe mul\u0163i dintre craioveni, fiind o pasti\u015f\u0103 la celebr\u0103 piramid\u0103 a lui I. M. Pei din curtea Luvrului. Pentru ca totul s\u0103 mearg\u0103 bine \u015fi banii europeni s\u0103 fie utiliza\u0163i integral, construc\u0163ia trebuie recep\u0163ionat\u0103 p\u00e2n\u0103 la 31 decembrie 2015. Nu este chiar imposibil, dar nici u\u015for. Nu \u00eemi r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 sper c\u0103 \u015fi acest proiect va fi dus la bun sf\u00e2r\u015fit. Remarc faptul c\u0103, dintre jude\u0163ele din sudul \u0163\u0103rii, Doljul este, probabil, cel mai norocos \u00een ceea ce prive\u015fte interesul autorit\u0103\u0163ii jude\u0163ene pentru cultur\u0103 \u015fi mai ales pentru patrimoniu. La polul opus, de exemplu, se afl\u0103, din p\u0103cate, Constan\u0163a&#8230;<br \/>\nEi, dar dac\u0103 la nivel local se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi minuni, la nivel na\u0163ional lucrurile stau cam la fel cum este \u00een majoritatea jude\u0163elor \u0163\u0103rii: prost.<br \/>\nAm avut curiozitatea s\u0103 urm\u0103resc bugetul de stat alocat Ministerului Culturii \u00een ultimii patru ani. Desigur, o lectur\u0103 interesant\u0103 o constituia, \u00eentotdeauna, partea introductiv\u0103 a bugetului: partea narativ\u0103. Este vorba despre c\u00e2teva zeci de pagini \u00een care Ministerul ne explica ce programe urmeaz\u0103 s\u0103 fie finan\u0163ate de la bugetul de stat. Cinstit vorbind, de cele mai multe ori pasaje \u00eentregi erau copiate, de la un an la altul, f\u0103r\u0103 s\u0103 se schimbe o liter\u0103. Faptul \u00een sine este absolut normal, pentru c\u0103 asta arat\u0103 continuitate. Un program nu trebuie s\u0103 dureze un singur an, pentru c\u0103 nu ar mai fi program. Dimpotriv\u0103, programele trebuie s\u0103 fie multianuale. A\u015fadar e foarte bine c\u0103 sumarizarea programelor e copiat\u0103 de la un an la altul. Partea proast\u0103 este c\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului nu avem parte de un raport care s\u0103 ne explice c\u00e2t anume s-a realizat din programul propus. Din acest motiv unele dintre obiective r\u0103m\u00e2n doar pe h\u00e2rtie. Poate acesta este \u015fi motivul pentru care, din 2013 \u00eencoace, s-a renun\u0163at la partea narativ\u0103. Cititorul este introdus direct \u00een tabelele cu cifre.<br \/>\nCa s\u0103 v\u0103 exemplific am s\u0103 v\u0103 spun ce \u00ee\u015fi propunea Guvernul Rom\u00e2niei \u00een anul 2011, pentru 2012 \u015fi anii urm\u0103tori. \u00ce\u015fi propunea s\u0103 continue organizarea Conferin\u0163ei Anuale Regionale Muzeale (o ini\u0163iativ\u0103 care dateaz\u0103 din 2004); nu s-a mai f\u0103cut. \u00ce\u015fi propunea s\u0103 \u00ee\u015fi exercite dreptul de preemp\u0163iune pentru bunurile culturale mobile clasate; nu \u015fi l-a exercitat, pentru c\u0103 nu s-au alocat bani pentru asta. \u00ce\u015fi propunea s\u0103 refac\u0103 expozi\u0163iile muzeale permanente, la muzeele din subordine; nu s-a f\u0103cut. \u00ce\u015fi propunea s\u0103 \u00ee\u015fi digitizeze propria arhiv\u0103 ministerial\u0103; nu s-a f\u0103cut. \u00ce\u015fi propunea s\u0103 continue activitatea ca lider de proiect pentru restaurarea Hanului Gabroveni din Capital\u0103; urmarea a fost c\u0103 Ministerul a renun\u0163at, \u00een 2012, s\u0103 mai finan\u0163eze lucr\u0103rile de restaurare, l\u0103s\u00e2nd Prim\u0103ria Municipiului Bucure\u015fti s\u0103 \u00eencheie singur\u0103 lucr\u0103rile (fapt \u00eent\u00e2mplat \u00een 2014). \u00ce\u015fi propunea s\u0103 continue investi\u0163iile la lucr\u0103rile de extindere a Muzeului Na\u0163ional al Satului \u201eDimitrie Gusti\u201c, pentru a fi \u00eencheiate p\u00e2n\u0103 \u00een 2014; nu s-au finalizat nici p\u00e2n\u0103 azi. \u00ce\u015fi propunea s\u0103 lanseze procedurile de achizi\u0163ie public\u0103 pentru lucr\u0103rile de restaurare ale Palatului Cantacuzino, \u00een care este g\u0103zduit Muzeul Na\u0163ional \u201eGeorge Enescu\u201c; n-au fost demarate nici p\u00e2n\u0103 azi. Nu vreau s\u0103 crede\u0163i c\u0103 sunt r\u0103ut\u0103cios. Dac\u0103 ve\u0163i citi ce \u00ee\u015fi propunea Guvernul Boc s\u0103 fac\u0103 pentru cultura na\u0163ional\u0103, \u00een anul 2008, pentru anul 2009, v\u0103 ve\u0163i \u00eentreba din ce carte de pove\u015fti nemuritoare s-a inspirat. De fapt, se inspirase din bugetul proiectat \u00een 2007, pentru 2008, cu diferen\u0163a c\u0103 Guvernul T\u0103riceanu reu\u015fise s\u0103 \u015fi execute cea mai mare parte din ceea ce \u00ee\u015fi propusese. \u00cen 2009, \u00eens\u0103, dup\u0103 cum \u015ftim, Guvernul a constatat c\u0103 tocmai n\u0103v\u0103lise criza peste noi \u015fi a l\u0103sat balt\u0103 mai mult de jum\u0103tate din programe.<br \/>\nDar s\u0103 trecem la cifre. Anul 2012 a \u00eenceput vertiginos, cu o sc\u0103dere a bugetului de peste 11 procente \u015fi cu estim\u0103ri din ce \u00een ce mai sumbre pentru anii urm\u0103tori. Logica acestor sc\u0103deri estimate era aceea a cre\u015fterii bugetelor locale. Altfel spus, dac\u0103 \u00een 2011 bugetul Ministerului fusese cam de 802 milioane lei, el a sc\u0103zut \u00een 2012 la 713, urm\u00e2nd ca \u00een 2013 s\u0103 ajung\u0103 la 695 milioane. Numai c\u0103, la sf\u00e2r\u015fitul lui 2012, Guvernul a \u00een\u0163eles c\u0103 nu poate s\u0103 aloce culturii dec\u00e2t 578 de milioane lei \u00een 2013, sum\u0103 din care \u00een 2014 s-au mai t\u0103iat \u00eenc\u0103 16 milioane. \u015ei trebuie s\u0103 spun c\u0103 nu vorbim aici strict despre subven\u0163ia de la buget, ci despre totalul general! Subven\u0163ia a fost, evident, mult mai mic\u0103. \u00cen anul 2008 execu\u0163ia financiar\u0103 s-a \u00eencheiat cu o subven\u0163ie bugetar\u0103 de 984 milioane lei. \u00cen 2011 aceasta sc\u0103zuse la 797 milioane, pentru ca anul 2013 s\u0103 se \u00eencheie cu o execu\u0163ie a subven\u0163iei de doar 546 milioane. \u00cen 2014 a mai sc\u0103zut cu 4 milioane.<br \/>\n\u00cen tot acest timp, produsul intern brut, dup\u0103 sc\u0103derea catastrofal\u0103 din 2009, a continuat s\u0103 creasc\u0103. \u00cen 2010 am avut 523 miliarde lei, \u00een 2011 am s\u0103rit la 557 miliarde, \u00een 2012 la 586 miliarde, pentru ca \u00een 2013 s\u0103 atingem un produs intern brut record, de 628 miliarde lei. Sigur c\u0103, \u00een termeni reali, dac\u0103 \u0163inem cont de infla\u0163ie \u015fi de raportul dintre leu \u015fi euro, lucrurile arat\u0103 mai pu\u0163in str\u0103lucitor. \u00cen 2013, de exemplu, am avut o cre\u015ftere real\u0103 a P.I.B.-ului de doar 3,5%. E foarte bine, desigur. Prost este c\u0103, din p\u0103cate, cultura nu a beneficiat cu nimic de pe urma acestor cre\u015fteri, nici \u00een 2011, nici \u00een 2012, nici \u00een 2013, 2014 \u015fi 2015. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, pentru anii urm\u0103tori se prevede o continu\u0103 diminuare a bugetului Culturii. De ce? Pentru c\u0103 se mizeaz\u0103 pe un aport al veniturilor proprii. Am s\u0103 \u00eencerc, \u00een una dintre s\u0103pt\u0103m\u00e2nile viitoare, s\u0103 iau \u00een discu\u0163ie \u015fi posibilit\u0103\u0163ile muzeelor de a ob\u0163ine venituri proprii, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 uit faptul c\u0103, \u00een sine, cultura nu este \u015fi nu trebuie s\u0103 fie o afacere, chiar dac\u0103 poate s\u0103 \u015fi aduc\u0103 bani la buget. Dar nu acesta este scopul societ\u0103\u0163ii: s\u0103 fac\u0103 din cultur\u0103 o afacere lucrativ\u0103. \u015ei voi discuta, c\u00e2t de cur\u00e2nd, \u015fi despre cele dou\u0103 procente de care Administra\u0163ia Fondului Cultural Na\u0163ional va beneficia, din nou, din veniturile Loteriei, dup\u0103 o pauz\u0103 de mai bine de un an.<br \/>\nP\u00e2n\u0103 atunci, muzeele sunt \u00eendemnate, demagogic, s\u0103 fac\u0103 rost de \u201efonduri europene\u201c \u015fi de \u201efonduri norvegiene\u201c. C\u0103 mai exist\u0103 \u015fi minuni, avem o dovad\u0103 recent\u0103 \u00een Dolj! Dar drumul p\u00e2n\u0103 la aceste fonduri e lung \u015fi, adeseori, este blocat de obstacole puse de aici, din Rom\u00e2nia, de c\u0103tre concet\u0103\u0163enii no\u015ftri. Aferim!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Tocmai mi-a spus un prieten c\u0103 nu e adev\u0103rat c\u0103 muzeele nu sunt apreciate \u00een Rom\u00e2nia. Uite, de exemplu, sunt unii mini\u015ftri care \u00ee\u015fi fac muzee private, din banii fura\u0163i de la noi. Avantajul ar fi unul singur: acela c\u0103, dup\u0103 condamnarea definitiv\u0103, operele de art\u0103 vor intra \u00een patrimoniul Statului, din care s-au tot&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/bugetele-noastre-si-banii-europenilor-pentru-muzeele-tarii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Bugetele noastre \u015fi banii europenilor pentru muzeele \u0163\u0103rii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[14010,14009],"class_list":["post-23051","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-programe-pentru-muzee","tag-redeschiderea-muzeului-de-arta-craiova"],"views":2604,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23051","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23051"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23051\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23051"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23051"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23051"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}