{"id":23045,"date":"2015-04-13T13:09:37","date_gmt":"2015-04-13T11:09:37","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23045"},"modified":"2015-04-13T13:09:37","modified_gmt":"2015-04-13T11:09:37","slug":"lecturi-pascale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/lecturi-pascale\/","title":{"rendered":"Lecturi pascale"},"content":{"rendered":"

Tereza de Lisieux, Poezii<\/em>, traducere de Mala B\u0103rbulescu, Editura Sapientia Ia\u015fi, 2008<\/strong>
\nPierre-Marie Beaude, Maria Trec\u0103toarea<\/em>, traducere de Paula Hristescu, Editura Vicovia Bac\u0103u, 2015<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Printr-o tradi\u0163ie veche de aproape dou\u0103 milenii, cele 40 de zile premerg\u0103toare s\u0103rb\u0103torii care celebreaz\u0103 \u00cenvierea lui Cristos, (\u201eQuandragesima\u201c), instaurat\u0103 \u00een lumea cre\u015ftin\u0103 \u00eenc\u0103 din secolul al IV-lea, \u00eei invit\u0103 pe oameni la modera\u0163ie, la rug\u0103ciune \u015fi la acte de caritate. P\u0103rintele Alexander Schmemann o nume\u015fte \u201eo c\u0103l\u0103torie a c\u0103rui destina\u0163ie este Pa\u015ftele\u201c. \u015ei, cum \u00een orice c\u0103l\u0103torie avem nevoie de c\u0103l\u0103uze sigure, am ales aici dou\u0103 figuri majore ale spiritualit\u0103\u0163ii cre\u015ftine, baz\u00e2ndu-ne pe dou\u0103 c\u0103r\u0163i traduse din limba francez\u0103 \u015fi ap\u0103rute de cur\u00e2nd la noi.
\nConsiderat\u0103 cea mai mare sf\u00e2nt\u0103 a timpurilor moderne, Tereza de Lisieux a sublimat tr\u0103irea cre\u015ftin\u0103 printr-un postulat accesibil tuturor \u015fi formulat \u00een cuvinte de o deconcertant\u0103 candoare. Suprema aspira\u0163ie a cre\u015ftinului se poate rezuma \u00een aceste cuvinte simple: \u201ea tr\u0103i din iubire\u201c. Scurta via\u0163\u0103 de numai 24 de ani a carmelitei din or\u0103\u015felul normand Lisieux a fost cu adev\u0103rat traversat\u0103 \u015fi iluminat\u0103 de aceast\u0103 iubire pentru Dumnezeu. Pentru a \u00eentregi aceast\u0103 defini\u0163ie a existen\u0163ei prin dragoste divin\u0103, Tereza adaug\u0103: \u201eA iubi e a da tot \u015fi a se da pe sine\u201c. Aceast\u0103 d\u0103ruire s-a manifestat \u015fi \u00een scrierile l\u0103sate de ea, calificabile pe bun\u0103 dreptate drept opere spirituale, genul lor literar urm\u00e2nd modelele practicate \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, perioada \u00een care ea a tr\u0103it, dar \u015fi \u00eenscriindu-se \u00een tradi\u0163ia carmelitan\u0103, acest ordin religios contemplativ refondat \u00een secolul al XVI-lea de Tereza de Avila, celebr\u0103 autoare de proz\u0103 \u015fi poezie. \u00cen ce o prive\u015fte pe carmelita francez\u0103, ea a l\u0103sat \u00een urma ei cunoscutul jurnal Istoria unui suflet, o bogat\u0103 coresponden\u0163\u0103, c\u00e2teva rug\u0103ciuni \u015fi piese de teatru, precum \u015fi un num\u0103r de 63 de poezii scrise \u00eentre februarie 1893 \u015fi iulie 1897 \u015fi adunate mai t\u00e2rziu \u00een volum. Publicarea lor o dator\u0103m Editurii Sapientia de la Ia\u015fi, iar traducerea \u00een limba rom\u00e2n\u0103, poetei Mala B\u0103rbulescu, al c\u0103rei talent a reu\u015fit s\u0103 p\u0103streze puritatea g\u00e2ndirii sfintei carmelite, s\u0103 redea modernitatea intrinsec\u0103 a poeziei tereziene, dar \u015fi forma poetic\u0103 \u015fi ritmul cantabil al poemelor, cum bine putem vedea, de exemplu, \u00eentr-un text emblematic al Terezei care exprim\u0103 admirabil spiritualitatea ei: \u201eVia\u0163a mea-i doar o clip\u0103, o or\u0103 care vine\/ Via\u0163a mea-i doar o zi ce-mi scap\u0103, va fugi\/ Eu pe p\u0103m\u00e2nt, \u015ftii, Doamne! S\u0103 te iubesc pe tine\/ Nu am dec\u00e2t ziua de azi!…\u201c (C\u00e2ntecul meu de azi). Pentru a reda \u00een limba rom\u00e2n\u0103 substan\u0163ialitatea doctrinei ei teologice, puritatea formei, ritmul \u015fi muzicalitatea versurilor, lucrurile nu au fost u\u015foare, \u015fi nu putem s\u0103 nu recunoa\u015ftem aici virtuozitatea traducerii extrem de fidele (cuvinte-cheie, ocuren\u0163e, termeni, citate) \u015fi de armonioase. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 \u00een mare parte aceste versuri erau de fapt \u201etexte de c\u00e2ntece\u201c, pentru diverse ceremonii care punctau via\u0163a Carmelului (luare de ve\u015fm\u00e2nt, anivers\u0103ri, s\u0103rb\u0103tori religioase, dedica\u0163ii sau \u201erecrea\u0163ii\u201c conventuale). De altfel, majoritatea poeziilor con\u0163in indica\u0163ii referitoare la melodiile care serveau de suport, \u00een mare parte arii la mod\u0103 \u00een acea epoc\u0103. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 abilitatea necesar\u0103 pentru traducerea unor astfel de versuri a fost u\u015furat\u0103 de experien\u0163a de textier\u0103 a Malei B\u0103rbulescu, ea reu\u015find deseori s\u0103 respecte \u00eentocmai structura silabic\u0103 \u015fi cantabilitatea textelor originale.
\nIat\u0103, spre exemplificare, primul cuplet din poezia dedicat\u0103 \u00cengerului meu p\u0103zitor, cu indica\u0163ia melodic\u0103 a c\u00e2ntecului Par les champs les plus magnifiques: \u201eTu, al sufletului meu P\u0103zitor Glorios\/ Ca o flac\u0103r\u0103 dulce \u015fi pur\u0103 mereu\/ Ce str\u0103luce\u015fti \u00een cerul frumos\/ L\u00e2ng\u0103 tronul lui Dumnezeu\/ Tu pentru mine pe p\u0103m\u00e2nt cobori \u015fi\/ Lumin\u00e2ndu-m\u0103 cu a ta m\u0103re\u0163ie\/ \u00cenger frumos, Fratele meu devii\/ Prietenul meu, Consolator mie!…\u201c. \u201ePoeziile mele, scrie ea, sunt o pornire a inimii, o inspira\u0163ie, nu mi-a\u015f putea impune s\u0103 fac o lucrare, un studiu\u201c. \u00cenclina\u0163ia spre puritate a tr\u0103irii tereziene, al c\u0103rei motor major era alimentat, cum se vede aici, de devo\u0163iunea ei religioas\u0103, de sim\u0163ul ei misionar \u015fi de adorarea Fe\u0163ei \u00eendurerate a lui Isus, nu oculteaz\u0103 nicidecum luciditatea pe care t\u00e2n\u0103ra carmelit\u0103 o a\u015faz\u0103 \u00een aceste versuri. M\u0103rturisirea pe care ea o face \u00eentr-o scrisoare adresat\u0103 abatelui Belli\u00e8re care aprecia poeziile ei: \u201eAceste s\u0103rmane poezii, scrie cu modestie Tereza, v\u0103 vor ar\u0103ta nu ceea ce sunt, ci ceea ce a\u015fa vrea \u015fi ar trebui s\u0103 fiu.\u201c \u00cen fine, trebuie s\u0103 subliniem c\u0103 aspira\u0163ia major\u0103 a Terezei, exprimat\u0103 \u00een medita\u0163iile ei poetice, \u0163ine mai cu seam\u0103 de con\u015ftiin\u0163a voca\u0163iei \u015fi a misiunii ei pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi de proximitatea \u00een sfin\u0163enie fa\u0163\u0103 de divinitatea lui Isus. Este \u015fi con\u0163inutul multor poezii, mai ales a dialogurile directe cu Sf\u00e2nta Fecioar\u0103, protectoarea \u015fi \u00eenlocuitoarea mamei sale, moart\u0103 c\u00e2nd Tereza avea 4 ani \u015fi jum\u0103tate. Ea este cea c\u0103reia Tereza \u00eei manifest\u0103 recuno\u015ftin\u0163a \u015fi-i \u00eencredin\u0163eaz\u0103 dorin\u0163ele ei cele mai secrete: \u201eD\u0103-mi tu s\u0103 \u00eei fiu credincioas\u0103\/ Mirelui meu divin Isus\/ C\u00e2ndva s-aud vocea-i duioas\u0103\/ Printre ale\u015fi s\u0103 zbor eu sus.\/ F\u0103r\u0103 exil \u015fi suferin\u0163\u0103\/ \u00cen Cer voi repeta la fel\/ C\u00e2ntecul de recuno\u015ftin\u0163\u0103,\/ Buna Regin\u0103 de Carmel!\u201c
\nNu putem s\u0103 nu amintim \u00een final un text esen\u0163ial, a c\u0103rui for\u0163\u0103 este cutremur\u0103toare, \u015ftiind c\u0103 Tereza va muri la numai 24 de ani, prin care ea confirm\u0103 actul de ofrand\u0103 de sine \u015fi traseaz\u0103 miezul doctrinei ei spirituale: \u201eA muri din Iubire, iat\u0103 speran\u0163a ce o am eu\/ C\u00e2nd rupt vedea-voi lan\u0163ul ce m\u0103 \u0163ine\/ Marea mea r\u0103splat\u0103 \u00eemi va fi Dumnezeu\/ Eu nu vreau alte bunuri pentru mine.\/ De-a lui Iubire vreau s\u0103 m\u0103 aprind\/ Vreau s\u0103-l v\u0103d, cu El s\u0103 fiu \u00een etern\u0103 unire\/ Iat\u0103 Cerul meu… iat\u0103 al meu destin:\/ A tr\u0103i din Iubire!!!…\u201c.
\nPierre-Marie Beaude, profesor la Universitatea din Metz, ne propune o biografie roman\u0163at\u0103 a Mariei Magdalena, un amestec reu\u015fit de legend\u0103 \u015fi de istoriografie \u00een centrul c\u0103ruia se afl\u0103 momentul major al convertirii acesteia ca urmare a \u00eent\u00e2lnirii ei cu Isus. Stilul c\u0103r\u0163ii este, dup\u0103 cum scrie Paula Hristescu, \u201esobru, dar poetic \u00een acela\u015fi timp, f\u0103r\u0103 emfaz\u0103 care arde \u00een focul pasiunii\u201c. Acest sentiment debordant de sensibilitate se face sim\u0163it \u00een paginile c\u0103r\u0163ii mai ales prin op\u0163iunea narativ\u0103 a folosirii persoanei \u00eent\u00e2i prin care personajul principal \u00eei invit\u0103 pe cititori s\u0103 devin\u0103 martori ai aventurii ei extraordinare. U\u015for de ghicit, prin urmare, cum o \u00eentreag\u0103 suit\u0103 de evenimente contrastante o conduce pe Maria Magdalena de la copil\u0103ria ei fericit\u0103 pe malurile lacului Galileei la adolescen\u0163a \u015fi maturitatea agitat\u0103 a fetei devenite prea repede femeie sub privirea avid\u0103 a b\u0103rba\u0163ilor, de la disperarea ei la marea \u00eent\u00e2lnire cu Isus, Prin\u0163ul inimii sale. Fiin\u0163a \u201evioaie \u015fi contemplativ\u0103\u201c de \u201eo frumuse\u0163e \u00eenc\u00e2nt\u0103toare\u201c, \u201esimpl\u0103, f\u0103r\u0103 artificii\u201c este lovit\u0103 \u00een mod brutal, ca \u015fi Tereza, de moartea prematur\u0103 a mamei sale, la o v\u00e2rst\u0103 la care avea nevoie de afectivitatea necesar\u0103 construirii personalit\u0103\u0163ii sale. De aceea ea se \u00eentreab\u0103: \u201eOare fidelitatea mea pentru ea, prea cur\u00e2nd plecat\u0103, s-a transformat \u00een acest refuz pe care l-am avut de a m\u0103 stabili, de a avea o cas\u0103?\u201c T\u00e2n\u0103ra Magdalena devine o marginal\u0103; \u00een timp ce toate fetele de v\u00e2rsta ei se c\u0103s\u0103toresc, visele ei se spulber\u0103, \u00ee\u015fi ofer\u0103 virginitatea unui b\u0103rbat, ceea ce din punct de vedere al tradi\u0163iei este o gre\u015feal\u0103 capital\u0103. Pleac\u0103 la ora\u015f, lucreaz\u0103 \u00eentr-un han, se prostitueaz\u0103. \u00cen fa\u0163a clien\u0163ilor de la han, \u201emeschini, la\u015fi, burto\u015fi\u201c, Magdalena simte tot dispre\u0163ul pe care ace\u015ftia \u00eel manifest\u0103 pentru fiin\u0163ele de genul ei care-\u015fi v\u00e2nd trupul. P\u0103catul ei este datorat dispre\u0163ului ar\u0103tat de ace\u015fti b\u0103rba\u0163i \u015fi \u201edorin\u0163elor p\u0103c\u0103toase\u201c. Este u\u015for de imaginat cum \u00eencetul cu \u00eencetul va cre\u015fte \u00een inima ei nevoia de a se \u015fti iubit\u0103 \u015fi pre\u0163uit\u0103 pe m\u0103sura purit\u0103\u0163ii pe care nu \u00eencetase s\u0103 o p\u0103streze \u00een suflet. Cui s\u0103-i \u00eencredin\u0163eze \u00eens\u0103 acest vis devenit imposibil, un vis al unei imposibile, dar profunde iubiri?
\n\u00cen\u0163elegem \u015focul imens pe care l-a avut asupra ei \u00eent\u00e2lnirea cu Isus. Fidel evanghelistului Luca (8:2), Pierre-Marie Beaude vorbe\u015fte de Maria din Magdala vindecat\u0103 de cei \u015fapte demoni. El se inspir\u0103 de asemenea din evenimentul vindec\u0103rii miraculoase a orbului, extrapol\u00e2nd redarea vederii acestuia cu o adev\u0103rat\u0103 recreare total\u0103 a identit\u0103\u0163ii Mariei. Frumuse\u0163ea ei \u00ee\u015fi reg\u0103se\u015fte \u00eentreaga str\u0103lucire sub atingerea m\u00e2inilor divine: \u201eAm sim\u0163it cum mi se \u00eenchid \u015fi se deschid pleoapele, cum n\u0103rile respir\u0103 mirosuri pe care nu le mai cuno\u015fteam. A luat p\u0103m\u00e2nt \u00een m\u00e2ini \u015fi l-a \u00eenmuiat cu saliv\u0103. Cu acest noroi de pe degetele sale a urmat forma nasului meu, mi-a modelat obrajii, buzele \u015fi apoi mi-a spus s\u0103 merg s\u0103 m\u0103 sp\u0103l la izvor\u201c. Din acest moment, Maria \u00eel urmeaz\u0103 pe Isus pe drumul P\u0103timirii, de la urcarea c\u0103tre Ierusalim \u015fi p\u00e2n\u0103 la R\u0103stignire. Agita\u0163ia arest\u0103rii, a procesului, a Drumului Crucii \u00eenceteaz\u0103 dintr-odat\u0103, l\u0103s\u00e2nd loc contempl\u0103rii Celui R\u0103stignit, dup\u0103 moarte. Spaima las\u0103 loc uimirii \u00een fa\u0163a ne\u00eenchipuitei for\u0163e a cruzimii oamenilor. \u00cen zorile Pa\u015ftelui, Maria \u00eel re\u00eent\u00e2lne\u015fte pe Isus \u00eenviat care-i roste\u015fte numele. Dup\u0103 acest moment istoric, autorul \u0163ine s\u0103 ne readuc\u0103 din nou pe terenul legendei, plas\u00e2ndu-\u015fi personajul \u00eentr-o retragere meditativ\u0103 pe malul m\u0103rii, departe de lume, dar cu inten\u0163ia abia schi\u0163at\u0103 de a traversa \u00eentinderea apelor spre un nou destin. De\u015fi de-abia sugerat\u0103, ghicim aici linia pe care ne conduce autorul, aceea a legendei conform c\u0103reia Marta, sora lui Laz\u0103r, Maria Magdalena, Maria-Salomea \u015fi Maria-Iacobea ar fi acostat \u00een Galia la Saintes-Maries de la Mer, pe coasta mediteranean\u0103, unde ar fi cre\u015ftinat popula\u0163ia din aceast\u0103 provincie.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Tereza de Lisieux, Poezii, traducere de Mala B\u0103rbulescu, Editura Sapientia Ia\u015fi, 2008 Pierre-Marie Beaude, Maria Trec\u0103toarea, traducere de Paula Hristescu, Editura Vicovia Bac\u0103u, 2015     Printr-o tradi\u0163ie veche de aproape dou\u0103 milenii, cele 40 de zile premerg\u0103toare s\u0103rb\u0103torii care celebreaz\u0103 \u00cenvierea lui Cristos, (\u201eQuandragesima\u201c), instaurat\u0103 \u00een lumea cre\u015ftin\u0103 \u00eenc\u0103 din secolul al IV-lea, \u00eei… Cite\u0219te mai mult »Lecturi pascale<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14004,14003,378,14002,14006,14005],"class_list":["post-23045","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-maria-trectoarea","tag-pierre-marie-beaude","tag-poezii","tag-tereza-de-lisieux","tag-traducere-de-mala-barbulescu","tag-traducere-de-paula-hristescu"],"views":1202,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23045","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23045"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23045\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23045"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23045"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23045"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}