{"id":23041,"date":"2015-04-13T13:04:53","date_gmt":"2015-04-13T11:04:53","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23041"},"modified":"2015-04-13T13:04:53","modified_gmt":"2015-04-13T11:04:53","slug":"limba-romana-din-basarabia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/limba-romana-din-basarabia\/","title":{"rendered":"Limba rom\u00e2n\u0103 din Basarabia"},"content":{"rendered":"

Vasile Bahnaru, Ascensiunea \u00een descensiune a limbii rom\u00e2ne \u00een Basarabia,<\/em> Ia\u015fi, Editura \u201ePrincepsEdit\u201c, Ia\u015fi, 2011, 383 p.<\/strong><\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n

Volumul Ascensiunea \u00een descensiune a limbii rom\u00e2ne din Basarabia de Vasile Bahnaru, reunind \u00een titlu dou\u0103 procese contrarii \u00eentr-unul singur, re\u00eenvie \u00een mintea cititorului alt nume de carte, structurat similar, prin aceea\u015fi unitate a contrariilor: Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Otomanicae. \u00cent\u00e2mpl\u0103tor sau nu, \u015fi acesta din urm\u0103 vine tot de la un c\u0103rturar moldovean, dar din dreapta Prutului. Cu aceasta, l-am numit pe Dimitrie Cantemir, prin\u0163ul moldav, animat de un mare ideal, \u00eens\u0103 cu resurse mici, ca s\u0103 r\u0103m\u00e2nem tot \u00een spa\u0163iul contradic\u0163iilor. Similitudinea dintre cele dou\u0103 c\u0103r\u0163i, se reg\u0103se\u015fte la nivelul perspectivei, comune p\u00e2n\u0103 la un punct, \u00een simultaneitate \u00eentr-un caz (cre\u015fterea \u00een descre\u015ftere), \u00een succesiune (cre\u015fterea \u015fi descre\u015fterea) \u00een cel\u0103lalt. Apoi, cei doi autori, \u201ep\u0103m\u00e2nteni\u201c (originari din acela\u015fi p\u0103m\u00e2nt \u201eprovincie, regiune\u201c), au adoptat acela\u015fi punct de vedere: prezentarea evolutiv\u0103 a realit\u0103\u0163ilor asupra c\u0103rora s-au oprit.
\nDup\u0103 mai bine de trei veacuri de la declan\u015farea r\u0103zboiului \u00eempotriva Imperiului Otoman, situa\u0163ia, \u00een datele ei fundamentale, pentru o jum\u0103tate din \u0162ara Mu\u015fatinilor, continu\u0103 s\u0103 ridice probleme. Una dintre ele, urm\u0103rit\u0103 \u00een cartea lui
\nV. Bahnaru, este limba teritoriului dintre Prut \u015fi Nistru, sub aspectul denomina\u0163iei, al func\u0163iunii, al drepturilor acesteia. Problematica, de o amploare f\u0103r\u0103 precedent, se reflect\u0103 \u00een interven\u0163iile autorului, mai vechi \u015fi mai noi, deja publicate \u00een periodice. Gruparea lor \u00eentr-un volum, cu dedica\u0163ia \u201eMemoriei mentorului meu, acad. Silviu Berejan\u201c, relevant\u0103 pentru calitatea de comilitoni a profesorului \u015fi a elevului, vine \u00een \u00eent\u00e2mpinarea cititorului, privat de presa ultimelor decenii, din at\u00e2t de specialul spa\u0163iu basarabean.
\nCu o structur\u0103 dens\u0103, evident\u0103 \u00een cele patru sec\u0163iuni, precedate de un Cuv\u00e2nt-\u00eenainte (p. 7\u201311): I. Probleme de lingvistic\u0103 (p. 11\u2013124), II. Note etimologice (p. 195\u2013240), III. Din istoria lingvisticii (p. 241\u2013269), IV. Probleme de sociolingvistic\u0103 (p. 270\u2013383), cartea reune\u015fte articole, \u00een parte, axate pe fapte devenite istorie: \u00eentre altele, revenirea la scrisul latin \u015fi oficializarea limbii rom\u00e2ne \u00een Republica Moldova (p. 9).
\nDin totalul interven\u0163iilor, spicuim c\u00e2teva titluri: Despre antonimia ocazional\u0103, cu punctul de plecare \u00een faptul c\u0103 \u201erela\u0163iile dintre semnele verbale pot fi <…> nu numai de echivalen\u0163\u0103 semantic\u0103, ci \u015fi de opozi\u0163ie semantic\u0103\u201c (p. 14). Ca rezultat al transferului prin similitudine (\u201enu s-a f\u0103cut v\u0103car\u201c, ci \u201e\u015fcolar\u201c, prin urmare analfabet\u2013v\u0103car\u2013\u015ftiutor de carte\u2013\u015fcolar) sau prin contiguitate (\u201eieri c\u0103ldur\u0103, azi z\u0103pad\u0103\u201c, antonimul curent pentru \u201ec\u0103ldur\u0103\u201c fiind subst. \u201efrig\u201c, calitate intrinsec\u0103 a subst. \u201ez\u0103pad\u0103\u201c, deci \u201ec\u0103ldur\u0103\u2013frig\u2013z\u0103pad\u0103\u201c), se ajunge la opozi\u0163ia ocazional\u0103. Autorul mai discut\u0103 un alt fenomen: enanteosemia sau polarizarea semantic\u0103, const\u00e2nd \u00een prezen\u0163a de seme opozitive \u00een cadrul unuia \u015fi aceluia\u015fi semn verbal: arenda \u2013 \u201ea da \u015fi a lua \u00een arend\u0103\u201c; \u00eemprumuta \u2013 \u201ea da \u015fi a lua \u00eemprumut\u201c; \u00eenainte \u2013 \u201e\u00een trecut\u201c, dar \u015fi \u201e\u00een viitor\u201c (p. 16).
\n\u00cen general, lingvistul analizeaz\u0103 situa\u0163ii pe care le define\u015fte cu terminologie sugestiv\u0103. Urm\u0103rind limbajul poetic, constat\u0103 c\u0103 poe\u0163ii creeaz\u0103 noi cuvinte, necesare mesajului lor, deci: ocazionalisme lexicale (Unele aspecte stilistico-semantice ale ocazionalismelor lexicale \u00een crea\u0163ia lui Em. Bucov, p. 20\u201326). \u00cen acest scop, se recurge la reproducerea analogic\u0103 a structurii morfematice a unui lexem cunoscut, ca, de pild\u0103, \u201epoe\u0163andru\u201c, dup\u0103 \u201eb\u0103ie\u0163andru\u201c, selectat pentru conota\u0163ia de v\u00e2rst\u0103 exprimat\u0103, pentru a marca imaturitatea artistic\u0103 a poe\u0163ilor astfel defini\u0163i: avalan\u015fa de poe\u0163andri… Alteori, se apeleaz\u0103 la derivare, folosindu-se, ca baze, antroponime arhicunoscute, \u00eenc\u0103rcate de semnifica\u0163ii: Hitler > hitleri \u201ea ucide\u201c: \u201eLa porunca vremii \/ Mocne\u015fte unul, Barb\u0103, \/ El vrea pe Sadoveanu \/ S\u0103-l hitlere, s\u0103-l ard\u0103\u201c.
\nLingvistul se opre\u015fte insistent asupra unei sintagme, cu semantism negativ, evident \u00een titlu: \u201ePatriot \u2013 na\u0163ionalist\u201c (p. 47\u201349), frecvente \u00een presa basarabean\u0103. R\u0103spunz\u00e2nd imperativelor de moment, autorul opereaz\u0103 distinc\u0163iile teoretice cuvenite: \u201eNa\u0163ionalismul define\u015fte o atitudine \u015fi o realitate istoric\u0103 \u00een care ne punem toat\u0103 speran\u0163a, iat\u0103 de ce cuv\u00e2ntul na\u0163ionalist nu este sinonim cu \u015fovin. Nici pe departe. Cuv\u00e2ntul na\u0163ionalist ar putea fi sinonim cu patriot, semnifica\u0163ia acestor cuvinte fiind aproape identic\u0103\u201c (p. 47). Ca \u015fi c\u00e2nd s-ar afla \u00een fa\u0163a unor virtuali cursan\u0163i, \u201eprofesorul\u201c recurge, didactic, la un distinguo necesar: \u201eExist\u0103 o anumit\u0103 deosebire: \u201ea fi patriot\u201c este o obliga\u0163ie a fiec\u0103rui cet\u0103\u0163ean, legiferat\u0103 prin constitu\u0163ia oric\u0103rui stat. \u201eA fi na\u0163ionalist\u201c nu este o obliga\u0163ie, ci este o voca\u0163ie \u015fi o op\u0163iune. \u201eA fi patriot\u201c \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii ata\u015fat intereselor statului \u00een care tr\u0103ie\u015fti <…>. To\u0163i cet\u0103\u0163enii unei \u0163\u0103ri sunt sau trebuie s\u0103 fie patrio\u0163i. Numai c\u0103 cet\u0103\u0163enia \u0163i-o mai po\u0163i \u015fi schimba, emigr\u00e2nd \u00een alte \u0163\u0103ri. Na\u0163ionalitatea \u00eens\u0103 nu se poate schimba\u201c (ibid.).
\nPentru situa\u0163ia din Rep. Moldova, explicitarea no\u0163iunilor de mai sus este cu siguran\u0163\u0103, binevenit\u0103: \u201e\u00cen interiorul spa\u0163iului rom\u00e2nesc din Basarabia, na\u0163ionalismul rom\u00e2n\u015fesc\u0163, atunci c\u00e2nd este un na\u0163ionalism autentic, nu exclude na\u0163ionalismul concet\u0103\u0163enilor no\u015ftri de alt\u0103 na\u0163ionalitate, at\u00e2ta vreme c\u00e2t ace\u015ftia sunt patrio\u0163i one\u015fti ai acestui p\u0103m\u00e2nt. Numai \u015fovinii se exclud unii pe al\u0163ii \u015fi se separ\u0103 \u00eentre ei. Na\u0163ionali\u015ftii se presupun reciproc, a\u015fa cum existen\u0163a altor na\u0163ionalisme ne ajut\u0103 s\u0103 ne \u00een\u0163elegem propriul nostru na\u0163ionalism (p. 48). Lu\u00e2nd \u00een dezbatere probleme ardente pentru situa\u0163ia local\u0103, cei avu\u0163i \u00een vedere sunt nu numai speciali\u015ftii, ci to\u0163i cei preocupa\u0163i de cultura general\u0103. Pentru a defini neologismele (Stratificarea stilistic\u0103 a lexicului rom\u00e2nesc, p. 74\u2013104) se amintesc cele dou\u0103 accep\u0163ii 1. \u00een sens larg, \u201eorice cuv\u00e2nt nou, \u00eemprumutat sau creat din mijloace interne\u201c (p. 76); \u00een sens restr\u00e2ns, \u201ecuv\u00e2ntul str\u0103in, \u00eemprumutat la o dat\u0103 nu prea \u00eendep\u0103rtat\u0103\u201c (ib.), dar \u015fi cea de a treia (dup\u0103 Iorgu Iordan, Vl. Robu, Limba rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103, 1978, p. 277), neologisme \u2013 \u201ecuvintele \u00eemprumutate \u00een perioada de timp acoperit\u0103 de conceptul \u00ablimb\u0103 rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103\u00bb, despre care vorbitorii au con\u015ftiin\u0163a c\u0103 sunt noi\u201c. \u00cen opozi\u0163ie cu neologismele, arhaismele, reflex al stratific\u0103rii temporale a vocabularului, separate \u00een lexicale \u015fi semantice, includ \u015fi istorismele, lexeme proprii unor epoci din istoria unui popor, pentru Basarabia, cele mai recente fiind determinate de pr\u0103bu\u015firea aparatului politico-administrativ sovietic: colhoz, colhoznic, comsomolist, sovhoz, soviet etc. Prin comentariul regionalismelor, elemente specifice limbii rom\u00e2ne regionale, se subliniaz\u0103 caracterul discontinuu imprimat de acestea, dar mai ales continuitatea din punctul de vedere al fondului lexical de baz\u0103, implicit, unitatea acesteia, recunoscute \u00eentre limbile romanice. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, prezentarea diferen\u0163elor sociale, \u00eentrege\u015fte studiul asupra stratific\u0103rii stilistice a vocabularului rom\u00e2nesc, autorul contribuind la \u00eembog\u0103\u0163irea acestuia prin completarea cu termeni tehnici: al\u0103turi de argotism, profesionalism, acum \u015fi jargonism, absent din lexicul de specialitate. Aici remarc\u0103m lista exhaustiv\u0103, p\u00e2n\u0103 la proba contrarie, cu numele meseriilor (populare) \u015fi ai practican\u0163ilor acestora.
\nPreocupat statornic de neologisme, V. Bahnaru reia problema acestora, din diverse unghiuri, ca acela al ponderii \u00een inventarul dic\u0163ionarelor, pentru a sublinia faptul c\u0103 vocabularul limbii rom\u00e2ne moderne exceleaz\u0103 \u00een elemente noi, p\u0103trunse \u00een ultimul secol (Vocabularul curent, de baz\u0103 (esen\u0163ial) \u015fi neologismele; p. 109\u2013113). \u00cen multitudinea de probleme de ordin lingvistic nu lipsesc nici dic\u0163ionarele, ca importante instrumente de lucru \u00een domeniu: Marginalii: influen\u0163a lexicografiei franceze asupra celei rom\u00e2ne\u015fti (p. 120\u2013128), Considera\u0163ii privind tipologia dic\u0163ionarelor (p. 142\u2013156), Note despre tipologia dic\u0163ionarelor\u00a0 (p. 156\u2013157).
\nCea de-a doua sec\u0163iune II. Note etimologice cuprinde: Din istoria cuvintelor (I\u2013VIII) \u015fi Cuvintele \u00een tumultul vie\u0163ii (I\u2013VI). Mereu \u00een slujba limbii rom\u00e2ne, V. Bahnaru, prin fiecare interven\u0163ie \u201eoficiaz\u0103\u201c, cu o anumit\u0103 solemnitate, \u00een numele acesteia. Simte c\u0103 este nevoie s\u0103 se situeze \u00een serviciul \u201epatriei\u201c sale: \u201elimba rom\u00e2n\u0103\u201c. Pentru mai buna\u00a0 cunoa\u015ftere a acesteia, \u00een plan local, prezint\u0103 grupaje de cuvinte vechi sau noi, aproape monografic: origine, sens(uri), circula\u0163ie etc., c\u0103ci \u00een r\u0103sturnarea de situa\u0163ii din Rep. Moldova, este nevoie de vocea sa autorizat\u0103, spre a-\u015fi ajuta concet\u0103\u0163enii \u00een amplul proces de \u201ererom\u00e2nizare\u201c. Notele din partea a II-a dispun \u015fi de o latur\u0103 practic\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t explica\u0163iile teoretice beneficiaz\u0103 de exemple pentru deprinderea corect\u0103 a unor lexeme ca uz, regim de rela\u0163ii etc.
\n\u015ei \u00een cea de a treia sec\u0163iune, V. Bahnaru r\u0103m\u00e2ne \u201elingvistul de serviciu\u201c. Titlurile incluse completeaz\u0103 plenar cartea de vizit\u0103 a provinciei. Lingvistica romanic\u0103 a R.S.S.S, M(oldovene\u015fti)
\n(p. 241\u2013252) sugereaz\u0103 apartenen\u0163a popula\u0163iei majoritare la o anumit\u0103 familie de limbi; B. P. Hasdeu \u00een contextul lingvistic european (p. 253\u2013256), prin pozi\u0163ionarea c\u0103rturarului \u00eentr-un astfel de cadru, transmite informa\u0163ia necesar\u0103 despre un spirit enciclopedic, de sorginte basarabean\u0103, concordant cu exigen\u0163ele \u015ftiin\u0163ifice europene ale epocii. Este motivul pentru care, \u00een provincia sa natal\u0103, \u00eenv\u0103\u0163atul va constitui reperul permanent \u00een cercetarea filologic\u0103: B. Petriceicu Hasdeu \u015fi problemele dezvolt\u0103rii lingvisticii moldovene\u015fti (p. 257\u2013269).
\n\u00cen ultima dintre sec\u0163iuni, IV. Probleme de sociolingvistic\u0103, omul de \u015ftiin\u0163\u0103 V. Bahnaru este dublat de omul politic V. Bahnaru. \u00cen articolul purt\u00e2nd un titlu cu parfum de epoc\u0103, M\u0103surariul civiliza\u0163iei, autorul pleac\u0103 de la chestiuni lingvistice \u015fi ajunge la acelea\u015fi chestiuni… lingvistice. Cu evident\u0103 voca\u0163ie de cet\u0103\u0163ean angajat, lingvistul alterneaz\u0103 cu militantul \u00een sus\u0163inerea aceleia\u015fi probleme, limba \u015fi calitatea ei de instrument de comunicare, performant prin instruc\u0163ie, \u00een defini\u0163ia lui Eminescu, nimic altceva dec\u00e2t \u201em\u0103surariul civiliza\u0163iei unui popor\u201c. Prin Devoal\u0103ri par\u0163iale \u00een istoria limbii noastre (p. 274\u2013296) se deschide seria unor dezbateri polemice, cu argumente \u015ftiin\u0163ifice, pentru a repune \u00een drepturi adev\u0103rul, \u00een pofida mistific\u0103rilor istorice practicate constant. Spirit polemic incitant, V. Bahnaru se define\u015fte prin intransigen\u0163\u0103. Scrisul constituie tribuna pe care o frecventeaz\u0103, deopotriv\u0103, \u00een chestiuni politice sau lingvistice. \u00cen desf\u0103\u015furarea unei argumenta\u0163ii bine puse la punct \u2013 adev\u0103rul \u015ftiin\u0163ific \u2013 polemistul \u0163inte\u015fte c\u0103tre clarificare, o dat\u0103 pentru totdeauna. Ca profesionist de o anumit\u0103 etnie, are de luptat p\u00e2n\u0103 \u015fi pentru alfabetul intrat sub inciden\u0163a legii (cf. Alfabet pe banca acuza\u0163ilor? \u00cen jurul discu\u0163iilor asupra alfabetului est-romanicilor; p. 297\u2013313). Problemele, a\u015fa cum reflect\u0103 titlurile, decurg una din cealalt\u0103, \u00eenl\u0103n\u0163uindu-se: \u00centre fic\u0163iune \u015fi realitate, Cine are nevoie de limba moldoveneasc\u0103 (p. 320\u2013329), aproape o \u00eentrebare retoric\u0103, Scrisoare deschis\u0103 (p. 330\u2013337), Alexe Mateevici \u2013 Tribun al adev\u0103rului \u015ftiin\u0163ific (p. 338\u2013357), Bilingvism colectiv \u2013 patologie verbal\u0103 (p. 358\u2013363), Reflec\u0163ii asupra limbajului post-totalitar (I, p. 363\u2013367, II, p. 363\u2013367), G\u00e2nduri triste (p. 373\u2013375), Limba rom\u00e2n\u0103 \u00een Republica Moldova: 20 de ani de agita\u0163ie \u015fi incertitudine (p. 376\u2013383). Articolele evoc\u0103 epoca de dualism lingvistic, \u00een care a evoluat limba rom\u00e2n\u0103 din Basarabia, lipsa parit\u0103\u0163ii func\u0163ionale, afect\u00e2nd \u00eens\u0103\u015fi \u201efiin\u0163a\u201c instrumentului de comunicare al popula\u0163iei majoritare. Omul de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi omul politic, V. Bahnaru, \u00ee\u015fi dau m\u00e2na \u00een demascarea \u201ebilingvismului armonios\u201c, nimic altceva dec\u00e2t un \u201er\u0103zboi al limbilor \u015fi delir de moarte al limbii rom\u00e2ne\u201c (p. 362). Deliberat, se reactualizeaz\u0103 avertismentul din 1997 adresat etnicilor rom\u00e2ni, ca solu\u0163ie la starea actual\u0103: includerea cultural\u0103, economic\u0103, politic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia (p. 374). De\u015fi \u00een condi\u0163ii \u201ede agita\u0163ie \u015fi incertitudine\u201c, pentru Vasile Bahnaru, afirmarea plenar\u0103 a limbii rom\u00e2ne, scoaterea ei din conflictul lingvistic \u015fi din concuren\u0163a cu limba ex-dominant\u0103 r\u0103m\u00e2ne o datorie permanent\u0103, un ideal de la care nu poate \u015fi nici nu vrea s\u0103 abdice.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vasile Bahnaru, Ascensiunea \u00een descensiune a limbii rom\u00e2ne \u00een Basarabia, Ia\u015fi, Editura \u201ePrincepsEdit\u201c, Ia\u015fi, 2011, 383 p.   Volumul Ascensiunea \u00een descensiune a limbii rom\u00e2ne din Basarabia de Vasile Bahnaru, reunind \u00een titlu dou\u0103 procese contrarii \u00eentr-unul singur, re\u00eenvie \u00een mintea cititorului alt nume de carte, structurat similar, prin aceea\u015fi unitate a contrariilor: Historia incrementorum… Cite\u0219te mai mult »Limba rom\u00e2n\u0103 din Basarabia<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[14001,14000],"class_list":["post-23041","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-ascensiunea-in-descensiune-a-limbii-romane-in-basarabia","tag-vasile-bahnaru"],"views":2473,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23041","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23041"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23041\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23041"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23041"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23041"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}