{"id":23039,"date":"2015-04-13T13:03:10","date_gmt":"2015-04-13T11:03:10","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23039"},"modified":"2015-04-13T13:03:10","modified_gmt":"2015-04-13T11:03:10","slug":"intre-turnul-de-fildes-si-freamatul-cetatii-rememorari-la-o-jumatate-de-secol-de-la-moartea-lui-g-calinescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/intre-turnul-de-fildes-si-freamatul-cetatii-rememorari-la-o-jumatate-de-secol-de-la-moartea-lui-g-calinescu\/","title":{"rendered":"\u00centre turnul de filde\u015f \u015fi fream\u0103tul Cet\u0103\u0163ii. Rememor\u0103ri la o jum\u0103tate de secol de la moartea lui G. C\u0103linescu"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Scriitor total, cum a fost caracterizat, \u00eentre al\u0163ii, de Al. Dima \u00eentr-o memorabil\u0103 conferin\u0163\u0103 \u0163inut\u0103 la Casa Pogor, \u00een seria str\u0103lucitelor prelec\u0163iuni de dinainte de 1990 (cele ce au urmat evenimentelor din decembrie \u201989 fiind uneori viciate de climatul politic \u015fi cultural confuz \u015fi conflictual \u00een care s-au produs), G. C\u0103linescu s-a ilustrat plenar \u00een perioada ie\u015fean\u0103 (1936-1944), cea mai fecund\u0103 a vie\u0163ii sale. La Ia\u015fi, ca elev al \u015fcolii primare Carol, situat\u0103 \u00een vecin\u0103tatea casei \u00een care, dup\u0103 aproape trei decenii, avea s\u0103 fie chiria\u015f timp de opt ani, \u015fi la c\u00e2teva sute de metri de Universitatea unde va rosti cele mai str\u0103lucite prelegeri de literatur\u0103 \u015fi estetic\u0103 ce s-au \u0163inut vreodat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, cunoscuse, m\u0103rturise\u015fte creatorul lui \u201e\u015fun\u201c, \u201esentimentele tragice \u015fi \u00eenalt patetice\u201c. Apoi, \u00ee\u015fi va aminti el cu nostalgie \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103: \u201eaici mi-am luat eu doctoratul, aici mi-am \u00eenceput cariera universitar\u0103, aici am elaborat Istoria literaturii rom\u00e2ne \u015fi tot aici am tip\u0103rit Jurnalul literar ajutat de ni\u015fte tineri studen\u0163i vioi, dinamici \u015fi plini de entuziasm\u201c. Al. Piru, unul dintre acei tineri studen\u0163i, \u00eemi relata \u00eentr-un interviu c\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul magistrului s\u0103u, a c\u0103rui apari\u0163ie a constituit un veritabil eveniment, \u015fi nu doar \u00een capitala Moldovei, era conceput ca \u201eo publica\u0163ie\u00a0 modern\u0103 de critic\u0103 \u015fi informa\u0163ie literar\u0103, o noutate \u00een Rom\u00e2nia\u201c, dup\u0103 modelul revistei La critica a lui Benedetto Croce.<\/strong><\/em><br \/>\nA spune c\u0103 G. C\u0103linescu scria aproape toat\u0103 revista nu e deloc o exagerare. El se conformeaz\u0103 astfel programului Jurnalului literar, \u00eentre cerin\u0163ele c\u0103ruia figura \u015fi aceea de a \u201ecultiva scriitorul total\u201c. Spa\u0163iul cel mai \u00eentins este rezervat studiilor de istorie literar\u0103 \u015fi faimoaselor portrete semnate de marele critic. Acestea vor intra \u00een monumentala Istorie, carte care, afirma acela\u015fi Al. Piru, dar nu numai el, nu se scrie dec\u00e2t o singur\u0103 dat\u0103 \u00eentr-o cultur\u0103. Discipol preferat al lui C\u0103linescu, el \u00eensu\u015fi autor de istorii \u015fi panorame literare, Piru \u00ee\u015fi \u00eencheia astfel postfa\u0163a la Compediul ap\u0103rut \u00een 1968: \u201eExaminezi diversele contribu\u0163ii \u015fi lucr\u0103ri ale istoricilor literari, desigur onorabili \u015fi merituo\u015fi din trecut, cum ai asista la acordarea unui pian. Deschizi apoi Istoria literaturii rom\u00e2ne de G. C\u0103linescu. Un compozitor de geniu, Beethoven, intr\u0103 tumultuos \u00een scen\u0103. \u00cencepe marele concert\u201c. Aceste memorabile fraze exprim\u0103 un adev\u0103r valabil \u015fi ast\u0103zi, la aproape patru decenii de c\u00e2nd au fost scrise, \u015fi nu e greu de prev\u0103zut c\u0103 a\u015fa va r\u0103m\u00e2ne pentru mult\u0103 vreme, de fapt, pentru totdeauna. Jurnalul literar este, \u015fi el, de\u015fi a ap\u0103rut doar \u00een 53 de numere, o oglind\u0103 a scriitorului total C\u0103linescu, a spiritului s\u0103u proteic. \u00cen paginile lui, Aristarc\u00a0 \u00ee\u015fi continu\u0103 Cronica pesimistului, transferat\u0103 din Adev\u0103rul literar \u015fi artistic. Rubrica Indiscre\u0163ii \u015fi anecdote este redactat\u0103 \u00een bun\u0103 parte de marele critic. C\u0103linescu public\u0103 \u00een mai multe numere ale revistei Diavolul \u00eendr\u0103gostit de Cazotte, dup\u0103 care, observ\u00e2nd c\u0103 \u201e\u00een linie general\u0103 romanul rom\u00e2nesc sufer\u0103 de lipsa de inven\u0163ie\u201c, iar critica are oroare de senza\u0163ional, de poli\u0163ienesc, de\u015fi \u201emarile literaturi cu roman de observa\u0163ie, au \u015fi romanul senza\u0163ional, pur epic\u201c, lanseaz\u0103 foiletonul \u201eabsolut improvizat al romanului sau nuvelei senza\u0163ionale Misterele castelului din Tristenburg\u201c, preciz\u00e2nd: \u201eN-avem niciun plan \u015fi noi \u00een\u015fine suntem curio\u015fi s\u0103 \u015ftim ce cuprinde nara\u0163iunea posibil\u0103\u201c. Nara\u0163iunea va fi continuat\u0103 de Mircea Pavelescu, un obi\u015fnuit al revistei, Mircea B\u00e2rsan, A. Lucaci, Eusebiu Camilar,<br \/>\nM. Bran \u015fi Horia \u0162opa \u015fi va cuprinde \u015fapte episoade. \u00centr-un Epilog la foiletonul nostru este dezv\u0103luit\u0103 regula jocului: \u201eFiecare foileton era f\u0103cut pe loc de altcineva, dup\u0103 o scrutare \u00een fug\u0103 a liniei narative\u201c, apreciindu-se c\u0103 \u201ejocul a dat rezultate\u201c. Criticul \u00eei caracterizez\u0103 succint pe participan\u0163ii la ludica aventur\u0103 epic\u0103 ini\u0163iat\u0103 de el \u015fi folose\u015fte prilejul de a semnala: \u201eMentalitatea \u00een genere a autorilor rom\u00e2ni nu este epic\u0103 \u015fi \u00eenclinarea lor nu e spre construc\u0163ie, ci spre contemplare. Romanul nostru a devenit un lung basm, un lung poem f\u0103r\u0103 alt\u0103 ra\u0163iune dec\u00e2t aceea a c\u0103l\u0103toriei \u00een fantastic. Iat\u0103 motivul pentru care g\u0103sim inutil de a-l mai continua. Alecsandri avea dreptate: Rom\u00e2nul e n\u0103scut poet\u201c. Aluzia \u015fi ironia fin\u0103 puteau viza pe mul\u0163i, inclusiv pe Sadoveanu sau chiar pe prolificul romancier de succes Cezar Petrescu, nemaivorbind de Ionel Teodoreanu pe care C\u0103linescu \u00eel \u201edesfiin\u0163ase\u201c ca prozator, neg\u00e2ndu-i literalmente talentul epic. Scrierea insolitului roman, altminteri de condeie lipsite de suflu epic, a fost pentru critic mai mult prilejul dec\u00e2t cauza unei concluzii a\u015fa-zic\u00e2nd anun\u0163ate. O experien\u0163\u0103 similar\u0103 avea s\u0103 fie repetat\u0103 de C\u0103linescu \u00een 1946, \u00een timpul unei c\u0103l\u0103torii la Moscova, de aceast\u0103 dat\u0103 um\u0103r la um\u0103r cu un romancier veritabil, profesionist: Cezar Petrescu (cf. Manuscriptum, nr. 3, 1978, pp. 171-174). Pe fila map\u0103 ce \u00eembrac\u0103 manuscrisul celor doi citim o adnotare a lui G. C\u0103linescu: \u201eLa Moscova, G. C\u0103linescu \u015fi Cezar Petrescu au \u00eencercat s\u0103 scrie un roman \u00een doi, alternativ. \u00cenceputul e de G. C\u0103linescu, apoi continu\u0103 Cezar Petrescu, \u00eens\u0103 romanul n-a mai fost scris, nefiind timp\u201c.<br \/>\n\u00cen mai multe numere ale Jurnalului literar apar dou\u0103 rubrici mondene \u2013 Arta, moda \u015fi via\u0163a \u015fi Gastronomice \u2013 \u00een care stilul c\u0103linescian e perfect recognoscibil. Referitor la prima, C\u0103linescu preciza: \u201eNe propunem a da cititorilor&#8230; \u00eendrum\u0103ri artistice pentru \u00eenfrumuse\u0163area vie\u0163ii zilnice, no\u0163iuni de mod\u0103, de interior \u015fi chiar de estetic\u0103 corporal\u0103\u201c, iar c\u00e2t prive\u015fte cea av\u00e2nd ca obiect gastronomia, el \u00ee\u015fi prevenea mai ales cititoarele: \u201eNu vom da aici liste de bucate \u015fi re\u0163ete culinare economice, ci ne vom ocupa de alimenta\u0163ie ca de o satisfac\u0163ie pur\u0103, artistic\u0103, independent\u0103 de nutri\u0163ie, subliniind raporturile \u00eentre buc\u0103t\u0103rie \u015fi literatur\u0103 \u015fi oferind cititoarelor sugestii pentru prepararea unui dejun de intelectuali\u201c. Dar m\u0103\u015ftile lui Aristarc sunt mult mai numeroase \u015fi mai surprinz\u0103toare. Sub pseudonimul Nostradamus, C\u0103linescu sus\u0163ine rubrica Ocultism, \u00een chenarul c\u0103reia se discut\u0103 despre vise, supersti\u0163ii, magie etc., \u015fi care i-a intrigat, se pare, pe unii \u201era\u0163ionali\u015fti\u201c, de vreme ce \u00eentr-o Cronic\u0103 a mizantropului, din num\u0103rul 15 al revistei, intitulat\u0103 Rom\u00e2nul e serios, parafraz\u0103 a cunoscutei ziceri \u201erom\u00e2nii e de\u015ftep\u0163i\u201c, autorul ei scria: \u201eSunt autorizat de direc\u0163ie s\u0103 explic rom\u00e2nului serios c\u0103 rubrica Ocultism e din cele mai importante ale revistei \u015fi intr\u0103 \u00een program. C\u0103 va fi ori nu adev\u0103rat c\u0103 situa\u0163iunea individului la na\u015ftere \u00een raport cu mi\u015fcarea cerului are \u00eenr\u00e2urire asupra desf\u0103\u015fur\u0103rii vie\u0163ii e un lucru secundar pentru noi&#8230; Pentru noi este esen\u0163ial acest lucru ca individul s\u0103 \u00eenve\u0163e a se a\u015feza sub cer, \u015fi nu numai pe p\u0103m\u00e2nt&#8230; Horoscopul este jocul nostru inofensiv \u015fi totu\u015fi profund, este col\u0163ul prin care \u00eencerc\u0103m s\u0103 atragem pe cititorul f\u0103r\u0103 cuno\u015ftin\u0163e filosofice la viziunea aspectului metafizic al lumii\u201c. C\u0103linescu sus\u0163ine, \u00eencep\u00e2nd cu num\u0103rul 25 al Jurnalului literar, \u015fi rubrica Prostologhicon, c\u0103reia i se aloc\u0103 un spa\u0163iu copios: \u201e\u00cen glumele \u015fi r\u0103ut\u0103\u0163ile noastre \u2013 avertiza el \u2013 trebuie s\u0103 se vad\u0103 un principiu critic aplicat \u015fi dorin\u0163a de a \u00eendrepta un vi\u0163iu de informa\u0163ie \u00een via\u0163a literar\u0103. Nefiind \u00eens\u0103 critici \u00eencheiate, aceste mali\u0163ii nu sunt valabile dec\u00e2t \u00een cazul aplicat \u015fi nu-\u015fi pot extinde concluziile asupra \u00eentregii activit\u0103\u0163i a autorului atins de ele. Ele sunt deci simple glume semnificative cu substrat estetic \u015fi etic, cu scopul de a corecta, de e posibil, pe autor, \u015fi de a atrage aten\u0163ia cititorului f\u0103r\u0103 pedanterie asupra c\u00e2torva propozi\u0163ii de estetic\u0103 \u015fi etic\u0103 literar\u0103\u201c. Tot C\u0103linescu redacteaz\u0103 rubrica Cinematograful, iar \u00eencep\u00e2nd cu num\u0103rul 29\u00a0 public\u0103 fi\u015fe ale scriitorilor contemporani sub titlul Repertoriul nostru. Ca traduc\u0103tor, ini\u0163iaz\u0103 o adev\u0103rat\u0103 campanie de popularizare a marilor scriitori str\u0103ini \u015fi de familiarizare a cititorului rom\u00e2n cu capodoperele literaturii \u015fi g\u00e2ndirii universale din toate timpurile. C\u0103linescu scrie editorialele revistei \u015fi presteaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi cele mai m\u0103runte, dar solicitante, treburi redac\u0163ionale: r\u0103spunde la po\u015fta redac\u0163iei, scrie note \u015fi anun\u0163uri etc. \u00centre\u0163ine un permanent \u015fi incitant dialog cu cititorii \u015fi cu tinerii aspiran\u0163i la gloria literar\u0103. Din p\u0103cate, niciun scriitor important nu-\u015fi datore\u015fte debutul Jurnalului literar, cu o singur\u0103 excep\u0163ie: \u015etefan Augustin Doina\u015f. De\u015fi \u00ee\u015fi va fi dorit de bun\u0103 seam\u0103 s\u0103 descopere talente noi \u015fi puternice, C\u0103linescu manifesta un fel de mizantropie critic\u0103, a\u015fa cum reiese \u015fi dintr-o scrisoare trimis\u0103 la 9 ianuarie 1939 lui Alexandru Rosetti: \u201e\u00ce\u0163i trimit al\u0103turat un m(anu)s(cri)s al unui t\u00e2n\u0103r bucovinean, Eusebiu Camilar (era manuscrisul romanului Cordun \u2013 nota mea). I l-am publicat \u00een Ad(ev\u0103rul) literar \u015fi \u00een V(ia\u0163a) Rom(\u00e2neasc\u0103). Nu e o capodoper\u0103, desigur (genera\u0163ie slab\u0103), dar e o confesiune simpl\u0103, dramatic\u0103, \u00een sf\u00e2r\u015fit un document\u201c.<br \/>\nLa 1 septembrie 1939, Germania hitlerist\u0103 atac\u0103 Polonia, declan\u015f\u00e2nd astfel cea mai devastatoare conflagra\u0163ie pe care a cunoscut-o istoria. Din programul Jurnalului literar\u00a0 politica era exclus\u0103. Dar numai \u00een vremuri normale. C\u0103linescu se pronun\u0163ase \u00een articolul Avem un program \u00een mod r\u0103spicat: \u201eSt\u0103m \u00een turnul de filde\u015f al artei pure at\u00e2ta vreme c\u00e2t patria e \u00een siguran\u0163\u0103. Dar dac\u0103 norii se vor apropia de noi ne vom cobor\u00ee din turn \u015fi vom face art\u0103 cu tendin\u0163\u0103\u2026 Dispre\u0163uim profund pe scriitorii f\u0103r\u0103 instinct na\u0163ional. Niciun mare creator (Dante, V. Hugo, Eminescu) nu s-a ru\u015finat s\u0103 fie patriot. F\u0103r\u0103 o Rom\u00e2nie independent\u0103 nu poate exista literatura rom\u00e2n\u0103\u201c. Scriitorul total G. C\u0103linescu, de aceast\u0103 dat\u0103 \u00een postur\u0103 de mare gazetar, \u00eencepe s\u0103 publice sub titlul R\u0103zboiul \u00een recapitul\u0103ri, pe baza mijloacelor \u015fi posibilit\u0103\u0163ilor de informare de care dispune, comentarii \u201e\u00een perspectiv\u0103 epic\u0103\u201c, cum le calific\u0103 el, ale evenimentelor care au \u00eendoliat Europa \u00een acea ultim\u0103 treime a anului 1939.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Scriitor total, cum a fost caracterizat, \u00eentre al\u0163ii, de Al. Dima \u00eentr-o memorabil\u0103 conferin\u0163\u0103 \u0163inut\u0103 la Casa Pogor, \u00een seria str\u0103lucitelor prelec\u0163iuni de dinainte de 1990 (cele ce au urmat evenimentelor din decembrie \u201989 fiind uneori viciate de climatul politic \u015fi cultural confuz \u015fi conflictual \u00een care s-au produs), G. C\u0103linescu s-a ilustrat plenar \u00een&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/intre-turnul-de-fildes-si-freamatul-cetatii-rememorari-la-o-jumatate-de-secol-de-la-moartea-lui-g-calinescu\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u00centre turnul de filde\u015f \u015fi fream\u0103tul Cet\u0103\u0163ii. Rememor\u0103ri la o jum\u0103tate de secol de la moartea lui G. C\u0103linescu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[30],"class_list":["post-23039","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-g-calinescu"],"views":1101,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23039","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23039"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23039\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23039"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23039"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23039"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}