{"id":23031,"date":"2015-04-13T12:53:59","date_gmt":"2015-04-13T10:53:59","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23031"},"modified":"2015-04-13T12:53:59","modified_gmt":"2015-04-13T10:53:59","slug":"bunul-gust-ca-paradox","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/bunul-gust-ca-paradox\/","title":{"rendered":"Bunul-gust ca paradox"},"content":{"rendered":"<blockquote><p>Sergiu Alex, <em>Muzic\u00e3 \u00een noapte<\/em>, prefa\u0163\u00e3 de Aurel Sasu, Editura \u015ecoala Ardelean\u00e3, Bucure\u015fti, 2015<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p><\/blockquote>\n<p>Lumea modern\u0103 devine tot mai mult o lume entropic\u0103, fragmentar\u0103, distorsionat\u0103, dizarmonic\u0103. O lume care se ur\u00e2\u0163e\u015fte cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103, care se refuz\u0103 sensului, valorilor sale fundamentale, umanit\u0103\u0163ii sale profunde. O lume care pare a fugi de ea \u00eens\u0103\u015fi. O lume care pare str\u0103in\u0103 de ceea ce \u00eei d\u0103 coeren\u0163\u0103 \u015fi existen\u0163\u0103: vibra\u0163ia magnific\u0103 a transcendentului, ritmul originar, ritmul de aur, cum ar fi zis Matila Ghyka, c\u0103ci exist\u0103 nu doar un num\u0103r de aur, ci \u015fi un ritm de aur, armonia celest\u0103 pe care viul o poart\u0103 \u00een el \u015fi pe care i-o restituie omului poezia \u015fi muzica.<br \/>\n\u00cen aceast\u0103 lume ie\u015fit\u0103 din \u0163\u00e2\u0163\u00e2ni, dup\u0103 vorba b\u0103tr\u00e2nului Will, sunt semeni ai no\u015ftri care mai cred \u00een puterea irenic\u0103 a poeziei \u015fi muzicii, care se str\u0103duiesc s\u0103 ne conving\u0103 c\u0103 ne putem alina, vindeca, ne putem construi interioritate prin ele.<br \/>\nO asemenea credin\u0163\u0103 \u00eel st\u0103p\u00e2ne\u015fte \u015fi \u00eel conduce pe Sergiu Alex, remarcabil om de radio, meloman \u00eenr\u0103it \u015fi \u00eemp\u0103timit, cu o impresionant\u0103 \u015fi recunoscut\u0103 carier\u0103 de profesionist al microfonului \u015fi, deopotriv\u0103, condei \u00eenzestrat, ale c\u0103rui emisiuni \u015fi eseuri au fost mereu exemplare pledoarii pentru muzica bun\u0103 \u015fi puterile irenice ale ei. A\u015fa cum sunt \u015fi aceste alte \u201eincursiuni de meloman\u201c (cum \u00ee\u015fi intituleaz\u0103 el cunoscuta emisiune de la Radio Cluj, dar \u015fi anteriorul volum) reunite acum, sub sugestivul titlu Muzic\u0103 \u00een noapte, \u00eentr-o carte care vorbe\u015fte despre ceea ce putem numi muzica \u00eenalt\u0103, indiferent de gen, despre valoarea ei ontologic\u0103, despre rolul major al acesteia \u00een constituirea adev\u0103ratei noastre umanit\u0103\u0163i. Fiindc\u0103, asemeni poeziei, muzica scoate omul de sub domina\u0163ia demonilor instinctuali \u015fi \u00eel ridic\u0103 \u00een orizontul fiin\u0163\u0103rii sale, al spiritualit\u0103\u0163ii profunde.<br \/>\nNumai c\u0103 \u201eadeziunea\u201c la muzica bun\u0103, la muzica \u00eenalt\u0103 nu e un lucru simplu, nu e un dat, nu vine de la sine, cum \u0163ine s\u0103 ne avertizeze Sergiu Alex \u00eenc\u0103 de la bun \u00eenceput, \u00eentreaga motiva\u0163ie a c\u0103r\u0163ii afl\u00e2ndu-se \u00een capitolul introductiv, Bunul-gust ca paradox, parafraz\u0103 dup\u0103 preacunoscutul eseu al lui Al. Paleologu, Bunul-sim\u0163 ca paradox. \u015ei nu f\u0103r\u0103 temei. Fiindc\u0103 \u201ebunul gust \u2013 zice autorul \u2013 se \u00eenso\u0163e\u015fte cel mai adesea de bunul-sim\u0163, despre care, Alexandru Paleologu, prelu\u00e2nd o vorb\u0103 a lui Descartes, ne aminte\u015fte c\u0103 este \u00abla chose du monde la mieux partag\u00e9e\u00bb\u201c. \u201ePoate pe timpul lui Descartes\u201c \u2013 continu\u0103 polemic Sergiu Alex \u2013 ,,Dar azi nu!\u201c Bunul-gust care, \u00een ciuda schimb\u0103rilor de mentalitate \u015fi de paradigm\u0103, \u201er\u0103m\u00e2ne un reper de atins de curentul majoritar\u201c. Bunul-gust dup\u0103 care \u201et\u00e2njim o via\u0163\u0103\u201c, chiar dac\u0103 el \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 acea natur\u0103 enigmatic\u0103 a regulilor pe care le reclam\u0103 \u015fi despre care vorbea Montesquieu, e mereu \u201eun ideal de atins\u201c. Bunul-gust care, ca \u015fi bunul-sim\u0163, presupune efort neab\u0103tut, inteligen\u0163\u0103, educa\u0163ie, instruc\u0163ie, pentru a te apropia de frumuse\u0163e \u015fi a tr\u0103i plenar emo\u0163ia \u00een fa\u0163a perfec\u0163iunii lumii \u015fi operei de art\u0103, a armoniei universale din care izvor\u0103\u015fte \u015fi armonia muzicii. A muzicii bune, aceea care vorbe\u015fte ad\u00e2ncurilor suflete\u015fti, fiin\u0163ei, nu emo\u0163iei epidermice, facil\u0103, pasager\u0103. A muzicii care vorbe\u015fte nu doar cu armonia sunetelor, or\u00e2nduite \u00een festivul lor, dar \u015fi cu t\u0103cerea. \u015ei nu doar cu t\u0103cerea \u201ecare a prins s\u0103 c\u00e2nte \u00een noi c\u00e2nd sunetele au \u00eencetat \u015fi \u00een care se afl\u0103 adev\u0103ratul mesaj al marilor mae\u015ftri\u201c despre care vorbea George B\u0103lan, citat de Sergiu Alex, ci \u015fi cu aceea care, logodit\u0103 \u015fi or\u00e2nduit\u0103 dimpreun\u0103 cu sunetele, alc\u0103tuie\u015fte \u0163es\u0103tura indestructibil\u0103 prin care transcendentul se instaleaz\u0103 \u00een noi.<br \/>\nBunul-gust care \u201ea fost \u015fi este \u00een permanen\u0163\u0103 amenin\u0163at (dac\u0103 \u00eel ai deja) de media, format (dac\u0103 ai avut ne\u015fansa unei construc\u0163ii individuale nefericite) tot de media \u015fi z\u0103vor\u00e2t cu \u015fapte lac\u0103te, spre a nu primi aerul proasp\u0103t al deschiderii de alternative, tot de media\u201c. Bunul-gust \u00een calea c\u0103ruia se ridic\u0103 zidul nefast al industriei culturii care \u00eel degradeaz\u0103 \u015fi amestec\u0103 arta \u00eenalt\u0103 \u015fi pe cea joas\u0103, \u00een care omul nu mai e subiectul, ci obiectul actului artistic, cum acuz\u0103 Adorno. Bunul-gust asediat de kitsch-ul reductiv artistic, simplist, de toate deturn\u0103rile pernicioase care conduc la \u201eBabel-ul pe care-l tr\u0103im \u015fi \u00een care asist\u0103m, n\u0103uci\u0163i, la ascensiunea periculoas\u0103 a fenomenului numit cultur\u0103 f\u0103r\u0103 instruc\u0163ie\u201c.<br \/>\n\u00cempotriva acestei realit\u0103\u0163i pledeaz\u0103 cartea de eseuri a lui Sergiu Alex. C\u0103ci Muzic\u0103 \u00een noapte \u00ee\u015fi propune s\u0103 lanseze interesante teme de dezbatere despre arta contemporan\u0103, s\u0103 educe, s\u0103 instruiasc\u0103, s\u0103 formeze bunul-gust, prin exemplul muzicii \u00eenalte. Ea se constituie ca un m\u0103nunchi de prelec\u0163iuni despre muzic\u0103, \u00een genul lui Leonard Bernstein, mai pu\u0163in sistematice, dar nu mai pu\u0163in interesante. Este cartea unui om cu o cultur\u0103 solid\u0103, cu bune lecturi \u015fi talent scriitoricesc, cu un discurs inteligent, alert, niciodat\u0103 tern, cu o evident\u0103 art\u0103 a construc\u0163iei narative, a contrapunctului. O carte scris\u0103 cu pasiune \u015fi persuasiune, cu profesionalism \u015fi putere analitic\u0103, cu art\u0103 gazet\u0103reasc\u0103.<br \/>\nSergiu Alex \u00ee\u015fi introduce cititorul nu doar \u00een universul marilor crea\u0163ii muzicale, pe care le descifreaz\u0103, deopotriv\u0103 \u00een orizontul percep\u0163iei auditive \u015fi al imagina\u0163iei \u015fi \u00een contextele istorice \u015fi culturale \u00een care au fost concepute \u015fi a c\u00e3ror amprent\u0103 o poart\u0103, urm\u0103re\u015fte istoria unor motive sau teme care fructific\u0103 \u00een varii forme artistice. El descrie, explic\u0103, vizualizeaz\u0103, atrage \u015fi emo\u0163ioneaz\u0103. Te face s\u0103 retr\u0103ie\u015fti povestea unei compozi\u0163ii sau a unui interpret sau concert fabulos.<br \/>\nA vorbi despre Fado, \u201ec\u00e2ntecul f\u0103r\u0103 sur\u00e2s\u201c cum \u00eel nume\u015fte el, este o bun\u0103 ocazie de a te invita \u00een tavernele Lisabonei, pe \u201egalbenul liman portughez\u201c blagian, pentru a retr\u0103i povestea de dragoste dintre contele Vimioso \u015fi Maria Severa, ilustra predecesoare a Amaliei Rodrigues \u015fi pereche de destin a nefericitei Violetta Val\u00e9ry, dar \u015fi de a ne vorbi despre Traviata lui Verdi \u015fi similitudinea pe care Mircea Eliade o vedea \u00eentre dorul rom\u00e2nesc \u015fi sf\u00e2\u015fietorul saudade. A\u015fa cum capitolul adresat celor care nu iubesc opera e un bun prilej de a face o scurt\u0103 istorie a bel-canto-ului italian sau cel despre cunoscuta Greensleeves (Doamna cu m\u00e2necu\u0163e verzi) pentru a-l evoca pe Shakespeare \u015fi Nevestele vesele din Windsor, pe Donizetti \u015fi a sa \u201eAnna Bolena\u201c sau cel dedicat Boleroului lui Ravel de a ne readuce \u00een memorie La belle \u00e9poque, Parisul \u015fi gruparea artistic\u0103 \u201eLes appaches\u201c, pe Diaghilev, pe Misia \u015fi pe inegalabilul Sergiu Celibidache. Vom ajunge prin muzica fascinantului Yanni pe meleagurile enigmaticei insule Santorini, a misterioasei Atlantida evocat\u0103 de Platon, pentru a lua cuno\u015ftin\u0163\u0103 despre experimentele din anii \u201990 de la Universitatea California \u015fi \u201eefectul Mozart\u201c asupra IQ-ului.<br \/>\nVivaldi, Orff, Beethoven, Ceaikovski, Chopin, Mozart, Verdi, Rossini, Ravel, Donizetti, Bellini ori nume sonore din muzica de film sau din muzica u\u015foar\u0103, dirijori sau interpre\u0163i celebri sunt tot at\u00e2tea argumente invocate pentru a iubi muzica mare \u015fi a ne forma bunul-gust, \u201etemelia a tot ceea ce are \u015fi \u00eenseamn\u0103 cineva pentru al\u0163ii, prin care fiecare se categorise\u015fte pe sine \u015fi este categorisit de al\u0163ii\u201c, cum \u00eel definea Bourdieu, cel care determin\u0103 un stil, (iar le style c\u2019est l\u2019homme!), \u201edetermin\u0103 valoarea cultural\u0103 a ceea ce facem, spunem sau g\u00e2ndim\u201c!<br \/>\n\u00cens\u0103 \u201eoric\u00e2te c\u0103r\u0103mizi ar fi puse de al\u0163ii, construc\u0163ia edificiului spre muzica ce \u00eenal\u0163\u0103, trebuie s-o ridici singur\u201c, ne avertizeaz\u0103 Sergiu Alex, \u00een finalul c\u0103r\u0163ii sale. Ascult\u00e2nd muzica bun\u0103 \u015fi l\u0103s\u00e2nd-o s\u0103 lucreze \u00een tine. Instruindu-te \u015fi educ\u00e2ndu-te!<br \/>\n\u201eFiindc\u0103 \u2013 scrie criticul Aurel Sasu \u00een poematica \u015fi profunda prefa\u0163\u0103 a c\u0103r\u0163ii \u2013 muzica este o form\u0103 de \u00eenl\u0103crimare a lumii prin des\u0103v\u00e2r\u015fire. O t\u0103cere \u00eendr\u0103gostit\u0103. Orice stare de suflet fiind o melodie, \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i, prin urmare, sufletul s\u0103 c\u00e2nte! Iat\u0103 care este pedagogia \u00eenalt\u0103 a eseurilor din Muzic\u0103 \u00een noapte. Pedagogia adev\u0103rului esen\u0163ial e c\u0103 omul nu exist\u0103 dec\u00e2t \u00eenl\u0103untrul s\u0103u\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Sergiu Alex, Muzic\u00e3 \u00een noapte, prefa\u0163\u00e3 de Aurel Sasu, Editura \u015ecoala Ardelean\u00e3, Bucure\u015fti, 2015 &nbsp; Lumea modern\u0103 devine tot mai mult o lume entropic\u0103, fragmentar\u0103, distorsionat\u0103, dizarmonic\u0103. O lume care se ur\u00e2\u0163e\u015fte cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103, care se refuz\u0103 sensului, valorilor sale fundamentale, umanit\u0103\u0163ii sale profunde. O lume care pare a fugi de ea \u00eens\u0103\u015fi. O&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/bunul-gust-ca-paradox\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Bunul-gust ca paradox<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13998,13996,5024,3396,13997],"class_list":["post-23031","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-clujean","tag-eseist","tag-eseuri","tag-estetica","tag-sergiu-alex"],"views":1539,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23031","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23031"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23031\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23031"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23031"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23031"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}