{"id":23025,"date":"2015-04-13T12:45:19","date_gmt":"2015-04-13T10:45:19","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23025"},"modified":"2015-04-13T12:45:19","modified_gmt":"2015-04-13T10:45:19","slug":"convergente-diplomatice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/convergente-diplomatice\/","title":{"rendered":"Convergen\u0163e diplomatice"},"content":{"rendered":"

Eliezer Palmor, Convergen\u0163e diplomatice \u015fi culturale<\/em>,
\nEditura Presa Universitar\u0103 Clujean\u0103, 2002<\/p><\/blockquote>\n

Am primit \u015fi am citit cu \u00eent\u00e2rziere aceast\u0103 carte a unui str\u0103lucit diplomat israelian originar din Rom\u00e2nia. Ea reprezint\u0103 un adev\u0103rat tratat despre evolu\u0163ia mondial\u0103 a diploma\u0163iei, o lectur\u0103 interesant\u0103 pentru orice om care a avut tangen\u0163e cu acest domeniu special, dar mai ales util\u0103, chiar obligatorie, pentru tinerii care \u00eencearc\u0103 s\u0103 se apropie \u015fi s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een sistem.
\nDar \u00eenainte de a intra \u00een substan\u0163a volumului, socotesc necesar s\u0103 prezint datele biobibliografice ale autorului: \u201eEliezer Palmor s-a n\u0103scut \u00een satul Craidovol\u0163, situat \u00eentre Carei \u015fi Satu Mare, sub numele Izrael Poll\u00e1k. \u00cen 1949 a terminat liceul la Oradea, dup\u0103 care a studiat filosofia \u015fi cultura rus\u0103 la Cluj, absolvind facultatea \u00een 1956. \u00cen 1956 devine cercet\u0103tor la Institutul de Istorie al Academiei RPR, Filiala Cluj, sec\u0163ia de Filosofie. Se stabile\u015fte \u00een 1960 la Ierusalim, unde urmeaz\u0103 studii de doctorat \u00een Universitatea Ebraic\u0103 din capitala Israelului (1960-1964). Este admis, prin concurs, \u00een corpul diplomatic, devenind, \u00een 1964, asistent pentru Direc\u0163ia Europei de R\u0103s\u0103rit din cadrul MAE al Statului Israel. \u00centre 1969-1973 este secretar prim la Ambasada Statului Israel din Bruxelles, apoi consilier (\u00eens\u0103rcinat cu afaceri ad interim) la Oslo, dup\u0103 care revine la Ierusalim, unde ocup\u0103 func\u0163ia de director-adjunct \u00een cadrul Direc\u0163iei Europei de R\u0103s\u0103rit din cadrul MAE al Statului Israel (1975-1977). \u00centre 1983-1984 a urmat Institutul de Ap\u0103rare Na\u0163ional\u0103 din Tel Aviv. I se \u00eencredin\u0163eaz\u0103 apoi alte misiuni \u00een str\u0103in\u0103tate: ministru consilier la Buenos Aires (1980-1982), ministru plenipoten\u0163iar la Paris (1984-1987), ambasador extraordinar \u015fi plenipoten\u0163iar la Montevideo, \u015feful delega\u0163iei permanente (cu rang de ambasador) al Statului Israel la UNESCO, Paris (1991-1994). Eliezer Palmor a publicat numeroase articole de filosofie \u015fi politic\u0103 interna\u0163ional\u0103 \u00een presa de specialitate din Rom\u00e2nia, Israel, Belgia, Norvegia, Argentina, Fran\u0163a, Uruguay etc. Este autorul articolelor despre rela\u0163iile dintre Israel \u015fi \u0163\u0103rile Europei de Est din Encyclopedia Judaica (Ierusalim, 1971) \u015fi Encyclopedia Judaica Year Book (1977). A publicat mai multe volume: Prietenia la \u00eencercare, Editura Carmel, Jerusalim, 1998; Fran\u00e7ois Mitterrand \u015fi conflictul israelo-palestinian, Editura Institutului de Rela\u0163ii Interna\u0163ionale \u00abLeonard Davis\u00bb, Universitatea Ebraic\u0103, Ierusalim, 1999; Afacerea Lillehamer. Pagini din jurnalul unui observator involuntar, Editura Carmel, Ierusalim, 2000\u201c.
\nDup\u0103 o asemenea experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi de publicistic\u0103, nu m-am mirat deloc de reu\u015fita deplin\u0103 a volumului ap\u0103rut la Cluj, ora\u015ful \u00een care a urmat, imediat dup\u0103 mine, Facultatea de Filologie.
\nPrimul capitol, Contribu\u0163ii la caracterizarea diploma\u0163iei profesioniste la sf\u00e2r\u015fitul secolului XX, se ocup\u0103, mai \u00eent\u00e2i, de repercusiunile schimb\u0103rilor pe plan interna\u0163ional din a doua jum\u0103tate a secolului XX asupra diploma\u0163iei, \u00eencadrate \u00eentr-o privire istoric\u0103 asupra \u00eenjgheb\u0103rii evolu\u0163iei diploma\u0163iei profesioniste, pentru a decela elementele definirii profesiei de diplomat, ca s\u0103 conchid\u0103 cu rolul diploma\u0163iei la sf\u00e2r\u015fitul secolului trecut. Tema se desf\u0103\u015foar\u0103 pe aproape 50 de pagini \u015fi este \u00eenso\u0163it\u0103 de titlurile celor 31 de izvoare bibliografice. Un merit deosebit \u00eel g\u0103sesc \u00een faptul c\u0103\u00a0 folosindu-se, \u00een mod firesc, de experien\u0163a diploma\u0163iei statului Israel, toate concluziile importante sunt formulate \u00een spiritul experien\u0163elor universale, examinate critic \u015fi aduse la zi.
\nSunt multe pagini admirabile despre menirea \u015fi profilul unui diplomat veritabil \u015fi multe replici date oamenilor politici care nu \u015ftiu s\u0103 pre\u0163uiasc\u0103 \u015fi s\u0103 pun\u0103 \u00een valoare experien\u0163a corpului diplomatic al fiec\u0103rei \u0163\u0103ri. De re\u0163inut aceste preciz\u0103ri: \u201eDac\u0103 ast\u0103zi diplomatul conduce numai rareori o negociere (de obicei \u00een cadrul multilateral) \u015fi aproape niciodat\u0103 nu negociaz\u0103 solu\u0163ionarea unei situa\u0163ii critice, cum ar fi lichidarea unui conflict vital, aceast\u0103 caren\u0163\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 profesiunea de diplomat este acum vidat\u0103 de substan\u0163\u0103. Protejarea \u015fi promovarea interesului na\u0163ional nu se refer\u0103 doar la eliminarea conflictelor majore \u015fi men\u0163inerea unui climat de pace \u015fi dorin\u0163a de cooperare, ci \u015fi la o multitudine de elemente care formeaz\u0103 evantaiul rela\u0163iilor economice, comerciale, \u015ftiin\u0163ifice, culturale, consulare \u015fi altele, \u00eentre popoarele care alc\u0103tuiesc comunitatea interna\u0163ional\u0103. Promovarea \u015fi protejarea acestor interese, precum \u015fi efortul constant, pe de o parte, de a interpreta politica na\u0163ional\u0103 \u00een contactele cu autorit\u0103\u0163ile locale \u015fi de a \u0163ine guvernul propriu informat asupra situa\u0163iei \u0163\u0103rii de acredita\u0163ie, iar pe de alt\u0103 parte, ceea ce nu este mai pu\u0163in important, de a men\u0163ine integr\u0103 imaginea de marc\u0103 a propriei tale na\u0163iuni \u00een \u0163ara de destina\u0163ie, toate aceste elemente compun acel ansamblu care constituie ast\u0103zi obiectul diploma\u0163iei profesioniste\u201c.
\nDe\u015fi ar merita toat\u0103 aten\u0163ia, trec peste capitolul dedicat rela\u0163iilor diplomatice dintre Israel, Uniunea Sovietic\u0103 \u015fi \u0163\u0103rile din Europa de R\u0103s\u0103rit, socotite de autor ca un antimodel de rela\u0163ii normale \u00eentre state suverane (excep\u0163ie f\u0103c\u00e2nd rela\u0163iile cu \u0163ara noastr\u0103) ca s\u0103 ajung la capitolul Participarea evreilor originari din Rom\u00e2nia la na\u015fterea \u015fi consolidarea na\u0163iunii israeliene. Pasionat \u015fi bun cunosc\u0103tor al istoriei, Eliezer Palmor schi\u0163eaz\u0103 evolu\u0163ia prezen\u0163ei evreilor \u00eenc\u0103 de pe p\u0103m\u00e2ntul Daciei \u00een calitate de legionari romani, apoi \u00een Evul Mediu (pe vremea lui Alexandru cel Bun \u015fi \u015etefan cel Mare, \u00eengrijit de medici evrei), ca s\u0103 ajung\u0103 la istoria fr\u0103m\u00e2ntat\u0103 a timpurilor mai noi, a intoleran\u0163ei, antisemitismului \u015fi prigoanei legionare, a deport\u0103rilor devastatoare. Autorul noteaz\u0103: \u201e\u00cen treac\u0103t fie spus, evreii rom\u00e2ni care s-au salvat de la exterminare \u00ee\u015fi datoreaz\u0103 via\u0163a unui complex de \u00eemprejur\u0103ri prielnice, \u015fi anume: dificult\u0103\u0163i tehnice \u00een organizarea transportului evreilor care se aflau deja concentra\u0163i \u00een centrele jude\u0163ene, presiuni exercitate de c\u0103tre unele puteri occidentale cu reprezentan\u0163\u0103 la Bucure\u015fti, precum \u015fi de c\u0103tre Casa Regal\u0103 \u015fi \u00eendeosebi de Regina Mam\u0103 Elena, dar \u015fi de c\u0103tre Pre\u015fedintele Comunit\u0103\u0163ilor Evreie\u015fti, dr. W. Filderman, fost coleg de liceu al lui Ion Antonescu, \u015fi, nu \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, calculul Mare\u015falului, \u00eendeosebi c\u00e2nd, \u00een 1943, devenise evident c\u0103 Germania este pe cale de a pierde r\u0103zboiul, dup\u0103 care evreii urmau s\u0103 serveasc\u0103 drept \u00abcapital politic\u00bb \u00een negocierea viitorului tratat de pace\u201c.
\nPilduitoare sunt datele despre primii pionieri ai reconstruirii bazelor rena\u015fterii na\u0163ionale evreie\u015fti pleca\u0163i din Moldova, la 1863 \u00eentemeind dou\u0103 importante a\u015fez\u0103ri agricole. Dar, continu\u0103 autorul: \u201ePe urmele primilor pionieri vor veni \u00een mod treptat, de-a lungul anilor, valuri de imigran\u0163i \u015fi, \u00een mod deosebit, \u00een anii de dup\u0103 cel de al doilea r\u0103zboi mondial, imensa majoritate a evreilor originari din Rom\u00e2nia, num\u0103rul celor veni\u0163i din aceast\u0103 \u0163ar\u0103 ajung\u00e2nd, \u00eentre 1919 \u015fi 1995, la un total de 315.062 de suflete. Preciz\u0103m c\u0103 num\u0103rul evreilor din Rom\u00e2nia, care au supravie\u0163uit Holocaustului a fost de 428.312 de suflete, fiind inclu\u015fi \u00een acest num\u0103r supravie\u0163uitorii originari din Transilvania de Nord. \u00cens\u0103 Comunitatea Evreilor din Rom\u00e2nia num\u0103ra, la sf\u00e2r\u015fitul anului 1995, nu mai mult de 13.400 de suflete\u201c.
\nO alt\u0103 precizare important\u0103: \u201eEste adev\u0103rat c\u0103 \u00een orice societate constituit\u0103 din valuri de imigran\u0163i s-a constatat c\u0103 exist\u0103 tendin\u0163a de apari\u0163ie a unor situa\u0163ii de discriminare sau care sunt percepute ca atare, \u00een mod subiectiv. \u00cens\u0103 evreii originari din Rom\u00e2nia au asimilat manifest\u0103rile acestui fenomen \u00een t\u0103cere, consacr\u00e2ndu-se mobiliz\u0103rii resurselor de energie de care dispuneau, pentru a g\u0103si solu\u0163ii pragmatice la problemele vitale care se iveau \u00een sfera carierelor lucrative, apar\u0163in\u00e2nd evantaiului complet al activit\u0103\u0163ilor profesionale. A\u015fa se explic\u0103 faptul c\u0103 fo\u015ftii imigran\u0163i din Rom\u00e2nia se g\u0103sesc ast\u0103zi pretutindeni, integra\u0163i \u00een toate ramurile de activitate \u2013 economie, \u015ftiin\u0163\u0103, tehnic\u0103 \u015fi arte \u2013 ca ingineri, medici, avoca\u0163i, profesori universitari, actori, muzicieni \u015fi alte profesiuni practice. \u00cen schimb, de\u015fi pare bizar, a fost remarcat faptul c\u0103 evreii originari din Rom\u00e2nia s-au \u00eendep\u0103rtat de domeniul politicii na\u0163ionale; prezen\u0163a lor \u00een conducerea partidelor politice, \u00een Parlamentul \u015fi Guvernul \u0163\u0103rii a fost \u015fi r\u0103m\u00e2ne infim\u0103, dac\u0103 nu chiar inexistent\u0103\u201c. \u015ei mai interesant\u0103 este \u015ftirea despre cei 25 de diploma\u0163i cu rang de ambasador (unul chiar la Washington), ca \u015fi despre faptul c\u0103 \u00een anii \u201980 ai secolului trecut, colegiul de conducere al MAE era compus, \u00een majoritate, de diploma\u0163i originari din Rom\u00e2nia.
\nO analiz\u0103 special\u0103 ar merita bine\u00een\u0163eles \u015fi ultimele dou\u0103 capitole ale volumului: Observa\u0163ii privind participarea evreilor la instaurarea regimului comunist \u00een Rom\u00e2nia \u015fi Ambasada \u00een ac\u0163iune \u2013 instrument de diploma\u0163ie practic\u0103, dar din lips\u0103 de spa\u0163iu m\u0103 resemnez a concluziona c\u0103 volumul ambasadorului Eliezer Palmor este \u00eentr-adev\u0103r deosebit prin multitudinea \u015fi pertinen\u0163a adev\u0103rurilor reliefate ce nu-\u015fi pierd actualitatea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Eliezer Palmor, Convergen\u0163e diplomatice \u015fi culturale, Editura Presa Universitar\u0103 Clujean\u0103, 2002 Am primit \u015fi am citit cu \u00eent\u00e2rziere aceast\u0103 carte a unui str\u0103lucit diplomat israelian originar din Rom\u00e2nia. Ea reprezint\u0103 un adev\u0103rat tratat despre evolu\u0163ia mondial\u0103 a diploma\u0163iei, o lectur\u0103 interesant\u0103 pentru orice om care a avut tangen\u0163e cu acest domeniu special, dar mai ales… Cite\u0219te mai mult »Convergen\u0163e diplomatice<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11462,13993,13994],"class_list":["post-23025","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-diplomatie-europeana","tag-eliezer-palmor","tag-statul-israel"],"views":1043,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23025","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23025"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23025\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23025"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23025"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23025"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}