Augustin Buzura este un autor aparte al romanului rom\u00e2nesc postbelic. \u00cencep\u00e2nd cu romanul Absen\u0163ii (cartea de debut) \u015fi termin\u00e2nd cu Recviem pentru nebuni \u015fi bestii (ap\u0103rut la zece ani dup\u0103 evenimentele din 1989), autorul are marele merit de a construi o epopee a suferin\u0163ei \u00eentr-un sistem totalitar. Buzura a zugr\u0103vit \u00een romanele sale societatea \u00een ansamblul ei \u015fi drama indivizilor care o formau. A vorbit foarte mult despre \u201emoartea psihic\u0103\u201c reu\u015find s\u0103 declan\u015feze \u00een con\u015ftiin\u0163a cititorilor acel declic, care a dus la con\u015ftientizarea fenomenului \u015fi la trezirea unei revolte mocnite ce a izbucnit \u00een decembrie 1989. Pentru c\u0103 vrem, nu vrem, evenimentele din decembrie 1989, dincolo de \u00eenc\u0103rc\u0103tura lor de \u201elovitur\u0103 de stat\u201c, ele au \u00eensemnat \u015fi o exhibare a revoltei oamenilor \u00een fa\u0163a unui sistem totalitar, care ne-a amputat con\u015ftiin\u0163ele \u015fi ne-a transformat \u00een biete vie\u0163uitoare interesate numai de rezolvarea problemelor biologice. Da, opera romanesc\u0103 a lui Augustin Buzura a dus la trezirea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale. \u00cenfrunt\u00e2nd balaurul cu \u015fapte capete, \u015fi l-a\u015f numi cenzura, autorul romanului Orgolii\u00a0 a pus degetul pe rana societ\u0103\u0163ii \u015fi ne-a ar\u0103tat care este vindecarea.
\nAceste c\u00e2teva g\u00e2nduri legate de opera lui Augustin Buzura mi-au venit \u00een minte \u00een urma lecturii volumului Romanele lui Augustin Buzura. O lectur\u0103 metacritic\u0103, scris cu mult\u0103 acribie de Sorina Sorescu \u015fi ap\u0103rut la editura craiovean\u0103 Aius Printed, \u00een 2014. \u00cen fapt, autoarea continu\u0103 o cercetare mai veche asupra operei lui Augustin Buzura, materializat\u0103 acum \u00eentr-o monografie solid\u0103, dens\u0103, cu o bibliografie bogat\u0103. \u00cen fapt, autoarea \u015fi-a construit monografia, dup\u0103 spusele ei, pe dou\u0103 c\u0103i: prima ar fi \u201edezv\u0103luirea adev\u0103rului interzis despre societate\u201c, situa\u0163ie care i-ar fi dat lui Buzura senza\u0163ia \u201epierderii de autenticitate\u201c; a doua cale ar fi \u201eesen\u0163ializarea circular\u0103 a unei deveniri organice\u201c. Cu alte cuvinte, Sorina Sorescu a urm\u0103rit, pun\u00e2nd \u00een antitez\u0103, \u00een prima parte, p\u0103rerile criticilor este\u0163i cu cele ale criticilor disiden\u0163i. Criticii este\u0163i autohtoni au remarcat, \u00eenc\u0103 de la debutul lui Buzura, c\u0103 au de a face cu un autor care \u015ftie s\u0103 construiasc\u0103 un univers romanesc, repro\u015f\u00e2ndu-i, totodat\u0103, c\u0103 a dat o foarte mare importan\u0163\u0103 construc\u0163iei unei societ\u0103\u0163i \u00een deriv\u0103, neglij\u00e2nd personajul. Criticii disiden\u0163i, \u015fi aici i-am aminti pe Monica Lovinescu, \u00ee\u015fi doreau ca, prin romanele sale, Buzura s\u0103 apese \u015fi mai mult pe pedala revoltei \u00eempotriva comunismului. Sigur au fost \u015fi voci, cum ar fi cea a lui Cornel Regman, care f\u0103c\u00e2nd concesii regimului, l-a acuzat pe Buzura de \u201elimbaj neadecvat\u201c \u00een Fe\u0163ele t\u0103cerii. Sorina Sorescu depl\u00e2nge misiunea criticului de a fi obedient \u00een fa\u0163a ideologiei oficiale \u015fi orb \u00een fa\u0163a criteriului estetic. \u00cens\u0103 aceasta a fost singura cronic\u0103 \u201enegativ\u0103\u201c. Criticul Eugen Simion a fost cel care a vorbit despre forma\u0163ia de psihiatru a lui Buzura. Pentru c\u0103 trebuie s\u0103 spunem, Augustin Buzura este la baz\u0103 medic, renun\u0163\u00e2nd la aceast\u0103 meserie dintr-un motiv de con\u015ftiin\u0163\u0103. \u00cen regimul comunist, psihiatria era folosit\u0103 pentru a \u015fterge memoria revolta\u0163ilor, or, Augustin Buzura nu \u015fi-a dorit nici o clip\u0103 acest fapt.
\nUna dintre ideile interesante pe care Sorina Sorescu la pune \u00een discu\u0163ie \u00een aceast\u0103 monografie este faptul c\u0103 Buzura \u015fi-a construit opera literar\u0103 \u201eca pe un mare experiment, mereu reluat, \u00een sensul de cercetare de laborator\u201c. Faptul c\u0103 romanele lui Buzura erau o privire foarte lucid\u0103 asupra mecanismelor unei societ\u0103\u0163i concentra\u0163ionare, personajele ac\u0163ion\u00e2nd ca ni\u015fte vectori aduc\u00e2nd la suprafa\u0163\u0103 tr\u0103irile interioare \u015fi d\u00e2nd unitate universului narativ, au f\u0103cut-o pe autoarea monografiei s\u0103 afirme c\u0103 Opera \u00een sine este un \u201eexperiment mereu reluat\u201c.\u00a0 Totodat\u0103 ea observ\u0103 c\u0103 receptarea critic\u0103 a lui Buzura a fost una foiletonistic\u0103, neexist\u00e2nd p\u00e2n\u0103 acum un studiu aplicat asupra operei sale. \u00cen opinia Sorinei Sorescu, singurul autor postbelic de poetic\u0103 narativ\u0103 este criticul Nicolae Manolescu \u015fi studiul s\u0103u Arca lui Noe. \u00cen fapt, Manolescu este cel care l-a numit pe Buzura autor neomodernist \u015fi i-a \u201erepro\u015fat\u201c insuficienta profilare pe corintic. Este foarte adev\u0103rat c\u0103 Opera lui Buzura incit\u0103 la interpret\u0103ri foarte complexe. Din acest motiv este \u015fi foarte greu s\u0103 te descurci \u00een h\u0103\u0163i\u015ful interpretativ. O alt\u0103 latur\u0103 pe care o aduce \u00een discu\u0163ie Sorina Sorescu este valoarea curativ\u0103 a romanelor lui Buzura. Psihanaliza este atu-ul forte al scrierilor lui Buzura. \u015ei nu e de mirare! De exemplu, autoarea remarc\u0103 faptul c\u0103 \u00een Absen\u0163ii experimentele narcotice ale lui Aldous Huxley sunt punctul de pornire, iar \u201eromanul s-a \u00eentemeiat mai ales pe studiul de semiotic\u0103 medical\u0103, dec\u00e2t pe influen\u0163e filologice\u201c. Un alt model de introspec\u0163ie \u00eel g\u0103se\u015fte Buzura \u00een experimentele de psihodram\u0103 terapeutic\u0103 a lui J.L. Moreno. \u00cenc\u0103 din Absen\u0163ii\u00a0 avem elemente ale psihodramei, \u015fi anume suita de alter-ego-uri teatrale (bufonul roz, cer\u015fetorul de afar\u0103, b\u0103tr\u00e2nul din vecini). \u00cen ceea ce prive\u015fte Fe\u0163ele t\u0103cerii, \u00een opinia autoarei, trimiterea metadiscursiv\u0103 la \u201eteatrul spontaneit\u0103\u0163ii\u201c al lui Moreno apare frecvent, \u201ediseminat\u0103 pe parcursul \u00eentregului roman, c\u00e2nd explicit, c\u00e2nd implicit, fie ca tem\u0103 de reflec\u0163ie, fie ca reprezentare a procesului autoanalizei. Romanul aduce o problematic\u0103 moral\u0103 \u00een plan obiectiv al istoriei postbelice\u201c. Totodat\u0103 autoarea mai observ\u0103 c\u0103 romanul Orgolii are \u201estructura psihodramei doliului\u201c.
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte \u201eesen\u0163ializarea circular\u0103 a unei deveniri organice\u201c, autoarea este de p\u0103rere c\u0103 Buzura \u015ftie c\u0103 autenticitatea nu este nici psihanaliz\u0103, nici, \u00een roman, retoric\u0103, ci mnemotehnic\u0103, adic\u0103 o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 de elemente sociale articulate de o responsabilitate auctorial\u0103. Pentru c\u0103 Buzura se simte, responsabil fa\u0163\u0103\u00a0 de oamenii tr\u0103itori \u00een sistemul concentra\u0163ionar.
\nCartea Sorinei Sorescu este o contribu\u0163ie major\u0103\u00a0 la studiul Operei lui Augustin Buzura, \u00een integralitatea ei. Arta narativ\u0103 a lui Buzura este privit\u0103 lucid pe toate fe\u0163ele, din toate unghiurile, oferindu-ne o monografie complex\u0103 at\u00e2t a construc\u0163iei, c\u00e2t \u015fi a recept\u0103rii, dar \u015fi a perspectivei istorice.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Augustin Buzura este un autor aparte al romanului rom\u00e2nesc postbelic. \u00cencep\u00e2nd cu romanul Absen\u0163ii (cartea de debut) \u015fi termin\u00e2nd cu Recviem pentru nebuni \u015fi bestii (ap\u0103rut la zece ani dup\u0103 evenimentele din 1989), autorul are marele merit de a construi o epopee a suferin\u0163ei \u00eentr-un sistem totalitar. Buzura a zugr\u0103vit \u00een romanele sale societatea \u00een… Cite\u0219te mai mult »Liniile narative \u00een opera lui Augustin Buzura<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[217,13987,13986],"class_list":["post-23017","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-augustin-buzura","tag-romanele-lui-augustin-buzura","tag-romanul-romanesc-postbelic"],"views":1381,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23017","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23017"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23017\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23017"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23017"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23017"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}