{"id":23015,"date":"2015-04-13T12:23:29","date_gmt":"2015-04-13T10:23:29","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23015"},"modified":"2015-04-13T12:23:29","modified_gmt":"2015-04-13T10:23:29","slug":"cuvant-inainte-la-jurnalul-junimii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cuvant-inainte-la-jurnalul-junimii\/","title":{"rendered":"Cuv\u00e2nt \u00eenainte  la Jurnalul \u201eJunimii\u201c"},"content":{"rendered":"<p>Valentin Co\u015fereanu \u015fi Mircia Dumitrescu mi-au propus, cu c\u00e2tva timp \u00een urm\u0103, s\u0103 public\u0103m \u00een colaborare cu Muzeul Br\u0103ilei Jurnalul \u201eJunimii\u201c, \u00een continuarea celor 38 de volume care cuprind, facsimilate, manuscrisele lui Eminescu. Este vorba de cele 25 de Procese-verbale ale \u015fedin\u0163elor \u201eJunimii\u201c din perioada 1865-1873. Valentin Co\u015fereanu a f\u0103cut \u00een Introducerea ce \u00eenso\u0163e\u015fte volumul citat istoria acestor reuniuni care au marcat o nou\u0103 direc\u0163ie \u00een cultura rom\u00e2n\u0103. Le r\u0103sfoiesc acum, dup\u0103 ce le-am mai citit o dat\u0103, cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103, \u00een seria documentelor publicate de Torou\u0163iu. Ele sunt interesante, f\u0103r\u0103 a fi spectaculoase. \u00centocmite de A. D. Xenopol, secretarul \u015fedin\u0163elor, aceste note \u00eenregistreaz\u0103 participan\u0163ii (nu foarte numero\u015fi, de regul\u0103), tema dezbaterii, lecturile \u015fi, dac\u0103 este cazul, propunerile de ordin practic f\u0103cute de membrii grup\u0103rii: s\u0103 se construiasc\u0103 o sal\u0103 \u00eenc\u0103p\u0103toare pentru conferin\u0163e, s\u0103 se ridice un sediu, s\u0103 se str\u00e2ng\u0103 20 de galbeni pentru \u201enefericitul Fuerbach\u201c, \u00een fine, s\u0103 se acorde subven\u0163ii pentru Slavici \u015fi Eminescu. Stilul este, \u00eentr-adev\u0103r, de proces-verbal de constatare, stil telegrafic, strict informativ. Uneori sunt notate \u015fi propuneri care\u00a0 implic\u0103, mai concret, programul \u201eJunimii\u201c, cum ar fi, \u00een afar\u0103 de Prelec\u0163iuni, ideea lui Maiorescu (\u015fedin\u0163a din 31 martie 1872) \u201eca s\u0103 se stabileasc\u0103 o comunicare mai regulat\u0103 a mi\u015fc\u0103rii civiliza\u0163iei apusean\u0103 \u00een societatea Junimea\u201c, ceea ce presupune ca fiecare membru s\u0103 se \u00eens\u0103rcineze cu lectura unei foi, urmat\u0103 de o dare de seam\u0103 \u2013 Maiorescu se oblig\u0103 s\u0103 citeasc\u0103 \u201eRevue des Deux Mondes\u201c \u015fi \u201eAllgemeine Zeitung\u201c, I. Negruzzi \u2013 \u201eIn neuen Reich\u201c, V\u00e2rgolici \u2013 \u201eRevue contemporaine\u201c \u015fi o gazet\u0103 italian\u0103, N. Ganea \u2013 \u201eJournal des D\u00e9bats\u201c, Lambrior \u015fi Miron Pompiliu \u2013 Gazetele Rom\u00e2ne din Transilvania, Xenopol \u2013 \u201eGazeta economic\u0103 \u015fi statistic\u0103\u201c.<br \/>\nDe aici se vede c\u0103 Maiorescu nu las\u0103 lucrurile la \u00eent\u00e2mplare, are un program precis de informare \u015fi-i pune pe junimi\u015fti s\u0103 fac\u0103 munc\u0103, am putea zice, \u00een folosul societ\u0103\u0163ii. Membrii Societ\u0103\u0163ii au, \u00een afar\u0103 de crea\u0163ia personal\u0103, \u015fi alte obliga\u0163ii: s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 o antologie de texte poetice, s\u0103 traduc\u0103 din scriitorii str\u0103ini \u015fi s\u0103 decid\u0103 ce s\u0103 re\u0163in\u0103 pentru tip\u0103rirea \u00een Convorbiri literare \u015fi ce s\u0103 resping\u0103. Maiorescu cite\u015fte, afl\u0103m, \u00een mai multe r\u00e2nduri din maximele lui Schopenhauer sau din Tratatul despre glorie, de acela\u015fi. Iacob Negruzzi cite\u015fte \u00een aprilie 1872 introducerea la Copii de pe natur\u0103 \u015fi, tot atunci, se discut\u0103 despre Dumbrava Ro\u015fie de Alecsandri \u015fi despre Istoria critic\u0103 a Rom\u00e2nilor de Hasdeu. Aceasta din urm\u0103 este citit\u0103, \u00een foileton, \u00een mai multe \u015fedin\u0163e \u015fi, dac\u0103 \u00een\u0163elegem bine stilul telegrafic al rapoartelor, lectura produce amuzament \u015fi reac\u0163ii critice. \u00cen septembrie 1872\/1873 (sic) apare printre participan\u0163i \u015fi Eminescu care cite\u015fte Egipetul \u015fi nuvela S\u0103rmanul Dionis. Pogor \u015fi Maiorescu observ\u0103 c\u0103 \u201esf\u00e2r\u015fitul \u015fi modul dezleg\u0103rii nu corespunde \u00eentregii scrieri\u201c. \u015etim mai multe despre aceast\u0103 reuniune istoric\u0103 din relat\u0103rile f\u0103cute de George Panu \u015fi Iacob Negruzzi \u015fi, \u00een genere, afl\u0103m infinit mai multe am\u0103nunte despre via\u0163a Junimii din Jurnalul lui Maiorescu. A. D. Xenopol, scribul, nu este prea locvace.<br \/>\nCeva, totu\u015fi din spiritul Junimii transpare \u00een aceste texte constatative: dorin\u0163a, \u00een primul r\u00e2nd, a mentorului (Maiorescu) de a-i familiariza pe colaboratorii s\u0103i cu probleme generale de filozofie \u015fi estetic\u0103, interesul, apoi, pentru fenomenele punctuale ale culturii rom\u00e2ne, cum ar fi problema ortografiei. A\u015fa se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een \u015fedin\u0163a din 31 decembrie 1871 c\u00e2nd se decide ca \u201eU mut\u201c s\u0103 fie respins, ca \u015fi duplicarea consoanelor, cu excep\u0163ia numelor proprii \u015fi a cuvintelor \u201ecurat tehnice\u201c, \u00een schimb: se admite \u201eapostroful\u201c \u015fi \u201eaccentul grav\u201c la sf\u00e2r\u015fitul verbelor de conjugarea a IV-a. \u00cen alt\u0103 \u015fedin\u0163\u0103 (11 februarie 1872) se accept\u0103 s\u0103 fie primit \u201eZ\u201c \u00een loc de \u201ed\u201c \u201efiindc\u0103 este liter\u0103 latin\u0103\u201c \u015fi, c\u00e2nd \u201eo\u201c se g\u0103se\u015fte \u00eentre dou\u0103 vocale, s\u0103 se scrie tot \u201ez\u201c (\u201epaz\u0103, faz\u0103\u201c), dublarea consoanelor fiind respins\u0103 etc.<br \/>\nIat\u0103, dar, c\u0103 problema ortografiei rom\u00e2ne\u015fti reprezint\u0103 o tem\u0103 veche \u00een via\u0163a noastr\u0103 intelectual\u0103. Dup\u0103 aproape 150 de ani de c\u00e2nd Maiorescu, Paicu, Iacob Negruzzi, Burl\u0103, Caragiani, V\u00e2rgolici, Xenopol\u2026 discutau despre \u201ez\u201c, \u201ee\u201c \u015fi \u201eie\u201c, lingvi\u015ftii \u015fi litera\u0163ii rom\u00e2ni nu se \u00een\u0163eleg \u00eenc\u0103 \u00een privin\u0163a lui \u201es\u00eent\u201c \u015fi \u201esunt\u201c \u015fi \u201e\u00e2\u201c, ignor\u00e2nd faptul c\u0103 ortografia este o conven\u0163ie \u015fi, dac\u0103 este o conven\u0163ie, este bine c\u0103 ea s\u0103 fie acceptat\u0103 \u015fi respectat\u0103. Noi, rom\u00e2nii, avem at\u00e2tea alte motive care ne dezbin\u0103. De ce ar mai trebui s\u0103 ne dezbine \u015fi ortografia?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Valentin Co\u015fereanu \u015fi Mircia Dumitrescu mi-au propus, cu c\u00e2tva timp \u00een urm\u0103, s\u0103 public\u0103m \u00een colaborare cu Muzeul Br\u0103ilei Jurnalul \u201eJunimii\u201c, \u00een continuarea celor 38 de volume care cuprind, facsimilate, manuscrisele lui Eminescu. Este vorba de cele 25 de Procese-verbale ale \u015fedin\u0163elor \u201eJunimii\u201c din perioada 1865-1873. Valentin Co\u015fereanu a f\u0103cut \u00een Introducerea ce \u00eenso\u0163e\u015fte volumul&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cuvant-inainte-la-jurnalul-junimii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Cuv\u00e2nt \u00eenainte  la Jurnalul \u201eJunimii\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13985],"class_list":["post-23015","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-jurnalul-junimii"],"views":2269,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23015","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23015"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23015\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23015"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23015"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23015"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}