\u00cen zilele de 26 \u015fi 27 martie ale acestui an, cu sprijinul Funda\u0163iei \u201eKonrad Adenauer\u201c, Consiliul Na\u0163ional pentru Studierea Arhivelor Securit\u0103\u0163ii \u015fi Institutul de Istorie \u201eNicolae Iorga\u201c au organizat ceea ce s-a numit a V-a Conferin\u0163\u0103 Na\u0163ional\u0103 \u201eComunismul rom\u00e2nesc\u201c. \u00cen condi\u0163iile \u00een care banii proveneau de la o funda\u0163ie conservatoare, sensul anticomunist al conferin\u0163ei era previzibil. Totu\u015fi, tezismul sesizabil \u00een cele mai multe prezent\u0103ri \u015fi discu\u0163ii denot\u0103 o lacun\u0103 conceptual-metodic\u0103 a istoriografiei autohtone, care dep\u0103\u015fe\u015fte considerentele conjuncturale. Tocmai de aceea nu analiz\u0103m aici fiecare expunere sau interven\u0163ie. De altfel, majoritatea ni s-au p\u0103rut f\u0103r\u0103 substan\u0163\u0103, sincopate, emfatice sau de-a dreptul plictisitoare, a\u015fa \u00eenc\u00e2t a st\u0103rui asupra lor, fie \u015fi pentru a le critica, \u00eenseamn\u0103 a le acorda un beneficiu de interes intrinsec. Or, ele nu conteaz\u0103 \u00een sine, ci prin deficitul general pe care \u00eel exprim\u0103, \u015fi care se contureaz\u0103 cel mai bine la o privire de ansamblu asupra manifest\u0103rii.
\nS\u0103 ne \u00een\u0163elegem: consider\u0103m comunismul o experien\u0163\u0103 istoric\u0103 e\u015fuat\u0103, care nu a reu\u015fit s\u0103 compenseze restr\u00e2ngerea libert\u0103\u0163ii printr-o cre\u015ftere economic\u0103 \u015fi a nivelului de trai comparabil\u0103 cu a Occidentului. Nu facem parte dintre cei care s\u0103 regrete comunismul, dup\u0103 cum nu accept\u0103m nici invocarea sa ca alibi pentru a accepta necondi\u0163ionat dezavantajele capitalismului, \u00een logica \u00een\u015fel\u0103toare a lui tertium non datur.
\nNumai c\u0103 aici nu vorbim despre op\u0163iuni politice sau propagand\u0103, la care subscrie fiecare dup\u0103 cum dore\u015fte. \u00centr-o conferin\u0163\u0103 cu preten\u0163ii stiin\u0163ifice ar trebui s\u0103 func\u0163ioneze spiritul analitic, nu militantismul vindicativ. Spiritul analitic presupune distan\u0163are, capacitatea interpretului de a decela particularit\u0103\u0163ile existen\u0163ei efective dincolo de retorica oficial\u0103, \u00eentruc\u00e2t realitatea nu se subsumeaz\u0103 univoc \u015fi integral cuv\u00e2nt\u0103rilor \u015fi rezolu\u0163iilor pe linie de partid. Societatea comport\u0103 \u00eentotdeauna, chiar \u015fi sub totalitarism, zone de autonomie \u015fi forme de evazionism, precum \u015fi un decalaj \u00eentre declara\u0163ii \u015fi fapte, inclusiv la reprezentan\u0163ii regimului. Am cunoscut personal \u00een acea vreme oameni \u00een pozi\u0163ii de conducere \u015fi ofi\u0163eri de securitate care nu erau de acord cu Nicolae Ceau\u015fescu \u015fi care procedau mai degrab\u0103 potrivit necesit\u0103\u0163ilor imediate, dec\u00e2t conform indica\u0163iilor de la v\u00e2rf.
\nCeea ce vrem s\u0103 afirm\u0103m este c\u0103 via\u0163a se desf\u0103\u015foar\u0103 de fapt \u00een coeficientul de refrac\u0163ie dintre directivele politice \u015fi intervalul ac\u0163iunii concrete, ireductibil\u0103 a\u015fadar la discursul puterii. Relu\u0103m un exemplu pe care l-am mai dat, pentru caracterul s\u0103u ilustrativ: dac\u0103 literatura ar fi urmat automat, sub aspect tematic \u015fi stilistic, \u201etezele\u201c din iulie 1971, ar fi fost de a\u015fteptat resurgen\u0163a realismului socialist; or, noi observ\u0103m exact contrarul, adic\u0103 proliferarea romanului \u201eintelectual\u201c, legat de numele lui Alexandru Ivasiuc, Nicolae Breban, F\u0103nu\u015f Neagu, Mircea Vaida \u015f.a.m.d., ca s\u0103 nu mai amintim de traducerile din Marcel Proust, James Joyce, Aldous Huxley, din realismul fantastic sud-american sau din proza \u201eexotic\u0103\u201c japonez\u0103.
\nTocmai acest coeficient nu l-a surprins conferin\u0163a, pe de o parte din cauza unor prejudec\u0103\u0163i personale, pe de alt\u0103 parte din lipsa instrumentarului teoretic adecvat. Nimic despre mecanismele redistributive, tipurile de civilitate, sociabilitatea de re\u0163ea ori canalele de comunicare informal\u0103, susceptibile s\u0103 configureze cadrul \u015fi dinamica rela\u0163iilor interumane curente. Problema cercet\u0103rii rom\u00e2ne\u015fti este c\u0103 a r\u0103mas la nivelul de interpretare al anilor 1990, c\u00e2nd s-a insistat firesc pe recuperarea memoriei concentra\u0163ionare \u015fi pe eviden\u0163ierea componentei represive a comunismului. Astfel, abord\u0103rile sunt blocate \u00een viziunea unilateral\u0103 care accentueaz\u0103 \u00een mod cvasiexclusiv ra\u0163ionalitatea \u015fi inten\u0163ionalitatea puterii, ca \u015fi cum \u00eentreaga fenomenologie social\u0103 s-ar explica prin imperativele controlului \u015fi manipul\u0103rii.
\nPe acest fond se ajunge la evalu\u0103ri pline de pre\u0163iozitate artificial\u0103 cu privire la asigurarea a\u015fa-zisei socializ\u0103ri politice prin scrisorile de felicitare adresate lui Nicolae Ceau\u015fescu, sau la simplific\u0103ri grote\u015fti precum considerarea revistei Magazin istoric drept instrument al dezinform\u0103rii. Eroarea analitic\u0103 e recognoscibil\u0103 inclusiv \u00een comunicarea consacrat\u0103 atitudinii fa\u0163\u0103 de parazitism \u2013 probabil cea mai substan\u0163ial\u0103 dintre toate, care subordoneaz\u0103 motiva\u0163iile etice \u015fi de inser\u0163ie social\u0103 unei ipotetice griji a partidului de a supraveghea tineretul cu poten\u0163ial subversiv.
\nA identifica dimensiunea constr\u00e2ng\u0103toare a comunismului constituie un demers corect \u015fi necesar sub raportul cunoa\u015fterii trecutului. Dar a insista numai pe aceasta, de parc\u0103 singurul con\u0163inut al vie\u0163ii ar fi fost confruntarea cu reprezentan\u0163ii regimului \u00eentr-un fel de joc permanent de-a represiunea \u015fi rezisten\u0163a, implic\u0103 denaturarea tenden\u0163ioas\u0103 sau m\u0103car prin omisiune a trecutului respectiv. \u00cen plus, repetarea obstinat\u0103 a acelora\u015fi locuri comune despre crimele comunismului echivaleaz\u0103 cu o mantr\u0103, cu o profesiune de credin\u0163\u0103 ideologic\u0103 specific\u0103 angajamentului etico-religios din epoca R\u0103zboiului Rece, pe care se presupune c\u0103 istoriografia contemporan\u0103 l-ar fi dep\u0103\u015fit. Faptul c\u0103 mai reg\u0103sim totu\u015fi \u201epasiunea\u201c crezului cre\u015ftin sau liberal, contrapus\u0103 voca\u0163ional milenarismului de inspira\u0163ie bol\u015fevic\u0103, nu certific\u0103 altceva dec\u00e2t deficitul modernit\u0103\u0163ii critice \u00een cultura istoriografic\u0103 \u015fi nu numai. Dar aceasta e o chestiune care cere o discu\u0163ie aparte.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen zilele de 26 \u015fi 27 martie ale acestui an, cu sprijinul Funda\u0163iei \u201eKonrad Adenauer\u201c, Consiliul Na\u0163ional pentru Studierea Arhivelor Securit\u0103\u0163ii \u015fi Institutul de Istorie \u201eNicolae Iorga\u201c au organizat ceea ce s-a numit a V-a Conferin\u0163\u0103 Na\u0163ional\u0103 \u201eComunismul rom\u00e2nesc\u201c. \u00cen condi\u0163iile \u00een care banii proveneau de la o funda\u0163ie conservatoare, sensul anticomunist al conferin\u0163ei era… Cite\u0219te mai mult »Redundan\u0163\u0103 \u015fi regresivitate \u00een istoriografia comunismului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[1722,13983],"class_list":["post-23011","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-cnsas","tag-fundatia-konrad-adenauer"],"views":1071,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23011","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23011"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23011\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23011"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23011"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23011"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}