\u00centr-o prefa\u0163\u0103 la una dintre traducerile sale, Coresi \u00ee\u015fi justific\u0103 astfel demersul de a trece textele sacre \u00een idiomul vernacular: \u201eMai bine cinci cuvinte \u00een\u0163elese \u00een limba ta, dec\u00e2t \u00eentuneric de cuvinte \u00een limb\u0103 str\u0103in\u0103.\u201c\u00a0 F\u0103r\u0103 s\u0103 fie un adversar al limbilor str\u0103ine (cuno\u015ftea el \u00eensu\u015fi c\u00e2teva \u015fi traducea din ele), c\u0103rturarul sublinia c\u0103 \u015ftiin\u0163a, cunoa\u015fterea sunt pu\u0163in folositoare dac\u0103 nu sunt accesibile unui num\u0103r c\u00e2t mai mare de oameni, rostul limbii na\u0163ionale fiind acela de a fi un vehicul al exprim\u0103rii culturale celei mai \u00eenalte.
\nEste o metafor\u0103 involuntar\u0103 \u2013 vocabula slavon\u0103 tjma \u00eensemn\u00e2nd at\u00e2t \u201ezece mii\u201c, c\u00e2t \u015fi \u201e\u00eentuneric\u201c \u2013, dar cu at\u00e2t mai sugestiv\u0103 cu privire la for\u0163a interioar\u0103 a limbajului, care poate reu\u015fi chiar \u015fi acolo unde imagina\u0163ia uman\u0103 e\u015fueaz\u0103.
\nSe vorbe\u015fte tare r\u0103u rom\u00e2ne\u015fte, ast\u0103zi. Pornind dinspre spa\u0163iul politico-mediatic, t\u0103v\u0103lugul st\u00e2lcirii limbii a cobor\u00e2t \u00een societate \u015fi a cuprins aproape toate straturile. Se vorbe\u015fte oribil la mahala, se vorbe\u015fte prost la \u0163ar\u0103 (unde, odat\u0103 cu \u0163\u0103ranul autentic, a disp\u0103rut \u015fi acel spirit al limbii, care-a \u0163inut-o treaz\u0103 \u00een secolele \u00een care n-au existat Academii \u015fi gramatici). Cu excep\u0163ia publica\u0163iilor literare, presa rom\u00e2neasc\u0103 e de necitit. Chiar \u015fi \u2013 sau mai ales \u2013 publica\u0163iile autodeclarate glossy, adic\u0103 lucioase, \u00een care str\u0103luce\u015fte doar preten\u0163ia, \u00een timp ce nivelul intelectual \u015fi calitatea lingvistic\u0103 a discursului sunt la p\u0103m\u00e2nt.
\n\u00centreaga a\u015fa-zis\u0103 cultur\u0103 aspira\u0163ional\u0103 alimenteaz\u0103, de fapt, dispre\u0163ul fa\u0163\u0103 de corectitudinea exprim\u0103rii \u00een limba rom\u00e2n\u0103, c\u0103ci postuleaz\u0103 c\u0103 oricine \u2013 dar absolut oricine, f\u0103r\u0103 deosebire de preg\u0103tire, de efortul de \u00eensu\u015fire de cuno\u015ftin\u0163e \u2013 poate aspira la orice \u00een\u0103l\u0163ime social\u0103, pentru care e suficient doar s\u0103 vrei \u015fi s\u0103 te \u201emontezi\u201c psihic \u00een acest sens. A devenit ridicol\u0103, pentru mul\u0163i, ideea c\u0103 exist\u0103, totu\u015fi, dic\u0163ionare \u015fi gramatici, c\u0103 limba este un document al identit\u0103\u0163ii individuale \u015fi na\u0163ionale, c\u0103 performan\u0163a lingvistic\u0103 a fost, milenii \u00eentregi, echivalent\u0103 cu performan\u0163a intelectual\u0103 (retorica, \u015ftiin\u0163a organiz\u0103rii \u015fi \u00eempodobirii discursului, a fost secole de-a r\u00e2ndul, materia central\u0103 \u00een orice institu\u0163ie de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior, occidental\u0103 sau oriental\u0103). \u00cen goana noastr\u0103 de a pune m\u00e2na mai repede pe bunurile glossy, care atest\u0103 c\u0103 am urcat pe scara social\u0103, primul element de care ne-am dispensat a fost grija fa\u0163\u0103 de limba rom\u00e2n\u0103.
\nTrebuie spus, cu o anumit\u0103 durere \u00een suflet, c\u0103 \u015fi \u015fcoala lingvistic\u0103 actual\u0103 a contribuit la aceast\u0103 sc\u0103dere a nivelului limbii vorbite \u00een Rom\u00e2nia de azi. P\u00e2n\u0103 nu demult, savan\u0163i ca Alexandru Graur, Ion Coteanu sau Mioara Avram luau periodic \u015fi sistematic pozi\u0163ie \u00een chestiuni de limb\u0103, sus\u0163in\u00e2nd necesitatea corectitudinii exprim\u0103rii. Ast\u0103zi, sub fascina\u0163ia unor teorii poststructuraliste nu numai dep\u0103\u015fite, ci de-a dreptul contrazise de evolu\u0163iile din ultimii ani (care au atestat pr\u0103bu\u015firea marxismului \u015fi a tuturor sistemelor bazate pe materialism \u015fi dialectic\u0103), \u015fcoala lingvistic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a abandonat ideea de a impune o norm\u0103 de corectitudine a exprim\u0103rii, mul\u0163umindu-se s\u0103 \u201e\u00eenregistreze\u201c, pasiv\u0103 ca un contabil, evolu\u0163iile limbii. Chiar \u015fi c\u00e2nd acestea sunt involu\u0163ii sadea.
\nAstfel, ca s\u0103 m\u0103 limitez la c\u00e2teva exemple semnalate \u00een pres\u0103 de c\u0103tre \u00eens\u0103\u015fi comunitatea lingvi\u015ftilor, noul DEX\u00a0 include termeni ca \u201eloca\u0163ie\u201c, cu sensul de \u201eloc\u201c, ceea ce e o abera\u0163ie, c\u00e2t timp \u201eloca\u0163ie\u201c exista de cel pu\u0163in un secol \u015fi jum\u0103tate \u00een limb\u0103, cu sensul de \u201e\u00eenchiriere\u201c (vezi expresia comercial\u0103 \u201eloca\u0163ie de gestiune\u201c). Sau \u201eweekend\u201c pentru \u201esf\u00e2r\u015fit de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103\u201c, \u201ecomputer\u201c pentru \u201eordinator\u201c, \u201emanagement\u201c pentru \u201eadministrare\u201c etc.
\nIar noua Gramatic\u0103 a limbii rom\u00e2ne, ap\u0103rut\u0103 nu cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103, sub egida Academiei Rom\u00e2ne, este redactat\u0103 exclusiv pentru filologii profesioni\u015fti. Cadrele didactice din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul preuniversitar, cele c\u0103rora ar fi trebuit s\u0103 li se adreseze \u00een primul r\u00e2nd aceast\u0103 lucrare, au semnalat \u015fi ele \u00een mass-media faptul c\u0103, de\u015fi Gramatica… este remarcabil\u0103 din punct de vedere \u015ftiin\u0163ific, ea este inaccesibil\u0103 elevilor \u015fi, deci, e inutilizabil\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163area propriu-zis\u0103 a unei limbi rom\u00e2ne corecte. Iar unii savan\u0163i au spus chiar c\u0103 avem de-a face cu un tratat de gramatic\u0103, nu cu o gramatic\u0103, \u00eentruc\u00e2t aceasta din urm\u0103 ar fi trebuit s\u0103 aib\u0103 \u015fi o func\u0163ie normativ\u0103 a limbii actuale.
\n\u00cenlocuirea gramaticii cu un tratat de gramatic\u0103, inaccesibil elevilor \u015fi profesorilor deopotriv\u0103, a avut \u015fi are consecin\u0163e greu de estimat \u00een \u015fcoal\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u015fi aceasta din urm\u0103 a renun\u0163at, \u00een mare m\u0103sur\u0103 (cel pu\u0163in la examene), la materia numit\u0103 limba rom\u00e2n\u0103, \u00eenlocuind-o cu un galimatias numit comunicare. \u00centre necesitatea \u00eentoarcerii la Gramatica Academiei din 1963, care are cel pu\u0163in meritul de a fi inteligibil\u0103 \u015fi ra\u0163ional\u0103 \u00een cea mai mare parte a ei, \u015fi imperativul alinierii la… comunicare, \u015fcoala \u015fi-a pierdut atributul de a ocroti \u00eensu\u015firea corect\u0103 a limbii de c\u0103tre elevi \u015fi tineri.
\nRezultatul? Un spa\u0163iu public dominat de exprimarea ur\u00e2t\u0103, de gre\u015feli \u00een exprimare care atest\u0103 o devastatoare lips\u0103 de cultur\u0103 general\u0103 \u015fi, mai ales, de absen\u0163a unei preocup\u0103ri pentru afirmarea unei identit\u0103\u0163i. C\u0103ci limba este un martor \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, un constituent al identit\u0103\u0163ii oric\u0103rui om. Nu exist\u0103 g\u00e2ndire \u00een afara limbajului, iar participarea la o comunitate de cultur\u0103 tot prin limb\u0103 se face. Este o iluzie sinistr\u0103 (cultivat\u0103 intens \u00een perioada comunist\u0103, spre a scuza gre\u015felile de limb\u0103 ale tovar\u0103\u015filor de toate gradele) aceea c\u0103 se poate s\u0103 g\u00e2nde\u015fti bine, dac\u0103 vorbe\u015fti prost. Dac\u0103 vorbe\u015fti gre\u015fit, g\u00e2nde\u015fti ca atare. Dac\u0103 vorbe\u015fti trivial, tot a\u015fa \u015fi g\u00e2nde\u015fti.
\nA disp\u0103rut \u015fi pl\u0103cerea de a rosti \u015fi de a asculta o vorb\u0103 de spirit. Nu am f\u0103cut o statistic\u0103, \u00eens\u0103 am impresia c\u0103 \u015fi num\u0103rul bancurilor lingvistice \u2013 a c\u0103ror poant\u0103 se bazeaz\u0103 pe jocurile de cuvinte \u2013 a sc\u0103zut, comparativ cu bancurile porno sau cele care au ca subiect minorit\u0103\u0163ile. C\u00e2nd lumina dinl\u0103untrul limbajului scade sau dispare cu totul, tenebrele fiin\u0163ei ies la iveal\u0103…
\nA spune, \u00een acest context, c\u0103 limba este unul dintre produsele culturale cele mai \u00eenalte ale unui popor, poate p\u0103rea o sechel\u0103 de alt\u0103dat\u0103. Nici m\u0103car eviden\u0163a c\u0103 poporul evreu, de exemplu, a rezistat \u00een timp numai prin limb\u0103 \u015fi prin credin\u0163\u0103 nu clatin\u0103 convingerea unora c\u0103, departe de a fi o lumin\u0103 a spiritului na\u0163ional, limba e un instrument de schimb simplu, menit doar s\u0103 intermedieze drumul de la moned\u0103 la bunuri \u015fi \u00eenapoi. A afirma, de asemenea, c\u0103 diminuarea luminii interioare a culturii rom\u00e2ne, prin s\u0103r\u0103cirea \u015fi trivializarea limbii, este o eventualitate catastrofal\u0103, pe care ar trebui s\u0103 o combatem prin toate mijloacele, echivaleaz\u0103 cu o blasfemie pentru cei care cred c\u0103 e indiferent ce limb\u0103 vorbim, c\u00e2t timp avem acces la bun\u0103stare. Lumina echivoc\u0103 a obiectelor o \u00eenlocuie\u015fte, se pare, pentru tot mai mul\u0163i oameni, pe cea, mai durabil\u0103, a spiritului.
\nC\u00e2nd mi-e sete de lumin\u0103 \u2013 de particulara lumin\u0103 l\u0103untric\u0103 a limbii rom\u00e2ne \u2013 am \u00eenc\u0103, din fericire, suficiente izvoare pentru a mi-o ast\u00e2mp\u0103ra. Nu numai c\u0103 exist\u0103, deocamdat\u0103, destule cercuri \u00een care se vorbe\u015fte limba rom\u00e2n\u0103 la cel mai \u00eenalt nivel de expresivitate. Dar sunt at\u00e2\u0163ia \u015fi-at\u00e2\u0163ia scriitori rom\u00e2ni, clasici \u015fi contemporani, de dinainte de existen\u0163a unei limbi literare sau de dup\u0103, care \u00eemi ast\u00e2mp\u0103r\u0103 setea. C\u00e2nd deschid, bun\u0103oar\u0103, cronica anonim\u0103 din timpul lui Constantin Br\u00e2ncoveanu \u015fi citesc c\u0103 un anume boier Constantin \u201eera cam lung la unghii, de feliul \u015etirbe\u015ftilor\u201c, simt c\u0103, de\u015fi nu este \u00een fiecare zi o s\u0103rb\u0103toare, limba rom\u00e2n\u0103 este o s\u0103rb\u0103toare zilnic\u0103. Lumina triumfului asupra limitelor cuvintelor \u00eemi scald\u0103 mintea, c\u0103ft\u0103nind-o.
\n\u201eOric\u00e2t de mare o fi \u00eentunericul, e suficient\u0103 o lum\u00e2n\u0103ric\u0103 pentru a-l alunga\u201c, spune un \u00een\u0163elept proverb evreiesc. Lumina limbii rom\u00e2ne, ascuns\u0103 sub obrocul ignoran\u0163ei contemporane \u2013 ca s\u0103 reciclez o compara\u0163ie care-i apar\u0163ine cronicarului Macarie, la r\u00e2ndul s\u0103u inspirat de bizantinul Manasses \u2013, str\u0103luce\u015fte ori de c\u00e2te ori deschidem, cum spuneam, o carte a unui scriitor rom\u00e2n. Mari stili\u015fti, scriitorii no\u015ftri nu au luat de-aici ca s\u0103 ascund\u0103 afar\u0103 (cum fac apostolii culturii aspira\u0163ionale), ci au cl\u0103dit un templu acas\u0103. Sunt, poate, intraductibili \u2013 cel pu\u0163in unii dintre ei \u2013, dar nou\u0103, vorbitorilor de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, ne-au oferit, vorba lui Br\u00e2ncu\u015fi, bucurie curat\u0103…
\nBiblioteca mi se pare, de aceea, un tezaur de lumin\u0103, deoarece e evident c\u0103 proverbul evreiesc anterior citat nu se refer\u0103 la lum\u00e2nare ca la o surs\u0103 propriu-zis\u0103 de lumin\u0103 fizic\u0103. Este vorba de lumina cunoa\u015fterii, a bucuriei de a \u015fti, a descoperirii unor orizonturi, p\u00e2n\u0103 atunci, neb\u0103nuite. Biblioteca este casa tuturor acestor bucurii, este, cum ziceam, un tezaur de lumin\u0103 \u015fi o resurs\u0103 de speran\u0163\u0103 c\u0103 actualul moment \u2013 ur\u00e2t, cenu\u015fiu, din via\u0163a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u2013 va fi dep\u0103\u015fit.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00centr-o prefa\u0163\u0103 la una dintre traducerile sale, Coresi \u00ee\u015fi justific\u0103 astfel demersul de a trece textele sacre \u00een idiomul vernacular: \u201eMai bine cinci cuvinte \u00een\u0163elese \u00een limba ta, dec\u00e2t \u00eentuneric de cuvinte \u00een limb\u0103 str\u0103in\u0103.\u201c\u00a0 F\u0103r\u0103 s\u0103 fie un adversar al limbilor str\u0103ine (cuno\u015ftea el \u00eensu\u015fi c\u00e2teva \u015fi traducea din ele), c\u0103rturarul sublinia c\u0103 \u015ftiin\u0163a,… Cite\u0219te mai mult »Un tezaur de lumin\u0103: biblioteca<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[13961,13957,4,13962,13958,13960,13959],"class_list":["post-22994","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-comunitatea-lingvistilor","tag-cultura-aspirationala","tag-editorial","tag-functie-normativa-a-limbii-actuale","tag-grija-fata-de-limba-romana","tag-noua-gramatica-a-limbii-romane","tag-noul-dex"],"views":2654,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22994","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22994"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22994\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22994"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22994"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22994"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}