{"id":22990,"date":"2015-04-13T11:50:59","date_gmt":"2015-04-13T09:50:59","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22990"},"modified":"2015-04-13T11:50:59","modified_gmt":"2015-04-13T09:50:59","slug":"memorie-si-restituire","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/memorie-si-restituire\/","title":{"rendered":"Memorie \u015fi restituire"},"content":{"rendered":"

Trece o noapte, trece \u00eenc-o zi, <\/strong><\/em>
\nLupta se ascute \u00eentre clase,<\/strong><\/em>
\nIar chiaburii se arat-a fi<\/strong><\/em>
\nElemente tot mai du\u015fm\u0103noase!<\/strong><\/em>
\nA. E. Baconsky<\/strong><\/p>\n

Benito Mussolini a preluat puterea politic\u0103 \u00een 30 octombrie 1922, declar\u00e2ndu-se dictator \u00een ianuarie 1925. A schimbat fa\u0163a Italiei. Nici un col\u0163i\u015for din \u0163ar\u0103 nu a sc\u0103pat neatins de molima fascist\u0103. \u00cen 1932, a inaugurat, la Brescia, Pia\u0163a Victoriei. Era noul \u201ecentru civic\u201c al ora\u015fului, construit \u00een apropierea fostului centru de tradi\u0163ie medieval\u0103 al ora\u015fului. Zeci de mii de oameni \u00een c\u0103m\u0103\u015fi negre l-au aclamat entuzia\u015fti. C\u0103m\u0103\u015file negre fuseser\u0103 inven\u0163ia poetului Gabriele d\u2019Annunzio \u2013 inspirator intelectual al lui Mussolini \u2013, care \u015fi-a legat via\u0163a \u015fi de Brescia, printr-un text scris de acolo, \u00een 1925, \u00een ap\u0103rarea dictatorului, la pu\u0163in timp dup\u0103 un atentat e\u015fuat \u00eempotriva Ducelui\u2026 Cu ocazia inaugur\u0103rii Pie\u0163ei, a fost dezvelit\u0103 \u015fi o imens\u0103 statuie, realizat\u0103 de Arturo Dazzi, \u00een marmur\u0103 de Carrara, reprezent\u00e2nd un b\u0103rbat nud. Statuia a fost denumit\u0103 il Bigio (numele oficial al \u201eerei fasciste\u201c) \u015fi a st\u00e2rnit m\u00e2nia catolicilor italieni, pentru un singur motiv: b\u0103rbatul avea ni\u015fte organe genitale destul de bine pronun\u0163ate. \u00cen rest, pentru ei, statuia nu avea alte probleme. La 13 octombrie 1945, il Bigio este dat jos de pe soclu. Statuia dispare \u00eentr-un loc necunoscut marelui public.
\nCu doar c\u00e2teva luni mai \u00eenainte, la 6 martie 1945, \u00een fa\u0163a amenin\u0163\u0103rii ocupantului sovietic, la Bucure\u015fti se instaureaz\u0103 un guvern cu majoritate comunist\u0103, condus de un avocat poltron, Petru Groza. Dup\u0103 falsificarea alegerilor din 19 noiembrie 1946, comuni\u015ftii \u015fi-au instaurat pe fa\u0163\u0103 dictatura, ultimul pas fiind lovitura de stat din 30 decembrie 1947, prin care Regele a fost silit s\u0103 abdice. \u00cen 1948, a \u00eenceput confiscarea sistematic\u0103 a propriet\u0103\u0163ilor private de c\u0103tre Stat. Atunci c\u00e2nd a venit vorba despre palate, conace \u015fi case boiere\u015fti, dar \u015fi despre palate administrative, ale instan\u0163elor de judecat\u0103 ori ale cultelor, autorit\u0103\u0163ile comuniste \u015fi-au pus problema ce s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 \u00een ele. Nu de pu\u0163ine ori, \u00een aceste case au fost organizate muzee. Ideea p\u0103rea minunat\u0103. Num\u0103rul de muzee din Rom\u00e2nia de p\u00e2n\u0103 \u00een 1948 era infim, iar calitatea lor era, \u00een general, foarte slab\u0103 \u2013 eufemistic vorbind. Dup\u0103 instaurarea dictaturii comuniste, num\u0103rul muzeelor, regionale \u015fi raionale, a crescut sensibil, multe dintre ele fiind cazate \u00een cl\u0103diri confiscate de la diverse persoane publice sau private. Dup\u0103 reforma administrativ\u0103 din 1968, muzeele au fost reorganizate \u00een muzee jude\u0163ene, municipale \u015fi or\u0103\u015fene\u015fti. Invazia sovietic\u0103 asupra Cehoslovaciei a avut drept consecin\u0163\u0103 direct\u0103 \u00eenfiin\u0163area Muzeului Na\u0163ional de Istorie \u015fi cre\u015fterea importan\u0163ei muzeelor jude\u0163ene \u2013 mai ales, a celor de istorie! Sediile acestor muzee au fost, mai \u00eentotdeauna, alese \u00een casele cele mai frumoase: foste sedii ale arhiepiscopiilor, foste sedii ale prefecturilor, foste sedii ale diverselor alte autorit\u0103\u0163i publice \u015fi foste case burgheze \u015fi boiere\u015fti din satele mai r\u0103s\u0103rite \u015fi din ora\u015fe. Regimul comunist p\u0103rea sortit eternit\u0103\u0163ii \u015fi nimeni nu \u00ee\u015fi putea imagina c\u0103 va veni, odat\u0103, vremea revan\u015fei. Ei bine, aceast\u0103 vreme a venit. Guvern\u0103rile din primii zece ani le-au am\u00e2nat, pur \u015fi simplu, dup\u0103 care a venit celebra Lege nr. 10\/2001, modificat\u0103 \u00een 2005. Nu vreau s\u0103 judec acum dac\u0103 fo\u015ftii proprietari \u015fi urma\u015fii acestora erau, \u00eentr-adev\u0103r, \u00eendritui\u0163i s\u0103 primeasc\u0103, \u00eentotdeauna, propriet\u0103\u0163ile confiscate de regimul comunist \u00een natur\u0103 sau \u2013 \u015fi \u00een ce m\u0103sur\u0103 anume \u2013 dac\u0103 era suficient\u0103 o recompens\u0103 \u00een bani; p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, avem parlamente alese democratic \u015fi guverne numite democratic \u015fi este de datoria noastr\u0103 s\u0103 respect\u0103m legile, chiar dac\u0103 suntem sau nu suntem de acord cu ele. \u015ei, evident, accept c\u0103 este normal ca o persoan\u0103 \u2013 fizic\u0103 sau juridic\u0103 \u2013 ce a fost privat\u0103 de dreptul s\u0103u de proprietate s\u0103 fie re\u00eempropriet\u0103rit\u0103. Problema mea nu este legat\u0103 de persoanele care \u015fi-au primit \u00eenapoi propriet\u0103\u0163ile, ci de Satul rom\u00e2n, care nu a c\u0103utat nici o solu\u0163ie pentru a rezolva problema institu\u0163iilor ce urmau s\u0103 fie evacuate din sediile restituite. De form\u0103, legiuitorul a dat un termen de maxim trei ani, \u00een care institu\u0163iile \u2013 inclusiv, cele muzeale \u2013 puteau r\u0103m\u00e2ne \u00een vechile sedii. Apoi, la ini\u0163iativa deputatului Petre Str\u0103chinaru, acest termen a fost prelungit la maxim cinci ani. Ceea ce nu a avut nimeni \u00een vedere a fost neputin\u0163a absolut\u0103 a autorit\u0103\u0163ilor publice \u2013 locale \u015fi centrale \u2013 de a rezolva problema sediilor institu\u0163iilor evacuate, \u00een temenele precizate de lege, mai ales c\u0103, \u00een totala lor incon\u015ftien\u0163\u0103, unele instan\u0163e au considerat c\u0103 termenul de cinci ani, fiind unul maximal, poate fi redus, f\u0103r\u0103 prea mult\u0103 b\u0103taie de cap, la doar un an. Urmarea a fost u\u015for de ghicit: o mul\u0163ime de muzee \u015fi-au pierdut sediile, f\u0103r\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 ceva echivalent la schimb, cu \u00eenc\u0103lcarea prevederilor Legii muzeelor \u015fi colec\u0163iilor publice, care prevedea obligativitatea g\u0103sirii unor spa\u0163ii adecvate pentru muzeele evacuate din orice cauz\u0103. Atunci c\u00e2nd o persoan\u0103 fizic\u0103 \u00eencalc\u0103 o lege, exist\u0103 autorit\u0103\u0163i care s\u0103 sesizeze Parchetul. Atunci c\u00e2nd o autoritate public\u0103 \u00eencalc\u0103 o lege,\u00a0 Parchetul se uit\u0103, de obicei, \u00een alt\u0103 parte.
\nRezum\u00e2nd situa\u0163ia, Statul rom\u00e2n, prin toate puterile sale (legislative, executive \u015fi judec\u0103tore\u015fti), s-a dovedit a fi incapabil s\u0103 \u00ee\u015fi apere propriile institu\u0163ii, precum \u015fi avu\u0163ia na\u0163iunii; Statul rom\u00e2n a fost nedemn de sarcina sa fireasc\u0103, aceea de a ap\u0103ra identitatea na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei. Identitatea se ap\u0103r\u0103 \u00een dou\u0103 feluri: cu arma \u00een m\u00e2n\u0103, pe front \u015fi cu institu\u0163iile de cultur\u0103 (mai ales, cu muzeele), indiferent dac\u0103 este vreme de pace sau de r\u0103zboi.
\nNum\u0103rul muzeelor care \u015fi-au pierdut sediile (total sau par\u0163ial) \u00een ace\u015fti din urm\u0103 ani \u015fi a c\u0103ror situa\u0163ie nu este rezolvat\u0103 nici p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi este foarte mare. Fie-mi \u00eeng\u0103duit s\u0103 amintesc, aici, doar c\u00e2teva: Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei, Muzeul Na\u0163ional al \u0162\u0103ranului Rom\u00e2n, Muzeul Na\u0163ional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne, Muzeul Bucovinei, Muzeul \u0162\u0103rii Cri\u015furilor, Institutul de Cercet\u0103ri Eco-Muzeale \u201eGavril\u0103 Simion\u201c, Complexul Muzeal \u201eIulian Antonescu\u201c, Complexul Na\u0163ional Muzeal \u201eCurtea Domneasc\u0103\u201c, Muzeul de Art\u0103 Cluj-Napoca, Muzeul de Art\u0103 Vizual\u0103, Muzeul Na\u0163ional Bran, Muzeul Na\u0163ional al Petrolului, Muzeul Jude\u0163ean Satu Mare, Muzeul Jude\u0163ean Teleorman, Muzeul Municipiului Bucure\u015fti, Muzeul de Etnografie Bra\u015fov. Muzeul de Art\u0103 Bra\u015fov, Muzeul Memorial \u201eOctavian Goga\u201c, Muzeul Na\u0163ional Brukenthal \u015fi Muzeul Jude\u0163ean Ialomi\u0163a. Lista poate fi augmentat\u0103 imediat… Uneori, a fost vorba despre ni\u015fte indivizi care au ob\u0163inut decizii judec\u0103tore\u015fti, cu mijloace suspectate drept ilegale; alteori, a fost vorba doar despre lipsa de idei \u015fi de ini\u0163iativ\u0103 pentru mutarea bunurilor muzeale, dup\u0103 ce instan\u0163a a oferit solu\u0163ia legal\u0103, \u00een vigoare, la momentul respectiv. Problema de fond r\u0103m\u00e2ne aceea c\u0103 legiuitorul rom\u00e2n nu a prev\u0103zut solu\u0163ii adecvate pentru situa\u0163iile \u00een care un muzeu este aruncat, cu bunuri cu tot, \u00een strad\u0103. Bunurile culturale \u00een cauz\u0103 nu apar\u0163in unei comunit\u0103\u0163i oarecare, ci, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, tuturor cet\u0103\u0163enilor Rom\u00e2niei. Cum ap\u0103r\u0103 Parlamentul \u015fi Guvernul averea na\u0163iunii rom\u00e2ne? Vorbele nu sunt de ajuns. Adev\u0103rul e c\u0103 prin reprezentan\u0163ii ei de frunte na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 n-are nici cea mai vag\u0103 idee despre cum s-ar putea solu\u0163iona aceast\u0103 problem\u0103. Desigur, s-ar putea construi sedii noi pentru muzee. Numai c\u0103 ele cost\u0103 bani \u015fi dac\u0103 aloci bani culturii nu ai nici o speran\u0163\u0103 s\u0103 fii reales \u00een func\u0163ie, c\u0103 doar nu e vorba nici despre fotbal, nici despre autostr\u0103zi, nici despre biserici! Sau, cel pu\u0163in, a\u015fa par s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 edilii no\u015ftri… Alte solu\u0163ii nu se \u00eentrev\u0103d. Situa\u0163ia r\u0103m\u00e2ne a\u015fa cum e: proast\u0103, foarte proast\u0103!
\n\u00cen 2012, la Brescia, \u00eentr-un depozit al Prim\u0103riei, cineva a dat peste sculptura mediocr\u0103 a lui Arturo Dazzi, care fusese demontat\u0103 din Pia\u0163a Victoriei. \u00cen scurt\u0103 vreme, s-a n\u0103scut o polemic\u0103 local\u0103, cu ecouri la nivel na\u0163ional: acum c\u0103 a fost descoperit\u0103 sculptura (italienii nu au avut determinarea rom\u00e2nilor de a da la topit sau de a distruge cu t\u00e2rn\u0103coapele operele de art\u0103 ale vechiului regim), s-a n\u0103scut \u015fi \u00eentrebarea: re\u00eentregim pia\u0163a a\u015fa cum aceasta a fost g\u00e2ndit\u0103 acum opt decenii sau introducem cenzura democra\u0163iei contemporane, care condamn\u0103 dictatura mussolinian\u0103 \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, nu accept\u0103 elementul-cheie al pie\u0163ei, demolata statuie?
\n\u00cen Rom\u00e2nia, \u00eemp\u0103carea cu trecutul a urmat o mul\u0163ime de faze dureroase: acceptare total\u0103, dar f\u0103r\u0103 restituirea propriet\u0103\u0163ilor, acceptare par\u0163ial\u0103, dar cu o restituire par\u0163ial\u0103 a propriet\u0103\u0163ilor, restituirea total\u0103 a propriet\u0103\u0163ilor, concomitent\u0103 cu o vinovat\u0103 lini\u015fte asupra trecutului. Situa\u0163ia domeniului \u00een care se afl\u0103 Muzeul Na\u0163ional Pele\u015f este o dovad\u0103 limpede asupra acestei indecizii. Ea nu apar\u0163ine unui partid anume, ci Parlamentului, \u00een ansamblul s\u0103u, ca reprezentant suprem al na\u0163iunii rom\u00e2ne. Cu alte cuvinte, \u00eentreaga na\u0163iune, de fapt, nu avea nici cea mai vag\u0103 idee despre ceea ce \u00ee\u015fi dorea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple cu institu\u0163ia depozitar\u0103 a unuia dintre cele mai semnificative embleme ale patrimoniului cultural na\u0163ional: domeniul Pele\u015f (inclusiv, Muzeul Na\u0163ional Pele\u015f).
\n\u00cen Rom\u00e2nia \u015ftim acum \u00eenspre ce direc\u0163ie se \u00eendreapt\u0103 lucrurile: \u00een direc\u0163ia niciunei speran\u0163e pentru muzee! E adev\u0103rat, potrivit logicii staliniste, lupta de clas\u0103 se tot ascute, iar marii profitori ai restituirilor de propriet\u0103\u0163i \u00eencep s\u0103 devin\u0103 elemente tot mai du\u015fm\u0103noase! \u015ei, pe m\u0103sur\u0103 ce devin astfel de elemente, unii dintre ei ajung s\u0103 intre \u015fi \u00een arest. Vorba unui amic istoric: \u201e\u0103\u015ftia au ajuns s\u0103 se aresteze \u00eentre ei\u201c. Problema muzeelor \u00eens\u0103 r\u0103m\u00e2ne aceea\u015fi: lipsite de sus\u0163inere din partea autorit\u0103\u0163ilor, muzeele pier precum victimele luptei de clas\u0103.
\n\u00cen Brescia, anul 2013 a fost momentul de v\u00e2rf al dezbaterii publice: oamenii s-au constituit \u00een dou\u0103 tabere: pro \u015fi contra reamplas\u0103rii statuii \u00een Pia\u0163a Victoriei. \u00centrebarea de fond era dac\u0103 o restituire a aspectului pie\u0163ei, ca \u00een 1932, ar fi un act cultural sau ar fi un act care s\u0103 contravin\u0103 democra\u0163iei moderne, europene.
\n\u00cen Rom\u00e2nia, se vorbe\u015fte frumos pe la seminarii despre statul de drept, iar mai-marii \u0163\u0103rii ne asigur\u0103 de la televizor c\u0103 acesta func\u0163ioneaz\u0103. Poate! Dar ar trebui ca doamnele \u015fi domnii ace\u015ftia s\u0103 mai fie \u015fi responsabili pentru ceea ce p\u0103storesc. Altfel, Doamna Justi\u0163ie, a\u015fa oarb\u0103 cum e, s-ar putea s\u0103 taie cu sabia d\u00e2nsei tocmai identitatea na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei; de la r\u0103d\u0103cin\u0103. \u015ei apoi ne vom mira de ce nu mai \u015ftim cine suntem.
\nUitasem s\u0103 v\u0103 spun: nici\u00a0 veri\u015forii no\u015ftri italieni nu au reu\u015fit s\u0103 rezolve problema, la Brescia. Acum doi ani, Prim\u0103ria, dornic\u0103 s\u0103 ia o decizie c\u00e2t mai corect\u0103 cu privire la il Bigio, a \u00eenfiin\u0163at o comisie. P\u00e2n\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, comisia nu reu\u015fise \u00eenc\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la o concluzie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Trece o noapte, trece \u00eenc-o zi, Lupta se ascute \u00eentre clase, Iar chiaburii se arat-a fi Elemente tot mai du\u015fm\u0103noase! A. E. Baconsky Benito Mussolini a preluat puterea politic\u0103 \u00een 30 octombrie 1922, declar\u00e2ndu-se dictator \u00een ianuarie 1925. A schimbat fa\u0163a Italiei. Nici un col\u0163i\u015for din \u0163ar\u0103 nu a sc\u0103pat neatins de molima fascist\u0103. \u00cen… Cite\u0219te mai mult »Memorie \u015fi restituire<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[13953,13954],"class_list":["post-22990","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-sedii-muzee","tag-sustinere-pentru-muzee"],"views":2138,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22990","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22990"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22990\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22990"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22990"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22990"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}