Prozatorul Vintil\u0103 Horia, c\u00e2\u015ftig\u0103torul Premiului Goncourt \u00een 1960, reputat specialist \u00een literatura comparat\u0103 scria, \u00een antologia Poesia rom\u00e2neasc\u0103 nou\u0103 (1956), c\u0103 poezia este un instrument de cunoa\u015ftere, o manifestare spontan\u0103 a necesit\u0103\u0163ii de autocunoa\u015ftere, un instrument de c\u0103utare \u00een dialogul dintre om \u015fi mister (1). Exist\u0103 deci, \u00eentre variatele c\u0103i de cunoa\u015ftere folosite de om, \u015fi o cunoa\u015ftere poetic\u0103. Referindu-se la acest tip de cunoa\u015ftere, filozoful \u015fi poetul Horia Stamatu, autorul cunoscutelor poeme Kairos \u015fi Imperiu, era de p\u0103rere c\u0103 poezia este inseparabil\u0103 de metafizic\u0103. \u201eOrice poate lipsi \u00een poezie, afar\u0103 de metafizic\u201c. Poezie f\u0103r\u0103 metafizic\u0103 nu se poate, scria el (2).
\nMetafizica, termen mult invocat de c\u0103tre intelectualitatea elitist\u0103 suprasaturat\u0103 de pozitivism \u015fi materialism, este o metod\u0103 de cunoa\u015ftere specific\u0103 unui domeniu al filosofiei ce are ca obiectiv studierea Realit\u0103\u0163ii situate dincolo, peste (meta = dup\u00e3) lucr\u0103rile lui Aristotel ce aveau ca obiect Fizica, Natura accesibil\u0103 cunoa\u015fterii ra\u0163ionale.
\nCunoa\u015fterea uman\u0103 ce are ca obiect Natura, realitatea \u00eenconjur\u0103toare, folose\u015fte ca instrument practica \u015fi ra\u0163iunea (metoda dialectic\u0103). \u00censetat de absolut, omul vrea s\u0103 cunoasc\u0103 \u015fi ceea ce este situat dincolo de aria de ac\u0163iune a practicii \u015fi a ra\u0163iunii sale, adic\u0103 meta-fizica, ceea ce se situeaz\u0103 dincolo de realitatea cunoscut\u0103 din practic\u0103 \u015fi cu ajutorul ra\u0163iunii. \u201e\u00cen poezie afirma\u0163ia r\u0103m\u00e2ne liber\u0103 de orice control logic\u201c, sus\u0163inea Horia Stamatu (3).
\nHoria Stamatu, Vintil\u0103 Horia \u015fi al\u0163i creatori interesa\u0163i de cunoa\u015fterea metafizic\u0103 socotit\u0103 superioar\u0103 cunoa\u015fterii dialectice (a se evita confuzia cu dialectica marxist\u0103!) nu \u015fi-au pus problema folosirii unor mijloace distincte, specifice, pentru exprimarea rezultatelor cunoa\u015fterii metafizice. Foloseau \u00een acest scop mijloacele tradi\u0163ionale de comunicare uman\u0103, Cuvintele. (Nu e necesar s\u0103 ne extindem la Mim\u0103 \u015fi Pantomim\u0103!).
\nCel care a socotit necesar \u015fi a definit un mijloc de comunicare specific, destinat comunic\u0103rii cunoa\u015fterii metafizice a fost Nichita St\u0103nescu.
\nCriticii literari au sesizat de timpuriu pendularea crea\u0163iei poetice a lui Nichita St\u0103nescu \u00eentre cerebral \u015fi metafizic. Daniel Cristea-Enache (4) a descris cu \u00eenalt\u0103 competen\u0163\u0103 oscila\u0163iile lui Nichita \u00eentre cunoa\u015fterea dialectic\u0103, impregnat\u0103 de marxism, conform\u0103 comanditarului social-politic al epocii, \u015fi cunoa\u015fterea metafizic\u0103, spre care \u00eel atr\u0103gea curiozitatea poetic\u0103 (Poezia) \u015fi elitismul desprinderii de vulg \u015fi de gloata versificatorilor. A folosit \u00een acest scop un mijloc deja inventat de elita poe\u0163ilor antebelici, ermetismul, ermetismul Cuvintelor, av\u00e2nd ca realizare notabil\u0103 Elegiile (1966). Daniel Cristea-Enache \u015fi al\u0163i critici literari nu au dep\u0103\u015fit acest stadiu al cercet\u0103rii, nu au legat \u00eenclina\u0163ia lui Nichita c\u0103tre ermetism de cunoa\u015fterea metafizic\u0103, nu au sesizat folosirea de c\u0103tre Nichita St\u0103nescu a ermetismului \u015fi a muzicalit\u0103\u0163ii Cuvintelor pentru exprimarea cunoa\u015fterii metafizice. Or, folosirea acestor procedee poetice a constituit \u201emasa critic\u0103\u201c ce a determinat \u201eexplozia\u201c, inspira\u0163ia lui Nichita de a crea un termen specific pentru exprimarea cunoa\u015fterii metafizice, Necuvintele.
\nCare a fost sensul atribuit
\nnoului termen, Necuvintelor,
\nde c\u0103tre criticii literari?
\nPentru N. Manolescu, Necuvintele \u201enu sunt altceva dec\u00e2t cuvintele \u00een deplin\u0103 libertate\u201c (5). Sesizase acest lucru mai \u00eent\u00e2i Eugen Simion, care a scris c\u0103 Nichita St\u0103nescu \u201ea construit un model (poezia metalingvistic\u0103)\u201c (6).
\nCare a fost \u0163inta poetului \u00een aceast\u0103 revolu\u0163ie lingvistic\u0103 (semantic\u0103)? \u00cen ce scop a folosit el \u201edeplina libertate\u201c a cuvintelor? \u201e\u00cen\u015fir\u00e2nd cuvinte goale\/ Ce din coad\u0103 au s\u0103 sune?\u201c Cre\u00e2nd o poezie c\u0103reia i s-a repro\u015fat \u201esterilitatea l\u0103untric\u0103\u201c sau \u201ecaren\u0163a emo\u0163iei\u201c? \u00cen ceea ce ne prive\u015fte, consider\u0103m c\u0103 Nichita St\u0103nescu a folosit aceast\u0103 libertate pentru a exprima, la \u00eenceput prin Cuv\u00e2nt, vechiul instrument uzual de comunicare, misterele cunoa\u015fterii a ceea ce era situat dincolo de Realitatea palpabil\u0103. Poetul era atras de explorarea necunoscutului, era animat de cunoa\u015fterea metafizic\u0103. F\u0103cuser\u0103 acest lucru mul\u0163i al\u0163i poe\u0163i \u00eenaintea lui, \u00eencep\u00e2nd cu Mallarm\u00e9 \u015fi Val\u00e9ry. \u015ei, pentru c\u0103 nu aveau instrumente lingvistice adecvate pentru a comunica rezultatele explor\u0103rii lor, le-au exprimat folosind vechile semne lingvistice cu sensuri \u00een\u0163elese doar de ini\u0163ia\u0163i, motiv pentru a fi socoti\u0163i ermetici.
\nNichita a avut inspira\u0163ia s\u0103 inventeze un termen, Necuvintele, pentru a aten\u0163iona c\u0103 vechile mijloace de comunicare, Cuvintele, au \u00een poezia lui un sens nou, comunic\u0103 rezultatele cunoa\u015fterii de c\u0103tre poet a Realit\u0103\u0163ii metafizice, o realitate situat\u0103 dincolo de aria perceput\u0103 de sim\u0163urile omului dirijate cerebral.
\nPentru prima dat\u0103, Nichita folose\u015fte noul termen \u00een poezia Ars poetica, dedicat\u0103, semnificativ, unui critic literar, Lucian Raicu. Poetul se refer\u0103 la pozi\u0163ia creatorului \u00een raport cu actul critic, al c\u0103rui \u201ecorn\u201c \u00eei p\u0103trunde, \u00eei str\u0103punge crea\u0163ia, Cuvintele. Pe de o parte, \u201ecornul\u201c criticii \u00eel poate r\u0103ni. Pe de alt\u0103 parte, poetul, creatorul nu vrea s\u0103 fie ignorat de critic\u0103, el are \u201edorin\u0163\u0103 de corn\u201c pentru Cuvintele \u015fi Necuvintele sale. Scriind \u201e\u015fi orice dorin\u0163\u0103 de corn\/ cuvintelor, necuvintelor\u201c, poetul aten\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 rezultatul crea\u0163iei sale poetice este exprimat \u00een Cuvinte, dar \u015fi \u00een Necuvinte.
\nCe sunt Necuvintele, \u00een \u00een\u0163elesul atribuit de Nichita St\u0103nescu?
\nPentru oricine cite\u015fte volumul Necuvintele (7), este limpede c\u0103, pentru poet, acestea sunt semne grafice identice Cuvintelor, dar av\u00e2nd alt sens, alt\u0103 semnifica\u0163ie. Cuvintele exprim\u0103 cunoa\u015fterea dialectic\u0103, cerebral\u0103, ra\u0163ional\u0103, iar Necuvintele, cunoa\u015fterea metafizic\u0103. Volumul, publicat \u00een 1969 \u015fi pentru care Nichita St\u0103nescu a primit Premiul Uniunii Scriitorilor, ilustreaz\u0103 \u201e\u00een\u0163elesurile\u201c atribuite de Nichita St\u0103nescu Necuvintelor \u015fi procedeele practice de promovare a acestora \u00een crea\u0163ia poetic\u0103. \u00cen poezia Necuvintele, Nichita St\u0103nescu \u00een\u0163elege acest termen cu sensul de mijloc de comunicare \u00eentre poet \u015fi lumea vegetal\u0103, ajung\u00e2ndu-se la o asimilare reciproc\u0103, o absorbire a vegetalului \u00een om \u015fi a omului \u00een vegetal. Procedeul ne aminte\u015fte de integrarea poetului \u2013 Luceaf\u0103r \u00een haosul cosmic (\u201eDin chaos Doamne-am ap\u0103rut\/ \u015fi m-a\u015f \u00eentoarce-n Chaos…\u201c), un argument \u00een plus c\u0103 \u00eenainta\u015fii lui Nichita practicau \u015fi ei cunoa\u015fterea metafizic\u0103, Nichita invent\u00e2nd doar termenul pentru acest tip de cunoa\u015ftere. Cunoa\u015fterea metafizic\u0103 exprimat\u0103 prin Necuvinte, prin Cuvinte cu func\u0163ie de Necuvinte, \u00eel scoate pe poet din tragedia cunoa\u015fterii \u201ene-ntregi\u201c. Cu ajutorul ei, \u201enev\u0103zutul mi-a devenit v\u0103zut\u201c (8). Poezia \u00een care Cuvintele au func\u0163ie de Necuvinte devine o structur\u0103 ce nu mai red\u0103 Realitatea accesibil\u0103 cunoa\u015fterii ra\u0163ionale (cerebrale), ci Realitatea metafizic\u0103, fiind accesibil\u0103 doar ini\u0163ia\u0163ilor.<\/p>\n
<\/p>\n
(1) Basarab Nicolescu, Horia Vintil\u0103, Poesia rom\u00e2neasc\u0103 nou\u0103, \u00een Cuv\u00e2ntul rom\u00e2nesc, Canada, nov. 1982, p. 12.
\n(2) Scrisoare a lui Horia Stamatu din 14 iulie 1981 c\u0103tre Basarab Nicolescu. Serviciul Jude\u0163ean Prahova al Arhivei Na\u0163ionale, Fond personal \u201eBasarab Nicolescu\u201c.
\n(3) Scrisoare a lui Horia Stamatu din 15 februarie 1984 c\u0103tre Basarab Nicolescu. Serviciul Jude\u0163ean Prahova al Arhivei Na\u0163ionale, Fond personal \u201eBasarab Nicolescu\u201c.
\n(4) Daniel Cristea-Enache, \u201ePrefa\u0163\u0103\u201c la Nichita St\u0103nescu, Necuvintele, Editura Curtea Veche, Bucure\u015fti, 2009, p. 15 \u015fi urm.
\n(5) Nicolae Manolescu, Istoria critic\u0103 a literaturii rom\u00e2ne, Editura Paralela 45, Pite\u015fti, pp. 1018-1019.
\n(6) Eugen Simion, prefa\u0163\u0103 la Nichita St\u0103nescu, Opere, vol. I, Versuri, Editura Univers Enciclopedic, Bucure\u015fti, 2002, pp. XV-XVI.
\n(7) Nichita St\u0103nescu, Necuvintele, Editura Tineretului, 1969.
\n(8) Ibidem, pp. 228, 229.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Prozatorul Vintil\u0103 Horia, c\u00e2\u015ftig\u0103torul Premiului Goncourt \u00een 1960, reputat specialist \u00een literatura comparat\u0103 scria, \u00een antologia Poesia rom\u00e2neasc\u0103 nou\u0103 (1956), c\u0103 poezia este un instrument de cunoa\u015ftere, o manifestare spontan\u0103 a necesit\u0103\u0163ii de autocunoa\u015ftere, un instrument de c\u0103utare \u00een dialogul dintre om \u015fi mister (1). Exist\u0103 deci, \u00eentre variatele c\u0103i de cunoa\u015ftere folosite de om,… Cite\u0219te mai mult »Comunicarea poetic\u0103 \u015fi necuvintele<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13939,13938,4225,13937],"class_list":["post-22967","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-creatia-lui-nichita-stanescu","tag-horia-stamatu","tag-literatura-comparata","tag-prozatorul-vintila-horia"],"views":6736,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22967","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22967"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22967\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22967"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22967"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22967"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}