{"id":22963,"date":"2015-04-04T12:45:14","date_gmt":"2015-04-04T10:45:14","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22963"},"modified":"2015-04-04T12:45:14","modified_gmt":"2015-04-04T10:45:14","slug":"barometre-si-termometre","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/barometre-si-termometre\/","title":{"rendered":"Barometre \u015fi termometre"},"content":{"rendered":"<p>Ehei, c\u00e2nd bietul Evangelista Torricelli a inventat barometrul cu mercur, taman \u00een anul de gra\u0163ie 1643, nu avea el de unde<br \/>\ns\u0103 \u00ee\u015fi imagineze c\u0103, de la m\u0103surarea presiunii atmosferice, urma\u015fii lui europeni aveau s\u0103 treac\u0103 la m\u0103surarea opiniei publice.<\/p>\n<p>Sincer, chiar nu \u015ftiu cine a avut ideea l\u0103rgirii sensului termenului \u201ebarometru\u201c de la cel de instrument utilizat de fizicieni la acela de sondaj utilizat de sociologi. \u00cen orice caz, Comisia European\u0103 \u015fi toate institu\u0163iile care graviteaz\u0103 \u00een jurul acesteia ne \u00een\u015ftiin\u0163eaz\u0103, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, care mai e barometrul, pe o chestiune sau alta. A\u015fa \u00eenc\u00e2t, atunci c\u00e2nd s-a pus problema, \u00een anul 2005, a studierii consumului cultural din Rom\u00e2nia, termenul de \u201ebarometru\u201c a p\u0103rut, tuturor, drept unul firesc. Centrul de Studii \u015fi Cercet\u0103ri \u00een Domeniul Culturii (\u00eengropat de Guvernul Boc) a fost cel care a ini\u0163iat aceast\u0103 sondare anual\u0103 a consumului cultural. Dup\u0103 multe chinuri, ini\u0163iativa a fost preluat\u0103 (\u015fi reluat\u0103) de Institutul Na\u0163ional pentru Cercetare \u015fi Formare Cultural\u0103, care a \u015fi lansat, recent, edi\u0163ia pentru anul 2014. Evident, nu trebuie s\u0103 v\u0103 imagina\u0163i c\u0103 Institutul are puterea (financiar\u0103 \u015fi uman\u0103) de a cerceta consumul cultural din Rom\u00e2nia sub toate aspectele sale! Ca \u015fi \u00een trecut, colegii sociologi au ales c\u00e2teva felii de via\u0163\u0103 cultural\u0103, pe care le-au extras din realitate, pentru a ni le prezenta.<br \/>\nBarometrul a fost lansat, de cur\u00e2nd, \u00een prezen\u0163a profesorilor Dumitru Bor\u0163un \u015fi Vintil\u0103 Mih\u0103ilescu, a fostului ministru al Culturii, R\u0103zvan Theodorescu, \u015fi a actualului ministru, Ionu\u0163 Vulpescu. Carmen Croitoru, directorul Institutului \u015fi gazda evenimentului, a prezentat cadrul general al lucr\u0103rii, dup\u0103 care au urmat, evident, comentariile. Dar nu acestea ne intereseaz\u0103 acum, ci lucrarea ca atare. Din capul locului, trebuie spus c\u0103 aceasta a fost coordonat\u0103 de Anda Becu\u0163 \u2013 cercet\u0103tor cu o vast\u0103 experien\u0163\u0103 \u00een domeniu \u015fi, mai ales, cu o aproape de ne\u00een\u0163eles \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare de a se dedica unui domeniu pasionant, dar dedica\u0163ie \u00een urma c\u0103reia abia reu\u015fe\u015fti s\u0103 \u00ee\u0163i pl\u0103te\u015fti \u00eentre\u0163inerea (asta e valabil pentru toat\u0103 lumea care lucreaz\u0103 \u00een institu\u0163iile publice de cultur\u0103 din Rom\u00e2nia!).<br \/>\nNu cred c\u0103 are rost s\u0103 v\u0103 plictisesc cu date privind volumul e\u015fantionului de responden\u0163i \u015fi alte asemenea detalii care \u00eei intereseaz\u0103 foarte mult pe sociologi. Personal, am \u00eencredere \u00een profesionalismul colegilor din Institut, a\u015fa \u00eenc\u00e2t v\u0103 spun c\u0103 iau drept bune datele cuprinse \u00een Barometru. Unele dintre ele sunt, pur \u015fi simplu, statistice. A\u015fa, de pild\u0103, reiese limpede c\u0103 anii 2005- 2008 au fost ani buni pentru muzee \u015fi pentru publicul lor: 30-35% din popula\u0163ia Rom\u00e2niei a fost m\u0103car o dat\u0103 \u00eentr-un muzeu, \u00een acei ani. Dar a venit criza, s-au t\u0103iat bugetele, s-au redus schemele de \u00eencadrare \u00een muzee, s-au desfiin\u0163at muzee, bugetarilor li s-au t\u0103iat 25% din venituri \u015fi, normal, nici muzeele nu au mai avut o ofert\u0103 la fel de bun\u0103, nici oamenii nu au mai fost la fel de dornici s\u0103 intre \u00een muzee. Procentajul vizitatorilor de muzee s-a redus dramatic, \u00eentre anii 2009 \u015fi 2011, la doar 13-17% din consumatorii de cultur\u0103. Au fost ani grei pentru Rom\u00e2nia: anii \u00een care \u0163ara a fost condus\u0103 de cel mai incompetent \u015fi mai penal Guvern din ultimul sfert de veac (tot la domnul Boc \u015fi la colegii lui m\u0103 refer, evident). Nu doar muzeele au fost afectate; oamenii nu au mai mers la teatru, nu au mai cump\u0103rat c\u0103r\u0163i, nu au mai v\u0103zut filme la cinematograf. Revirimentul a \u00eenceput timid, \u00een 2012, pentru ca abia \u00een anul trecut s\u0103 se ating\u0103 un num\u0103r record de vizitatori \u00een muzee: aproape 45% dintre cet\u0103\u0163eni au vizitat, m\u0103car o dat\u0103, o expozi\u0163ie muzeal\u0103. Ba chiar 5,2% din vizitatori au intrat, \u00een medie, cam de patru ori \u00eentr-un muzeu, \u00een anul trecut.<br \/>\nDesigur, Barometrul ne indic\u0103 multe lucruri despre concet\u0103\u0163enii no\u015ftri nealfabetiza\u0163i \u00een domeniul culturii. Pentru 15% dintre responden\u0163i, blocurile de locuin\u0163e reprezint\u0103 patrimoniu construit (o sintagm\u0103 utilizat\u0103, adeseori, pentru desemnarea monumentelor istorice), iar 21% cred c\u0103 \u015fi cl\u0103dirile comerciale pot fi introduse \u00een aceea\u015fi categorie. Dar atunci c\u00e2nd vine vorba despre m\u00e2ndria noasr\u0103 de rom\u00e2ni, suntem mult mai bine preg\u0103ti\u0163i: 72% dintre concet\u0103\u0163eni sunt m\u00e2ndri de patrimoniul construit din Rom\u00e2nia, iar 87% consider\u0103 c\u0103 acesta ar trebui protejat! E adev\u0103rat, m\u00e2ndria se diminueaz\u0103 vizibil c\u00e2nd avem \u00een vedere bugetul public: doar 18% cred c\u0103 autorit\u0103\u0163ile locale ar trebui s\u0103 \u015fi finan\u0163eze protejarea, prezervarea sau reabilitarea cl\u0103dirilor istorice, a monumentelor \u015fi a siturilor arheologice. Pentru ceilal\u0163i, probabil c\u0103 ar fi evident c\u0103 banii trebuie s\u0103 provin\u0103 din alte surse. Este bine, pe de alt\u0103 parte, c\u0103 majoritatea cet\u0103\u0163enilor sunt de acord c\u0103 principala responsabilitate pentru protejarea patrimoniului cultural revine chiar autorit\u0103\u0163ilor locale. Mi-a\u015f dori ca to\u0163i primarii din Rom\u00e2nia s\u0103 scrie cu creta, pe tabl\u0103, de c\u00e2te 10.000 de ori, p\u00e2n\u0103 le intr\u0103 \u00een cap: \u201eprincipala responsabilitate pentru protejarea patrimoniului cultural revine prim\u0103riilor\u201c. Culmea e c\u0103 atunci c\u00e2nd ne uit\u0103m \u015fi la studiile pe care le au responden\u0163ii, tocmai aceia care au absolvit o facultate \u015fi care cred c\u0103 le \u015ftiu ei pe toate, pentru c\u0103 au auzit de existen\u0163a Ministerului Culturii, sunt \u015fi cei mai pe din afar\u0103 de realitate. Pentru c\u0103 absolven\u0163ii de studii superioare \u00ee\u015fi imagineaz\u0103 c\u0103 principala responsabilitate \u00een domeniu revine autorit\u0103\u0163ii centrale. Trebuie s\u0103 fiu drept, \u00eens\u0103, \u015fi s\u0103 \u00eemi \u00eentreb colegii sociologi de ce au exclus posibilitatea r\u0103spunsului corect, \u00een toate cazurile: proprietarii!<br \/>\n\u00cen fine, s\u0103 trecem peste aceast\u0103 introducere, \u015fi s\u0103 ajungem la problema muzeelor. Din p\u0103cate, aici trebuie s\u0103 remarc faptul c\u0103 autorul studiului, Bogdan P\u0103lici, \u015fi-a f\u0103cut cercetarea doar pentru muzeele din Bucure\u015fti, ceea ce reprezint\u0103 o limitare sever\u0103 a gradului de interes \u00een cauz\u0103 pentru cei din afara Capitalei. E adev\u0103rat, Bucure\u015ftii str\u00e2ng laolalt\u0103 cele mai multe \u015fi mai importante muzee, \u00een raport cu celelalte unit\u0103\u0163i administrativ-teritoriale ale \u0163\u0103rii. Totu\u015fi, studiul nu cuprinde informa\u0163ii cu privire la interesele a circa 90% din popula\u0163ia Rom\u00e2niei, ceea ce, dincolo de acurate\u0163ea datelor \u2013 pe care nu o pun la \u00eendoial\u0103 \u2013, m\u0103 las\u0103 cu o nemul\u0163umire; da, \u015ftiu, nu au fost bani pentru o cercetare na\u0163ional\u0103! Este de sperat c\u0103 acest lucru se va remedia la anul (c\u00e2nd, zic unii, Cultura o s\u0103 aib\u0103 parte de un buget mai mare dec\u00e2t anul acesta)!<br \/>\nNe referim, a\u015fadar, doar la bucure\u015fteni: 20% dintre ei au vizitat, \u00een 2014, cel pu\u0163in o dat\u0103, un muzeu. \u00cen mod evident, foarte mul\u0163i dintre ace\u015ftia sunt publicul Nop\u0163ii Europene a Muzeelor sau sunt vizitatori ocazionali, pentru c\u0103 doar 7% dintre locuitorii Capitalei au fost, m\u0103car de dou\u0103 ori, \u00een anul trecut, la un muzeu. Cam acesta este publicul pe care muzeele bucure\u015ftene pot conta \u00een realitate: cam 125.000 de persoane. M\u0103 refer, evident, la cei pentru care muzeul constituie un adev\u0103rat pol de interes pentru petrecerea pu\u0163inului timp liber r\u0103mas \u00eentre vizitele la rude \u015fi cele efectuate pentru cump\u0103r\u0103turile s\u0103pt\u0103m\u00e2nale. Majoritatea acestora sunt absolven\u0163i de studii superioare: nici o mirare, dar, oricum, o constatare foarte trist\u0103, pentru c\u0103 muzeele sunt percepute, \u00een continuare, ca ni\u015fte institu\u0163ii pentru \u201eini\u0163ia\u0163i\u201c, \u00een care omul de r\u00e2nd nu se reg\u0103se\u015fte. Este \u00eencurajator, pe de alt\u0103 parte, c\u0103 un procent important dintre vizitatori sunt tineri, pentru c\u0103 ne punem o speran\u0163\u0103 \u00een ei. Dar este foarte \u00eengrijor\u0103tor, pe de alt\u0103 parte, c\u0103 muzeele nu reu\u015fesc s\u0103 realizeze programe prin care s\u0103 \u00eei atrag\u0103 \u015fi pe v\u00e2rstnici, \u00een pofida faptului c\u0103 popula\u0163ia Rom\u00e2niei se afl\u0103 \u00eentr-un accentuat proces de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire. Este foarte bine, este minunat c\u0103 avem programe pentru tineri. Dar ce facem cu b\u0103tr\u00e2nii? \u00cei condamn\u0103m s\u0103 se uite la programele inepte ale posturilor de televiziune \u015fi s\u0103 b\u00e2rfeasc\u0103, \u00een fa\u0163a blocului, despre ultimele arest\u0103ri? A constata c\u0103 absolven\u0163ii de 10 clase \u015fi b\u0103tr\u00e2nii nu sunt atra\u015fi de muzee nu reprezint\u0103 o vin\u0103 pentru ei, ci pentru noi, cei care lucr\u0103m \u00een muzee \u015fi care nu \u015ftim s\u0103 \u00eei atragem pe ace\u015fti oameni s\u0103 treac\u0103 pragurile institu\u0163iilor \u00een care lucr\u0103m. Majoritatea pensionarilor nu g\u0103sesc nimic interesant \u00een muzee (peste 80%!), ceea ce constituie o adev\u0103rat\u0103 abera\u0163ie cultural\u0103, \u00een raport cu restul Europei, unde pensionarii sunt la fel de prezen\u0163i ca \u015fi persoanele active. Nu mi se pare foarte relevant\u0103 repartizarea pe genuri: 56% dintre bucure\u015ftenii care viziteaz\u0103 muzee sunt femei. E limpede c\u0103 b\u0103rba\u0163ii prefer\u0103 ber\u0103riile \u015fi stadioanele, dar diferen\u0163a nu este, totu\u015fi, foarte mare. Ceea ce mi se pare, \u00eentr-adev\u0103r, interesant este importan\u0163a pe care vizitatorii muzeelor o acord\u0103 diferitelor valori ale societ\u0103\u0163ii \u00een raport cu cei care nu viziteaz\u0103 muzeele. Astfel, vizitatorii muzeelor sunt \u015fi cei care acord\u0103 mai mare importan\u0163\u0103 muncii, familiei, educa\u0163iei, petrecerii timpului liber \u015fi culturii. \u00cen schimb, pentru cei care nu viziteaz\u0103 muzeele, relativ mai importante sunt alte valori: prietenii, banii \u015fi religia. Desigur, motivele \u2013 pentru alegerile din urm\u0103 \u2013 sunt foarte diferite; dar au o semnifica\u0163ie aparte, mai ales \u00een ceea ce prive\u015fte banii \u015fi religia. Cu alte cuvinte, persoanele pentru care banii reprezint\u0103 o valoare foarte important\u0103 \u00een via\u0163\u0103 sunt de g\u0103sit ceva mai rar prin muzee (pentru c\u0103 acestea nu aduc bani \u00een propriul buzunar ci, dimpotriv\u0103, \u00eel s\u0103r\u0103cesc); la fel \u015fi cei care acord\u0103 o mare importan\u0163\u0103 religiei, pentru care muzeele constituie un fel de distrac\u0163ie vulgar\u0103 \u015fi p\u0103c\u0103toas\u0103. Parc\u0103 pentru a dovedi c\u0103 nu te po\u0163i \u00eencrede total \u00een sondaje, 4% dintre vizitatorii muzeelor consider\u0103 c\u0103 tocmai cultura nu este deloc important\u0103 \u00een via\u0163a lor. De fapt, \u00een\u0163elesul este mult mai simplu: pentru ace\u015fti oameni, vizitarea unui muzeu nu reprezint\u0103 un act de cultur\u0103.<br \/>\nInteresante sunt \u015fi datele despre profilurile muzeelor bucure\u015ftene vizitate \u00een 2014: cei mai mul\u0163i dintre oaspe\u0163ii no\u015ftri au vizitat muzeele de istorie, de \u015ftiin\u0163e ale naturii, de arheologie, de art\u0103 \u015fi de etnografie (\u00een aceast\u0103 ordine). Atunci c\u00e2nd vine vorba \u00eens\u0103 despre nominalizarea unui muzeu anume, Muzeul Antipa este, de foarte departe, preferatul bucure\u015ftenilor, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 Muzeul \u0162\u0103ranului \u015fi muzeele na\u0163ionale de Istorie \u015fi de Art\u0103. Ordinea diferit\u0103 dintre categoriile de muzee vizitate \u015fi muzeele vizitate ca atare s-ar putea s\u0103 fie explicat\u0103 de gradul de satisfac\u0163ie pe care vizitatorii l-au avut \u00een urma incursiunilor lor. Astfel, muzeul care a \u00eentrunit cel mai ridicat grad de satisfac\u0163ie este Muzeul Na\u0163ional de Istorie, urmat de Muzeul Antipa, Muzeul Satului \u015fi Muzeul \u0162\u0103ranului. Nu vreau s\u0103 m\u0103 postez \u00een calitate de judec\u0103tor, dar este limpede c\u0103 aici discut\u0103m, de fapt, despre a\u015ftept\u0103rile publicului. Cu alte cuvinte, acesta a fost atras, mai ales, de Muzeul Antipa, dar a fost cel mai pl\u0103cut surprins de Muzeul Na\u0163ional de Istorie (de la care nu se a\u015ftepta, de fapt, la mare lucru).<br \/>\nDesigur, datele pot fi judecate pe toate p\u0103r\u0163ile \u015fi lucrul cel mai important ar fi ca managerii muzeelor (chiar \u015fi cei din afara Capitalei) s\u0103 \u00eencerce s\u0103 trag\u0103 ni\u015fte concluzii serioase din acest Barometru. Volumul a \u00eencins deja atmosfera, pe alocuri, ar\u0103t\u00e2nd confuzia dintre barometre \u015fi termometre. Oricum, oportunit\u0103\u0163i exist\u0103, slav\u0103 Domnului! Publicul poten\u0163ial se pl\u00e2nge c\u0103 nu are prea mult timp liber s\u0103 mearg\u0103 la muzee (fapt absolut evident!), dar \u015fi c\u0103 nu exist\u0103 oferte de bilete promo\u0163ionale (aici ar fi de \u00eenfr\u00e2nt birocra\u0163ia contabiliceasc\u0103 de la nivelul autorit\u0103\u0163ilor publice), iar programul de vizitare nu este unul extins. \u015ei am ajuns \u015fi la un subiect pe care, sper, am s\u0103 reu\u015fesc s\u0103 \u00eel abordez cu alt\u0103 ocazie: dumneavoastr\u0103 vi se pare normal ca, atunci c\u00e2nd ie\u015fi\u0163i de la serviciu, toate muzeele s\u0103 fie \u00eenchise \u015fi s\u0103 ave\u0163i la dispozi\u0163ie doar filarmonici, teatre \u015fi baruri? Mie, nu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ehei, c\u00e2nd bietul Evangelista Torricelli a inventat barometrul cu mercur, taman \u00een anul de gra\u0163ie 1643, nu avea el de unde s\u0103 \u00ee\u015fi imagineze c\u0103, de la m\u0103surarea presiunii atmosferice, urma\u015fii lui europeni aveau s\u0103 treac\u0103 la m\u0103surarea opiniei publice. Sincer, chiar nu \u015ftiu cine a avut ideea l\u0103rgirii sensului termenului \u201ebarometru\u201c de la cel&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/barometre-si-termometre\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Barometre \u015fi termometre<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[13931,13930,13933,13932],"class_list":["post-22963","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-consumul-cultural","tag-initiative-domeniul-culturii","tag-managerii-muzeelor","tag-publicul-muzeelor"],"views":1268,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22963","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22963"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22963\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22963"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22963"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22963"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}