{"id":22939,"date":"2015-04-04T12:14:51","date_gmt":"2015-04-04T10:14:51","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22939"},"modified":"2015-04-04T12:14:51","modified_gmt":"2015-04-04T10:14:51","slug":"vindecare-si-cunoastere","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/vindecare-si-cunoastere\/","title":{"rendered":"Vindecare \u015fi cunoa\u015ftere"},"content":{"rendered":"

Evgheni Vodolazkin, Laur,<\/em> traducere \u015fi note de Adriana Liciu, Editura Humanitas Fiction, Bucure\u015fti, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Comparat de mul\u0163i cititori \u015fi cronicari literari cu Numele trandafirului de Umberto Eco, av\u00e2nd ac\u0163iunea plasat\u0103 \u00een secolul al XV-lea, dar duc\u00e2ndu-\u015fi personajele prin toat\u0103 Europa, propun\u00e2nd un protagonist ie\u015fit cu totul din tipare \u015fi care e, pe r\u00e2nd, vraci, nebun sf\u00e2nt, pelerin \u015fi c\u0103lug\u0103r, devenit imediat senza\u0163ia literar\u0103 a momentului \u00een Rusia \u015fi best-seller \u00een toate \u0163\u0103rile unde a fost tradus, romanul lui Evgheni Vodolazkin, Laur, ap\u0103rut \u00een anul 2012, reprezint\u0103 nu doar un extraordinar experiment la nivelul discursului narativ (am\u0103nunt care a delectat critica literar\u0103), ci \u015fi o lectur\u0103 uluitoare, de sub fascina\u0163ia c\u0103reia cititorului \u00eei este greu s\u0103 se elibereze.
\nMetamorfoze<\/strong>
\nDincolo de subiectul \u00een sine, care cucere\u015fte \u00eenc\u0103 din primele pagini, romanul acesta este un text de o remarcabil\u0103 subtilitate; \u015fi, \u00een ciuda dimensiunilor sale \u015fi a multitudinii de teme \u015fi motive implicate, reprezint\u0103 o deloc conven\u0163ional\u0103 reevaluare a implica\u0163iilor\/ formelor temporalit\u0103\u0163ii. Aceasta devine, pentru Vodolazkin, labirintic\u0103 \u015fi plin\u0103 de provoc\u0103ri pe care le ridic\u0103 \u00een fa\u0163a cititorului \u2013 dar \u015fi a personajelor; \u00eens\u0103 deopotriv\u0103 ea mijloce\u015fte accesul protagonistului la adev\u0103ruri care, altfel, (i-)ar r\u0103m\u00e2ne ascunse \u015fi la dimensiuni spirituale pe care, desigur, \u00een alt mod nu le-ar putea percepe. C\u0103ci \u00eent\u00e2mpl\u0103rile \u00een care e implicat t\u00e2n\u0103rul Arseni, cel care devine, dup\u0103 mul\u0163i ani, c\u0103lug\u0103rul Laur, \u00eel poart\u0103 pe acesta nu doar de-a lungul \u015fi de-a latul Rusiei \u015fi al Europei, \u00een c\u0103l\u0103torii v\u0103dit ini\u0163iatice, ci, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, \u00eel ajut\u0103 s\u0103 aib\u0103 acces la esen\u0163a unui timp superior, s\u0103-\u015fi contemple imaginea matur\u0103 \u00eenc\u0103 de pe c\u00e2nd e doar un copil \u015fi s\u0103 mediteze \u00een cel mai implicat mod cu putin\u0163\u0103 asupra faptelor sale atunci c\u00e2nd ajunge la senectute; chiar mai mult, el are revela\u0163ia unor evenimente care se vor petrece dup\u0103 secole \u00eentregi, \u00eentr-un viitor pe care, chiar dac\u0103 \u015ftie c\u0103 nu-l va mai apuca, \u00eel intuie\u015fte \u00een toate datele sale esen\u0163iale.
\n\u00cens\u0103 autorul e \u015fi un reputat specialist \u00een literatura veche a Rusiei (\u015fi nu numai), astfel \u00eenc\u00e2t titlul romanului s\u0103u reprezint\u0103 o dubl\u0103 trimitere cultural\u0103: pe de o parte la via\u0163a unui sf\u00e2nt rus din secolul al II-lea al erei cre\u015ftine, iar pe de alta la mitologicul arbore cunoscut fie sub numele de laur, fie, mai comun, dafin. Ambele sunt importante pentru structura \u015fi con\u0163inutul romanului, pentru c\u0103, dac\u0103 cea dint\u00e2i sugereaz\u0103 posibila identificare a viitoarei voca\u0163ii monastice a lui Arseni, suprapun\u00e2ndu-i evolu\u0163ia pe aceea a vie\u0163ii unui sf\u00e2nt al vremurilor str\u0103vechi, \u015ftiind, \u00eens\u0103, \u015fi cum s\u0103 accentueze adesea tocmai latura fic\u0163ional\u0103 a personajului romanesc, cea de-a doua duce pe dat\u0103 cu g\u00e2ndul la remediile aproape miraculoase pe care Arseni le prepar\u0103, urm\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile bunicului s\u0103u, Hristofor. De asemenea, se sugereaz\u0103 extraordinarele realiz\u0103ri pe care Arseni le \u00eenregistreaz\u0103 ca vraci, lecuind \u015fi alin\u00e2nd oamenii care vin s\u0103-i cear\u0103 sfatul \u015fi ajutorul, dar \u015fi permanenta sa modestie, umilin\u0163\u0103 de-a dreptul, repetat act de smerenie pe care \u00eel face d\u0103ruitul vraci care alege s\u0103 aduc\u0103 \u00eentotdeauna slav\u0103 lui Dumnezeu pentru succesle pe care le are, nedorind s\u0103-\u015fi asume rolul principal sau s\u0103 nutreasc\u0103 vreun g\u00e2nd de m\u0103rire \u2013 c\u0103ci \u015ftie foarte bine c\u0103 iluzorii sunt toate m\u0103ririle, nimic altceva dec\u00e2t van\u0103 v\u00e2nare de v\u00e2nt. Numai c\u0103 aluziile culturale pe care le are \u00een vedere Evgheni Vodolazkin nu se opresc aici, pentru c\u0103 \u00eentregul s\u0103u roman are ca supratem\u0103 transformarea, eterna metamorfoz\u0103 \u2013 evocat\u0103 tot de imaginea laurului din titlu. Sigur c\u0103 marele model este, acum, Ovidiu \u015fi ale sale Metamorfoze, mai precis secven\u0163a \u00een care Daphne e preschimbat\u0103 \u00eentr-un arbust de dafin pentru a putea sc\u0103pa de urm\u0103rirea lui Apollo. Iar no\u0163iunea de schimbare, permanenta evolu\u0163ie, ne\u00eencetata schimbare reprezint\u0103 firul conduc\u0103tor ce str\u0103bate toate cele patru p\u0103r\u0163i ale c\u0103r\u0163ii \u015fi care, dincolo de aparenta fragmentare, d\u0103 unitate crea\u0163iei lui Vodolazkin. Desigur, fiecare fragment al romanului descrie o etap\u0103 din existen\u0163a lui Arseni, care prime\u015fte de fiecare dat\u0103 un nou nume, asum\u00e2ndu-\u015fi, astfel, identitatea specific\u0103, pentru a deveni, \u00een final, Laur, \u00eencununare a unei vie\u0163i dedicate celorlal\u0163i, \u00eencercare mereu reluat\u0103 de isp\u0103\u015fire a vinov\u0103\u0163iei de care protagonistul nu poate sc\u0103pa, de a nu fi reu\u015fit s-o salveze, \u00een ciuda harului s\u0103u de vraci, pe mult iubita sa Ustina \u015fi pe copilul lor nou n\u0103scut.
\nUn roman neistoric<\/strong>
\nPreferin\u0163a pentru semnifica\u0163iile metamorfozei nu este nou\u0103 \u00een literatura rus\u0103, dac\u0103 e s\u0103 amintim aici doar experien\u0163a estetic\u0103 a simbolistului Alexander Blok, cel care folosea povestea transform\u0103rii lui Daphne \u00een laur pentru a accentua importan\u0163a no\u0163iunii de \u201esophia\u201c \u015fi sensurile apropierii de aceasta, \u00een\u0163eleas\u0103 ca simbol al esen\u0163ei feminine a universului, prezente \u00een mod latent \u00een \u00eentreaga natur\u0103. P\u00e2n\u0103 la un punct \u00een mod asem\u0103n\u0103tor, romanul lui Vodolazkin ofer\u0103 cititorului \u015fi o cuprinz\u0103toare (\u015fi gr\u0103itoare!) fresc\u0103 a unei epoci tumultuoase, \u00een care Rusia se mi\u015fca \u00eenc\u0103 \u00een ritmurile medievale, \u00een vreme ce Europa cuno\u015ftea deja efervescen\u0163a cultural\u0103 a Rena\u015fterii. \u00cen ciuda acestei diferen\u0163e \u2013 \u015fi cumva de-a dreptul pe deasupra ei \u2013 Laur cucere\u015fte prin temeritatea autorului de a afirma frumuse\u0163ea lumii ruse\u015fti tradi\u0163ionale, cu leg\u0103turi at\u00e2t de evidente \u00eentre datele strict materiale ale existen\u0163ei \u015fi universul spiritual. \u00cen fond, dup\u0103 cum se subliniaz\u0103 nu o dat\u0103, eforturile lui Arseni de a alina suferin\u0163ele trupe\u015fti ale oamenilor sunt \u00een primul r\u00e2nd, at\u00e2t pentru pacien\u0163ii s\u0103i, c\u00e2t \u015fi pentru el \u00eensu\u015fi, o experien\u0163\u0103 spiritual\u0103, calea spre unica m\u00e2ntuire \u00een care vraciul Arseni poate crede din tot sufletul. De aici decurg sacrificiul de sine \u015fi aplecarea spre ascetism ce caracterizeaz\u0103 existen\u0163a celui etern \u00eendr\u0103gostit de Ustina sa. De aici \u015fi d\u0103ruirea, \u00een\u0163elegerea pentru ceilal\u0163i, compasiunea pentru aproapele s\u0103u, c\u0103ci leacurile pe care Arseni le prepar\u0103 \u015fi le ofer\u0103, adesea gratuit, nu sunt altceva dec\u00e2t rug\u0103ciuni fierbin\u0163i \u2013 chiar dac\u0103 f\u0103r\u0103 cuvinte \u2013 pentru m\u00e2ntuirea propriului suflet, dar \u015fi pentru salvarea celor din jurul s\u0103u. Abord\u00e2nd acest aspect \u015fi explic\u00e2nd, indirect, plasarea \u00een timp a faptelor eroului s\u0103u, Vodolazkin \u00eensu\u015fi afirma: \u201eSunt lucruri despre care este mai u\u015for s\u0103 vorbe\u015fti \u00een contextul unei Rusii str\u0103vechi. Despre Dumnezeu, de exemplu. Dup\u0103 p\u0103rerea mea, leg\u0103turile cu El erau mai directe pe vremuri. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, pur \u015fi simplu existau. Acum natura acestor leg\u0103turi \u00eei preocup\u0103 doar pe pu\u0163ini, \u015fi asta e nelini\u015ftitor. S\u0103 fi aflat noi, din Evul Mediu \u00eencoace, vreun lucru complet nou, care s\u0103 ne permit\u0103 s\u0103 ne relax\u0103m?\u201c
\nDar scriitorul \u00eentreprinde, \u00een aceast\u0103 carte, \u015fi \u00eendr\u0103zne\u0163ul demers ce vizeaz\u0103 o original\u0103 interpretare a cronologiei. Laur e subintitulat \u201eroman neistoric\u201c, tocmai pentru ca cititorul s\u0103 fie con\u015ftient de la bun \u00eenceput c\u0103 nu va avea de-a face cu simpla relatare a unei existen\u0163e dedicate celorlal\u0163i. Principiul linearit\u0103\u0163ii cronologice e sistematic subminat, la fel \u015fi rela\u0163iile de strict\u0103 cauzalitate, pentru c\u0103 semnifica\u0163ia ac\u0163iunilor lui Arseni\/ Laur trebuie c\u0103utat\u0103 \u00een afara curgerii istorice. Vodolazkin reu\u015fe\u015fte s\u0103 realizeze acest lucru \u00een primul r\u00e2nd prin intermediul unui stil extrem de elaborat \u2013 \u015fi de cuceritor: o combina\u0163ie inedit\u0103 a fragmentelor cu iz arhaic, veritabile pagini de cronic\u0103, atinse de patina timpului (excelent\u0103 e traducerea rom\u00e2neasc\u0103 a Adrianei Liciu!) cu altele, de factur\u0103 diferit\u0103, ce mimeaz\u0103 relat\u0103rile istorice presupus impersonale, tinz\u00e2nd spre obiectivitate. \u015ei din acest motiv, portretul lui Laur e foarte conving\u0103tor, iar universul arhaic unde se petrec toate e o veritabil\u0103 replic\u0103 a unui nou t\u0103r\u00e2m al ferici\u0163ilor ori a unei alte V\u00e2rste de Aur… Consecin\u0163a imediat\u0103 este c\u0103 istoria prime\u015fte un alt sens, iar temporalitatea dob\u00e2nde\u015fte o consisten\u0163\u0103 nea\u015fteptat\u0103, devenind un soi de conglomerat format din straturi suprapunse, dar care, \u00een nu pu\u0163ine momente, se amestec\u0103, permi\u0163\u00e2nd o comunicare de-a dreptul transgenera\u0163ional\u0103.
\n\u00centre trecut \u015fi viitor<\/strong>
\nExisten\u0163a oamenilor e ghidat\u0103, astfel, de marele timp, st\u00e2nd sub semnul unei circularit\u0103\u0163i ritualice, iar nu al simplei curgeri \u015fi risipiri. Totul se raporteaz\u0103 la s\u0103rb\u0103torile Rusiei, la anotimpuri \u015fi la activit\u0103\u0163ile umane care sunt puse, astfel, \u00een primul r\u00e2nd, sub protec\u0163ia divin\u0103, iar nu sub cea a calendarului, simplu instrument de num\u0103rare, nu de veritabil\u0103 m\u0103surare. De aici, desigur, \u015fi obsesia pentru sf\u00e2r\u015fitul lumii \u015fi pentru momentul precis al acestui eveniment (plus paralelismul constant dintre \u201eAnul Domnului\u201c \u015fi \u201eanul de la Facerea Lumii\u201c) \u2013 dorin\u0163a de clarificare a acestui mister fiind \u015fi unul dintre motivele pentru care Arseni va \u00eentreprinde, al\u0103turi de \u00eenv\u0103\u0163atul Ambrogio, marea c\u0103l\u0103torie prin Europa, pentru a ajunge la Ierusalim, pentru a putea reveni acas\u0103 \u015fi a avea, abia atunci \u015fi abia acolo, revela\u0163ia privitoare la sensul \u00eentregii sale existen\u0163e. C\u0103ci, \u00een final, \u00een ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni ale vie\u0163ii sale p\u0103m\u00e2nte\u015fti, c\u0103lug\u0103rul pustnic Laur nici nu va mai m\u0103sura timpul altfel dec\u00e2t raport\u00e2ndu-se la propriile amintiri \u015fi spun\u00e2nd \u201e\u00eentr-o zi\u201c pentru a denumi at\u00e2t trecutul, c\u00e2t \u015fi prezentul.
\nConvins c\u0103 \u00een Evul Mediu oamenii aveau o alt\u0103 percep\u0163ie \u015fi o \u00een\u0163elegere diferit\u0103 a timpului, Evgheni Vodolazkin \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte cu personajele sale ne\u00eencrederea \u00een ceasornice, \u0163in\u00e2nd seama \u2013 e impresia cu care cititorul r\u0103m\u00e2ne dup\u0103 lectura acestei superbe c\u0103r\u0163i \u2013 \u00een primul r\u00e2nd de perspectiva eternit\u0103\u0163ii \u015fi de valorile adev\u0103rate, cele care rezist\u0103 de-a lungul epocilor. Nu e, a\u015fadar, \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 Laur cuprinde \u015fi extraordinare descrieri ale imaginilor \u201enebunilor \u00eentru Hristos\u201c (exist\u0103 un model pentru Vodolazkin \u015fi \u00een Boris Godunov, de Pu\u015fkin), Arseni \u00eensu\u015fi se num\u0103r\u0103 printre ace\u015ftia, \u00een timpul \u015federii sale la Pskov, apari\u0163ii care, chiar dac\u0103 nu sunt exclusiv specifice culturii ruse, sunt prezente mai ales \u00een aceast\u0103 lume, unde sunt \u015fi \u00eenvestite cu semnifica\u0163ii profunde \u015fi, adesea, neb\u0103nuite. Romanul lui Evgheni Vodolazkin, pe l\u00e2ng\u0103 minunata istorisire pe care o cuprinde, pe l\u00e2ng\u0103 eviden\u0163ierea unui protagonist neobi\u015fnuit (\u015fi, tocmai de aceea, cu at\u00e2t mai fascinant!), reprezint\u0103, \u00eens\u0103, \u015fi o permanent\u0103 medita\u0163ie. Nu doar asupra condi\u0163iei umane sau cu privire la realitatea istoriei \u015fi a cronologiei, ci care vizeaz\u0103 mai cu seam\u0103 esen\u0163a Rusiei eterne, cea care, dup\u0103 cum se \u015fi sugereaz\u0103 la finalul c\u0103r\u0163ii \u015fi dup\u0103 cum spunea \u015fi Tiutcev, cu un veac \u015fi jum\u0103tate \u00eenainte, \u201enu poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 cu mintea\u201c…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Evgheni Vodolazkin, Laur, traducere \u015fi note de Adriana Liciu, Editura Humanitas Fiction, Bucure\u015fti, 2014 Comparat de mul\u0163i cititori \u015fi cronicari literari cu Numele trandafirului de Umberto Eco, av\u00e2nd ac\u0163iunea plasat\u0103 \u00een secolul al XV-lea, dar duc\u00e2ndu-\u015fi personajele prin toat\u0103 Europa, propun\u00e2nd un protagonist ie\u015fit cu totul din tipare \u015fi care e, pe r\u00e2nd, vraci, nebun… Cite\u0219te mai mult »Vindecare \u015fi cunoa\u015ftere<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[13907,13908,13909],"class_list":["post-22939","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-evgheni-vodolazkin","tag-laur","tag-traducere-de-adriana-liciu"],"views":2419,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22939","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22939"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22939\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22939"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22939"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22939"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}