{"id":22931,"date":"2015-04-04T12:08:58","date_gmt":"2015-04-04T10:08:58","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22931"},"modified":"2015-04-04T12:08:58","modified_gmt":"2015-04-04T10:08:58","slug":"institutia-sociu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/institutia-sociu\/","title":{"rendered":"Institu\u0163ia Sociu"},"content":{"rendered":"

Dan Sociu, Vino cu mine \u015ftiu exact unde mergem.<\/em> Antologie 1999-2014, cu ilustra\u0163ii de Felix Aftene, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2014, 231 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 
\nE interesant cum o bun\u0103 parte din discu\u0163iile pe seama apari\u0163iilor editoriale ale lui Dan Sociu au fost, la urma urmei, discu\u0163ii despre poezia lui Dan Sociu \u00een general, ca \u015fi cum ar fi fost mereu nevoie de o revizitare a primelor volume ale poetului. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 respectivele volume au fost, de-a lungul timpului, mereu c\u0103utate \u015fi, cel mai des, de neg\u0103sit, discursul critic a anticipat de ceva vreme o antologie de poezii care s\u0103 le cuprind\u0103 pe toate. Iat\u0103 cum, la mai bine de un an distan\u0163\u0103 de la ultima plachet\u0103 de versuri a poetului, antologia de fa\u0163\u0103 reprezint\u0103 o apari\u0163ie editorial\u0103 deopotriv\u0103 necesar\u0103 \u015fi cu o miz\u0103, putem \u00eendr\u0103zni s\u0103 o spunem, istoric\u0103.
\nSociu fa\u0163\u0103 cu canonul<\/strong>
\nVino cu mine \u015ftiu exact unde mergem nu face dec\u00e2t s\u0103 confirme acest fapt, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, dac\u0103 e s\u0103 o privim numai din perspectiva unei economii editoriale, cartea face mai mult dec\u00e2t s\u0103 recupereze handicapul tirajelor derizorii ale volumelor de \u00eenceput ale autorului. Banala ra\u0163iune a revizuirii accesului la volumele de la \u00eenceputul anilor 2000 nu reprezint\u0103 mobilul principal al apari\u0163iei acestei antologii. \u00cen schimb, Dan Sociu r\u0103spunde, poate, unei nevoi clare \u00een literatura rom\u00e2n\u0103: avem nevoie de o reactualizare a canonului literar, iar poezia sa a reprezentat, sistematic, re\u0163eta succesului la noi. Putem spune, horribile dictu!, c\u0103 semnele au fost \u00eentotdeauna acolo. Autor deja prezent \u00een manuale alternative de clasa a dou\u00e3sprezecea (dup\u0103 cum a men\u0163ionat, \u00een treac\u0103t, \u00eentr-un interviu dat recent site-ului FilmeC\u0103r\u0163i), ale c\u0103rui volume de poezie se afl\u0103 \u00een bibliografiile de seminar ale unor cursuri de la Literele rom\u00e2ne\u015fti \u015fi, de ce nu, ajuns deja subiect conex \u00een lucr\u0103ri de licen\u0163\u0103 sau dizerta\u0163ii, tot ce-i lipsea lui Dan Sociu de la a deveni un scriitor institu\u0163ionalizat a fost aceast\u0103 antologie \u00een edi\u0163ie cartonat\u0103, ilustrat\u0103 \u015fi scoas\u0103 la o editur\u0103 consacrat\u0103.
\nLa rigoare, Dan Sociu a reu\u015fit mereu s\u0103 oscileze \u00eentre centru \u015fi periferie. Periferic prin excelen\u0163\u0103 \u00een primele volume, ajunge, dup\u0103 Pavor nocturn, Poezii naive \u015fi sentimentale \u015fi Vino cu mine \u015ftiu exact unde mergem (volumul din 2013) \u00een pozi\u0163ia unui nou superstar genera\u0163ionist. \u015ei nu la modul depreciativ, desigur. Litania neagr\u0103 din Pavor nocturn (cu ciclul eponim care a ajuns s\u0103 ocupe, \u00een varianta comprimat\u0103 din antologie, doar trei pagini!), cu toate discu\u0163iile din jurul acesteia, a demonstrat, oricum, c\u0103 voca\u0163ia onestit\u0103\u0163ii \u015fi am\u0103nuntul biografic fac cas\u0103 bun\u0103 \u00eempreun\u0103. Poezii naive si sentimentale\u00a0 a fost, din toate punctele de vedere, un pariu c\u00e2\u015ftigat. \u201ePrivirea \u00eend\u0103r\u0103t\u201c spre frumos pare c\u00e3 a avut c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103 \u015fi a ar\u0103tat, mai departe, c\u0103 formula mizerabilist\u0103 nu a fost la Dan Sociu dec\u00e2t un registru pe care \u00eel poate st\u0103p\u00e2ni cu asupr\u0103 de m\u0103sur\u0103 \u015fi c\u0103ruia \u00eei poate ad\u0103uga \u015fi valen\u0163ele deta\u015f\u0103rii afective. \u201eBro\u015fura\u201c de mai pu\u0163in de treizeci de pagini, ap\u0103rut\u0103 \u00een 2013 \u015fi care d\u0103 \u015fi titlul acestei antologii a luat, \u00een acel an, fa\u0163a \u00eentregii produc\u0163ii literare \u015fi a st\u00e2rnit \u015fi c\u00e2teva polemici \u00een publicistica autohton\u0103, mai ales dup\u0103 ce Cosmin Ciotlo\u015f, pe l\u00e2ng\u0103 inedita descoperire a valorilor estetice perene \u00een poezia lui Sociu, a observat (\u015fi ce observa\u0163ie!) \u015fi c\u0103 exist\u0103 o oarecare reticen\u0163\u0103 \u00een r\u00e2ndul criticilor \u00een a comenta un volum at\u00e2t de sub\u0163ire din punct de vedere fizic \u015fi care reactualizeaz\u0103 formule simboliste. \u00cen fine, nu poate lipsi din aceast\u0103 discu\u0163ie \u015fi asumarea, \u00een cuvintele lui Dan Sociu, a \u201epozi\u0163iei de div\u0103\u201c, inerent\u0103 oric\u0103rui autor ce ajunge cunoscut. Prezen\u0163a acestei antologii vine s\u0103 confirme c\u0103 putem \u00eencepe, de acum \u00eencolo, s\u0103 vorbim despre \u201eInstitu\u0163ia Sociu\u201c.
\nAtavismul rupturii<\/strong>
\nTiparul nu poate dec\u00e2t s\u0103 ne duc\u0103 cu g\u00e2ndul la un precedent arhicunoscut \u00een literatura autohton\u0103: s-ar p\u0103rea c\u0103, a\u015fa cum Mircea C\u0103rt\u0103rescu a \u00eencercat s\u0103 proclame sf\u00e2r\u015fitul Poeziei (\u00eenchis\u0103, hegelian, \u00een propriul s\u0103u sistem poetic, prin apari\u0163ia volumului Nimic \u00een 2010), a\u015fa \u015fi Dan Sociu ar \u00eencerca s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eencheie propriul pact cu poezia la sf\u00e2r\u015fitul acestei antologii. \u015ei aici pare s\u0103 intervin\u0103 ruptura final\u0103. C\u0103ci ceea ce a reu\u015fit mereu s\u0103 fac\u0103 Dan Sociu \u00een poezia sa a fost s\u0103 dinamiteze orizonturile de a\u015fteptare ale cititorilor s\u0103i. A\u015fez\u00e2ndu-se \u00een permanen\u0163\u0103 \u00een r\u0103sp\u0103r cu orice tentativ\u0103 de a fi catalogat \u015fi subordonat unei singure tendin\u0163e poetice, Dan Sociu caut\u0103, din nou, s\u0103 se opun\u0103 unor asemenea \u00eencerc\u0103ri. Cum altfel ne putem explica prezen\u0163a calupului de poeme de la sf\u00e2r\u015fitul antologiei, pres\u0103rat\u0103 din bel\u015fug cu exerci\u0163ii lirice minore (at\u00e2t \u00een versifica\u0163ie, c\u00e2t \u015fi \u00een stil), dozate din plin cu minulescianisme \u015fi bacovianisme ce dau na\u015ftere unor imagini poetice destul de s\u0103race, printre poeme superbe precum Conatus, Dup\u0103 un vers de B. Fundoianu sau La jum\u0103tate? Unde, \u00een locul unor c\u00e2ndva reu\u015fite reverii onirice apar \u00eencerc\u0103ri obosite pe teme auto-reciclate: \u201eTata aluneca pe dealul \u00eenz\u0103pezit, \u00een picioare\/ \u0163eap\u0103n \u015fi mort, \u00een costumul lui negru de la-nmorm\u00e2ntare.\/ Era str\u0103in c\u00e2nd s-a apropiat \u015fi l-am str\u00e2ns \u00een bra\u0163e\/ i-am sim\u0163it r\u0103ceala din piept \u015fi \u00eenghe\u0163ul din ma\u0163e\u201c. La fel, \u00een locul unor finaluri de poem precum cele din Vodc\u0103 sau vin, Fratele p\u0103duche, \u00cen decembrie am devenit b\u0103rbat sau cam tot ce \u0163ine de C\u00e2ntece eXcesive, ce con\u0163in, pe l\u00e2ng\u0103 \u015farja ce r\u0103stoarn\u0103 conven\u0163iile previzibilit\u0103\u0163ii, \u015fi o doz\u0103 necru\u0163\u0103toare de autenticitate frust\u0103, primim versuri concluzive anticlimactice, mai mult sau mai pu\u0163in voit deta\u015fate de realitatea imediat\u0103. A\u015fa se face c\u0103, \u00eentr-un poem care, de altfel, aminte\u015fte cel mai bine de \u201evechiul\u201c Sociu (Conatus), vitalismul sexual acumulat de-a lungul discursului fluvial se sparge \u00eentr-un final banal-melancolic: \u201eP\u0103p\u0103die str\u0103lucitoare\/ n-o s\u0103 mai fii aici \u00een februarie\u201c. Alte poeme cu final absolut aleator: \u201eS\u0103 vin\u0103 odat\u0103 \u015fi s\u0103 trag\u0103 de din\u0163ii de sus\/ \u015fi s\u0103 trag\u0103 tare de maxilarul inferior\/ s\u0103 m\u0103 \u00eentoarc\u0103 pe dos\/ \u015fi s\u0103 zbor spre soare ca un schior\u201c (Ferentari, dou\u0103 catrene), poeme \u00een stil Ala bala portocala: \u201e\u00cen savan\u0103 e r\u0103coare\/ restu-i p\u00e2rjolit de soare\/ proteina s-a trezit\/ \u015fi alearg\u0103 spre izvoare\u201c (Pr\u00e2nz cu t\u0103vile pe genunchi, tv-ul deschis pe Animal Planet), figuri de stil nefericite: \u201e\u015ei-n fiecare zi prin care trec\/ poate \u00eencepe anotimpul sec\/ unde-o s\u0103 plec \u015fi n-o s\u0103 m\u0103 \u00eentorc\/ cum nu se-ntorc jum\u0103rile \u00een porc\u201c (Lehamite de iarn\u0103, dup\u0103 s\u0103rb\u0103tori). Subversiunea acestui ultim ciclu de poeme are loc la nivelul dialogului pe care autorul \u00eel poart\u0103 cu poten\u0163ialii lectori. Permanenta jonglare cu a\u015ftept\u0103rile cititorilor face parte din acela\u015fi program literar pe care \u015fi l-a asumat \u00eenc\u0103 de la borcane bine legate, bani pentru \u00eenc\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103: evitarea c\u0103derii \u00een manier\u0103 (chiar prin\/\u00een ciuda jocul(ui) poetic al prob\u0103rii formelor poetice clasice), pendularea \u00eentre implicare \u015fi deta\u015fare, dozarea obsesiv\u0103 a st\u0103rilor-limit\u0103. S\u0103 ni-l imagin\u0103m pe Sociu ca pe un poet realmente b\u0103tr\u00e2n, \u00een ipostaza unui octogenar ce st\u0103 pe prisp\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103, odat\u0103, c\u00e2ndva, f\u0103cea poezie bun\u0103, este \u00eens\u0103\u015fi capcana \u00een care acesta dore\u015fte s\u0103 ne atrag\u0103. La fel cum, \u00een cel mai recent interviu al lui, Lars von Trier, proasp\u0103t ras \u00een cap, gol pu\u015fc\u0103 \u015fi cu un bol de lapte \u015fi o bucat\u0103 de p\u00e2ine proasp\u0103t\u0103 pe mas\u0103, vorbe\u015fte despre idealuri, supravie\u0163uire \u015fi inspira\u0163ie, dup\u0103 ce a f\u0103cut o pauz\u0103 de 90 de zile de la alcool \u015fi a (re)descoperit, vorba vine, via\u0163a simpl\u0103. Putem s\u0103 \u00eel lu\u0103m \u00een serios? Aceea\u015fi caricatur\u0103 pare s\u0103 o traseze \u015fi Dan Sociu \u00een ciclul final. Av\u00e2nd con\u015ftiin\u0163a intr\u0103rii \u00een circuitul major al literaturii rom\u00e2ne, poetul las\u0103 de \u00een\u0163eles, \u00een ciclul final, c\u0103 a r\u0103mas, totu\u015fi, acela\u015fi frondeur caustic ce caut\u0103 mereu s\u0103 sparg\u0103 conven\u0163iile interne ale poeziei. Ceea ce ar confirma intui\u0163ia lui Bogdan-Alexandru St\u0103nescu cu privire la aceste ultime poeme: \u201eEste, poate, calea pe care ne invit\u0103 Sociu \u00een continuare, un drum care va descump\u0103ni, iar\u0103\u015fi (a c\u00e2ta oar\u00e3?) un public poate prea dornic de \u00abconstan\u0163\u0103\u00bb\u201c.
\nToate acestea nu sunt dec\u00e2t probe c\u0103, dincolo de \u201eeviden\u0163a talentului\u201c (\u015etefan Baghiu), armonizarea \u00eentre diferitele registre pe care le-a probat de-a lungul timpului primeaz\u0103 \u00een continuare la Sociu. Proiectul autenticist al lui Dan Sociu nu a fost epuizat niciodat\u0103. Analoag\u0103 cu parcursul s\u0103u biografic, crea\u0163ia sa poetic\u0103 a urm\u0103rit mereu s\u0103 se reinventeze \u00een interiorul propriului program.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dan Sociu, Vino cu mine \u015ftiu exact unde mergem. Antologie 1999-2014, cu ilustra\u0163ii de Felix Aftene, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2014, 231 p.   E interesant cum o bun\u0103 parte din discu\u0163iile pe seama apari\u0163iilor editoriale ale lui Dan Sociu au fost, la urma urmei, discu\u0163ii despre poezia lui Dan Sociu \u00een general, ca \u015fi cum… Cite\u0219te mai mult »Institu\u0163ia Sociu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[5136,10824],"class_list":["post-22931","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-dan-sociu","tag-vino-cu-mine-stiu-exact-unde-mergem"],"views":1466,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22931","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22931"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22931\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22931"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22931"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22931"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}