{"id":22925,"date":"2015-04-04T12:01:49","date_gmt":"2015-04-04T10:01:49","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22925"},"modified":"2015-04-04T12:01:49","modified_gmt":"2015-04-04T10:01:49","slug":"cosmologie-si-plictis","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cosmologie-si-plictis\/","title":{"rendered":"Cosmologie \u015fi plictis"},"content":{"rendered":"<p>S\u0103 revedem un alt loc narativ, unde ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 iar\u0103\u015fi imaginea unei lumi care s-ar\u00a0 reface mereu \u00een acela\u015fi fel, la nesf\u00e2r\u015fit. De aceast\u0103 dat\u0103, mi\u015fcarea ciclic\u0103 a timpului \u00eei apare celui \u00een cauz\u0103 absolut plictisitoare. O resimte astfel tocmai atunci c\u00e2nd contempl\u0103, pre\u0163 de o clip\u0103, universul nou al cosmologiei moderne.<br \/>\n\u00cen Fra\u0163ii Karamazov, XI, 9 (\u201eVedenia lui Ivan Feodorovici. Diavolul\u201c), personajul invocat se vede atins de o ciudat\u0103 boal\u0103, ce debuteaz\u0103 cu o febr\u0103 cerebral\u0103 ce-i produce halucina\u0163ii, vedenii. Nu era prima dat\u0103 c\u00e2nd \u00eel \u00eencerca o asemenea suferin\u0163\u0103. Observ\u0103 deodat\u0103 \u00een camer\u0103 pe cineva str\u0103in, un domn din vechea nobilime, cu aerul unui om de lume, monden, \u00eens\u0103 \u00een haine destul de ponosite. Ivan Feodorovici are motive s\u0103 cread\u0103 c\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 se afl\u0103 de fapt el \u00eensu\u015fi, cel\u0103lalt eu, care, acum, se identific\u0103 \u00eentr-o privin\u0163\u0103 cu diavolul \u00eensu\u015fi. Nu voi intra \u00een detalii. M\u0103 opresc doar la legenda \u201emarelui filosof\u201c, a\u015fa cum e povestit\u0103 de cel\u0103lalt, spre a vedea cum se anun\u0163\u0103 \u00een percep\u0163ia acestuia nonsensul \u00eensu\u015fi.<br \/>\nAr fi vorba de o legend\u0103 medieval\u0103, cu privire la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii unui \u201emare filosof\u201c \u015fi \u00eent\u00e2lnirea acestuia cu lumea de dincolo. \u00centruc\u00e2t s-a vrut dintotdeauna o minte critic\u0103 \u015fi liber\u0103, filosoful excela mai ales \u00een exerci\u0163iul nega\u0163iei, \u201enega totul, legile, con\u015ftiin\u0163a, credin\u0163a \u015fi mai cu seam\u0103 via\u0163a de apoi\u201c (traducere de Ovidiu Constantinescu \u015fi Isabella Dumbrav\u0103, 1964). Sim\u0163ind moartea aproape, e convins c\u0103 va disp\u0103rea cu totul \u00een bezn\u0103, \u00een nimic. Doar c\u0103, \u00een chip nea\u015fteptat, se treze\u015fte pe lumea cealalt\u0103. E uluit, dar mai mult indignat (\u201eImposibil! a exclamat el. Asta contrazice toate convingerile mele!\u201c). Pentru aceast\u0103 ne\u00eencredere a fost condamnat s\u0103 str\u0103bat\u0103 prin bezn\u0103 o distan\u0163\u0103 oarecum nelimitat\u0103 (\u201eun cvadrilion de kilometri\u201c), ca dup\u0103 aceea s\u0103 vad\u0103 deschise por\u0163ile raiului \u015fi s\u0103 fie iertat. Ca om \u00eenv\u0103\u0163at, \u015ftia c\u0103 nu are cum s\u0103 parcurg\u0103 o asemenea distan\u0163\u0103, \u00eenc\u00e2t s-a culcat pur \u015fi simplu \u00een mijlocul drumului. \u00cens\u0103, nu se \u015ftie cum, merge \u015fi ajunge la cap\u0103tul acestui drum. Acolo i se deschid por\u0163ile raiului \u015fi el intr\u0103. Imediat ce s-a v\u0103zut \u00een\u0103untru a prins s\u0103 strige \u00een gura mare c\u0103 merit\u0103 \u00eentr-adev\u0103r s\u0103 faci un asemenea drum, chiar \u015fi unul mai lung, e bine s\u0103 ascul\u0163i un asemenea sfat etc. \u201e\u00centr-un cuv\u00e2nt, a \u00eenceput s\u0103 c\u00e2nte Osana, f\u0103c\u00e2nd exces de zel. Ba chiar a exagerat \u00een asemenea hal \u00eenc\u00e2t unii locatari ai raiului, cu mai mult\u0103 demnitate, \u00een primele zile nici n-au catadicsit s\u0103-i dea m\u00e2na: prea repede trecuse de partea conservatorilor!\u201c.<br \/>\nPovestea, extras\u0103 parc\u0103 dintr-un pateric r\u0103s\u0103ritean, surprinde atitudinea bizar\u0103 \u2013 dac\u0103 nu comic\u0103 \u2013 a filosofului fa\u0163\u0103 de sine \u015fi de puterile cere\u015fti. Cel care ascult\u0103 povestea nu e deloc l\u0103murit: de ce oare, ajuns dincolo, filosoful refuz\u0103 a str\u0103bate acel lung drum, \u201eera acela\u015fi lucru s\u0103 zac\u0103 o ve\u015fnicie sau s\u0103 mearg\u0103 un cvadrilion de verste\u201c? Apoi, cum se face c\u0103 a ajuns totu\u015fi la destina\u0163ie? Ca s\u0103-l ajute \u00een aceast\u0103 chestiune, cel\u0103lalt invoc\u0103 imediat cosmologia nou\u0103, teoria evolu\u0163iei universale \u015fi a repet\u0103rii celor existente la nesf\u00e2r\u015fit. Se petrece \u00eens\u0103 atunci un lucru ciudat. De\u015fi noua teorie pare limpede, ea \u00eei produce o teribil\u0103 plictiseal\u0103. S\u0103 revedem acest loc memorabil din discursul celuilalt. \u201eTu te g\u00e2nde\u015fti mereu la lumea voastr\u0103! Dar poate c\u0103 \u015fi p\u0103m\u00e2ntul pe care te afli acum \u015fi-a repetat existen\u0163a de un bilion de ori p\u00e2n\u0103 acum. La un moment dat, via\u0163a se stinge cu des\u0103v\u00e2r\u015fire, planeta \u00eenghea\u0163\u0103, crap\u0103, \u00eencepe s\u0103 se f\u0103r\u00e2mi\u0163eze, descompun\u00e2ndu-se \u00een elementele din care a fost pl\u0103m\u0103dit\u0103, apa acoper\u0103 din nou uscatul; apoi r\u0103sare o nou\u0103 comet\u0103, un soare nou, din care se desprinde o alt\u0103 planet\u0103. Asta \u00eenseamn\u0103, \u00een fond, evolu\u0163ia, via\u0163a se repet\u0103 mereu, iar\u0103\u015fi \u015fi iar\u0103\u015fi, identic, p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai mici am\u0103nunte. Ce plictiseal\u0103, z\u0103u, e scandalos!&#8230;\u201c.<br \/>\nA\u015fadar, explica\u0163ia \u015ftiin\u0163ific\u0103 pare s\u0103 fie clar\u0103. Dificultatea parcurgerii unui drum nesf\u00e2r\u015fit pare rezolvat\u0103 odat\u0103 cu ideea c\u0103 dincolo lucrurile se petrec cu totul altfel (dup\u0103 \u201eecua\u0163ii indeterminate\u201c, cum spune la un moment dat). Chiar \u015fi aici, \u00een lumea de dincoace, timpul \u015fi spa\u0163iul sunt atinse de relativitate, o dovede\u015fte \u00eens\u0103\u015fi repetarea identic\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit a celor existente. \u00cens\u0103 nu totul e clar \u015fi lini\u015ftitor, dup\u0103 cum rezult\u0103 din ultimele cuvinte. \u015etiin\u0163a nou\u0103 pe care o invoc\u0103 \u00eei descoper\u0103 ceva scandalos: un univers teribil de plictisitor. Toate sunt legate logic \u00eentre ele, \u00eens\u0103 nu se \u00eentrevede nici un sens \u00een lumea pe care o descrie. Noua cosmologie apare coerent\u0103, conving\u0103toare, \u00eens\u0103 aduce \u00een fa\u0163\u0103 ceva de o monotonie terifiant\u0103. De\u015fi teoria expus\u0103 acoper\u0103 bine realitatea, o las\u0103 pe aceasta \u00een afara oric\u0103rui sens. Prin ultimele sale cuvinte pasajul de mai sus face vizibil adev\u0103rul straniu, pe contrafa\u0163\u0103, al noii cosmologii.<br \/>\nOare ce ar fi putut s\u0103 genereze \u00een cel care poveste\u015fte o asemenea stare de spirit, plictisul \u00eensu\u015fi? Nu a\u015f crede c\u0103 motivul \u00eel constituie noua imagine a lumii. Desigur, nu po\u0163i s\u0103 faci abstrac\u0163ie de a\u015fa ceva (\u201evia\u0163a se repet\u0103 mereu, iar\u0103\u015fi \u015fi iar\u0103\u015fi, identic, p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai mici am\u0103nunte\u201c). \u00cens\u0103 o astfel de imagine nu red\u0103 o lume \u00een sine. E vorba de o perspectiv\u0103 pe care intelectualul modern o asum\u0103 la un moment dat. Chiar dac\u0103 se va spune c\u0103 este obiectiv\u0103, ea r\u0103m\u00e2ne o imagine. Iar soarta imaginilor lumii este de a fi multiple, certitudinea lor e atins\u0103 de relativitate. Mai cert\u0103 dec\u00e2t imaginea ca atare este, aici, lipsa de sens a lumii \u00een aceast\u0103 imagine. Cel care o expune se vede cuprins el \u00eensu\u015fi de plictiseal\u0103, scandalizat \u00een cele din urm\u0103.<br \/>\nNu a\u015f spune c\u0103 plictisul s\u0103u provine din contemplarea noii imagini a lumii. Mai cur\u00e2nd, invers. Cel care propune o asemenea imagine este deja predispus plictiselii (1). De altfel, a\u015fa cum se vede \u00een paginile care preced acest pasaj, cel\u0103lalt se lupt\u0103 de la bun \u00eenceput cu pericolul plictiselii de moarte. Nu vorbe\u015fte chiar el, mai \u00eenainte, de riscul imens ca to\u0163i oamenii s\u0103 spun\u0103 \u015fi s\u0103 fac\u0103 exact acela\u015fi lucru? Tocmai de aceea consider\u0103 necesare critica \u015fi nega\u0163ia, c\u0103rora ar fi menit dintru \u00eenceput. Din acela\u015fi motiv sunt necesare faptul divers, comedia \u015fi suferin\u0163a. Altfel nu s-ar putea vorbi de sim\u0163ul vie\u0163ii \u015fi de pl\u0103cerile convie\u0163uirii. \u00cen cazul s\u0103u, plictisul se \u00eenso\u0163e\u015fte cu triste\u0163ea sau, la limit\u0103, cu o anumit\u0103 melancolie. \u201eDar eu? Suf\u0103r \u015fi eu, din p\u0103cate, chiar dac\u0103 nu tr\u0103iesc. Eu sunt X-ul dintr-o ecua\u0163ie cu o necunoscut\u0103. Un fel de fantom\u0103 a vie\u0163ii, care nu \u015ftie nici de unde vine, nici unde se duce, care a uitat chiar \u015fi cum o cheam\u0103\u201c. Pericolul nu dispare nici dincolo, dup\u0103 moarte, a\u015fa cum afl\u0103m din povestea \u201emarelui filosof\u201c. C\u00e2t a tr\u0103it \u00een lume a exersat ca nimeni altul nega\u0163ia pur\u0103. \u00cens\u0103, dincolo, \u00eencepe s\u0103 vorbeasc\u0103 a\u015fa cum se vorbe\u015fte, laud\u0103 orice \u015fi \u00een ne\u015ftire, \u0163ine s\u0103 fie auzit cu lauda sa. \u00centr-un cuv\u00e2nt, trece de la nega\u0163ie la osanale, \u00een exces.<br \/>\nCeea ce vreau s\u0103 spun este c\u0103 o anumit\u0103 imagine a lumii \u2013 \u00een ea \u00eens\u0103\u015fi \u2013 nu are cum s\u0103 fie lipsit\u0103 de sens. Cu at\u00e2t mai pu\u0163in lumea ca atare, de obicei o simpl\u0103 abstrac\u0163ie. Nu o anumit\u0103 imagine prin ea \u00eens\u0103\u015fi genereaz\u0103 lipsa de sens, cu at\u00e2t mai pu\u0163in lumea ca atare. Dimpotriv\u0103, ea \u00ee\u015fi face loc \u2013 \u00een forma unei idei sau a unui sentiment \u2013 odat\u0103 cu o anumit\u0103 dispozi\u0163ie a spiritului. Aici, \u00een povestea lui Ivan Feodorovici, tocmai plictisul este cel care transform\u0103 nevinov\u0103\u0163ia lumii \u2013 a unei imagini \u00een cele din urm\u0103 \u2013 \u00eentr-o grav\u0103 lips\u0103 de sens. Ar merita discutat, probabil, de ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 uneori astfel, de ce plictisul este de natur\u0103 a revela \u00eens\u0103\u015fi lipsa de sens a celor existente. \u0162ine cumva acest lucru de ceea ce e propriu unei epoci sau unei mentalit\u0103\u0163i? Se petrece cumva doar \u00een cazul anumitor spirite? \u015ei de ce consider\u0103 cel\u0103lalt, eul diabolic din aceast\u0103 nara\u0163iune, c\u0103 plictiseala ar trebui neap\u0103rat vindecat\u0103, dep\u0103\u015fit\u0103? Ce sens are starea de plictis \u00een cazul s\u0103u distinct? \u00cen ce fel afecteaz\u0103 modul de existen\u0163\u0103 al acestui oaspete nocturn \u015fi, deopotriv\u0103, rela\u0163ia sa cu cel\u0103lalt? \u00cen definitiv, cred c\u0103 aici se decide situa\u0163ia aparte a lui Ivan Feodorovici, a intelectualului ca atare, \u00een felul cum o anumit\u0103 stare de spirit, plictisul de aceast\u0103 dat\u0103, afecteaz\u0103 profund un chip sau cel\u0103lalt, vocea care afirm\u0103 sau cea care neag\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>S\u0103 revedem un alt loc narativ, unde ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 iar\u0103\u015fi imaginea unei lumi care s-ar\u00a0 reface mereu \u00een acela\u015fi fel, la nesf\u00e2r\u015fit. De aceast\u0103 dat\u0103, mi\u015fcarea ciclic\u0103 a timpului \u00eei apare celui \u00een cauz\u0103 absolut plictisitoare. O resimte astfel tocmai atunci c\u00e2nd contempl\u0103, pre\u0163 de o clip\u0103, universul nou al cosmologiei moderne. \u00cen Fra\u0163ii Karamazov,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cosmologie-si-plictis\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Cosmologie \u015fi plictis<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[13896,13897,13898],"class_list":["post-22925","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-cosmologia-moderna","tag-fratii-karamazov","tag-vedenia-lui-ivan-feodorovici-diavolul"],"views":1269,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22925","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22925"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22925\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22925"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22925"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22925"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}