{"id":22915,"date":"2015-04-04T11:50:53","date_gmt":"2015-04-04T09:50:53","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22915"},"modified":"2015-04-04T11:50:53","modified_gmt":"2015-04-04T09:50:53","slug":"scriptor-i-2015","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/scriptor-i-2015\/","title":{"rendered":"Scriptor, I, 2015"},"content":{"rendered":"<p>1 decembrie 2014: data la care poetul Lucian Vasiliu semneaz\u00e3 \u00een primul num\u00e3r din Scriptor un argument \u2013 actul de na\u015ftere al noii reviste ce apare \u00een capitala cultural\u00e3 a vechii Rom\u00e2nii. Iat\u00e3 precedente fondatoare ce-l \u00eendrituiesc s\u00e3 priveasc\u00e3 optimist viitorul noii reviste: \u201eA fost mai \u00eent\u00e2i \u015fcoala ie\u015fean\u00e3 de pres\u00e3: revista Dialog, coordonat\u00e3 de criticul literar, universitarul Alexandru C\u00e3linescu. Erau anii \u201970, cu Opinia studen\u0163easc\u00e3, Echinox, Amfiteatru, Radio Europa Liber\u00e3 (?!) \u015f.a. Rafinament, subtilitate, rezisten\u0163\u00e3 prin cultur\u00e3\u2026 \u00cen 1990 am editat (sub auspiciile Uniunii Scriitorilor) noua serie a revistei de inspira\u0163ie kog\u00e3lnicean\u00e3 Dacia literar\u00e3 (Ia\u015fi, 1840), ca oglind\u00e3 \u00een principal a arhivelor, mai pu\u0163in cunoscute, ale muzeelor literare ie\u015fene. Dacia literar\u00e3, pornit\u00e3 la drum cu Val Condurache \u015fi Daniel Dumitriu, \u015fi-a dezvoltat proiectul p\u00e2n\u00e3 recent (timp 25 de ani). Din 1995 am pus um\u00e3rul la noua construc\u0163ie a Convorbirilor literare. Acum, sub auspiciile stimulativului proiect Ia\u015fi \u2013 capital\u00e3 cultural\u00e3 european\u00e3 2021 (\u00een dialog cu \u0163inuturile vecine, Chi\u015fin\u00e3u, Cern\u00e3u\u0163i etc.), lans\u00e3m o nou\u00e3 publica\u0163ie (de 15 ianuarie 2015 la Ipote\u015fti \u2013 monastirea Vorona), dedicat\u00e3 Cuv\u00e2ntului, c\u00e3r\u0163ilor, dialogului cultural. Mai mult dialog, mai bune c\u00e3r\u0163i, mai fideli cititori&#8230;\u201c<br \/>\n1 decembrie \u2013 15 ianuarie: date mari \u015fi faste, evenimente memorabile, poate \u015fi de ordinul miracolelor petrecute \u00een scurta istorie a mereu t\u00e2n\u00e3rului popor preg\u00e3tit de a o lua de la cap\u00e3t. Cu g\u00e2ndul debutului repetat \u015fi nesf\u00e2r\u015fit \u00eent\u00e2mpin\u00e3 \u015fi poeta Ana Blandiana apari\u0163ia noii reviste ie\u015fene: \u201eM-am \u00eentrebat ce a\u015f putea s\u00e3 urez mai conving\u00e3tor\u00a0 unei reviste care debuteaz\u00e3, dec\u00e2t oferindu-i prima poezie dintr-un volum care nu exist\u00e3 \u00eenc\u00e3, dar care va fi pentru mine, ca fiecare carte nou\u00e3, un nou debut. Le doresc a\u015fadar tuturor prietenilor de la viitorul Scriptor, succes curajului lor de a o lua de la cap\u00e3t, \u015fi acest poem, ca un gaj de noroc pentru anul \u015fi anii care \u00eei a\u015fteapt\u00e3\u201c. Poemul se intituleaz\u00e3 Heidelberg \u015fi evoc\u00e3 un trecut \u00een care cartea\/ poemul se v\u00e3desc mai puternice dec\u00e2t timpul \u015fi vremurile ce curg cu pas greoi \u015fi nep\u00e3s\u00e3tor. \u00cen numele Uniunii Scriitorilor, Gabriel Chifu, recentul laureat al Premiului \u201eMihai Eminescu\u201c de la Boto\u015fani, \u00eei transmite prietenului Lucian Vasiliu, fondatorul noului Scriptor, bucuria \u201ec\u00e3 \u015fi-a p\u00e3strat tinere\u0163ea, entuziasmul \u015fi r\u00e2vna pentru fapte culturale durabile\u201c. \u201eO urare pentru aceast\u00e3 patrie a literelor care, din secol \u00een secol, a fost \u015fi a r\u00e3mas Junimea\u201c, transmite Romulus Rusan: \u201eLa trecutu-\u0163i mare, Mare viitor!\u201c Se adaug\u00e3 ur\u00e3torilor, cu un cuv\u00e2nt de bun venit, Theodor Codreanu \u015fi, \u201esolidar cu valorile\u201c, poetul Liviu Ioan Stoiciu de la revista Via\u0163a Rom\u00e2neasc\u00e3, al c\u00e3rui mesaj salut\u00e3 puterea poetului de a o lua mereu de la cap\u00e3t \u00een serviciul culturii \u015fi literaturii rom\u00e2ne. Din Basarabia vine speran\u0163a lui Arcadie Suceveanu, pre\u015fedintele US din Republica Moldova, c\u00e3 Scriptor, noua revist\u00e3, \u201eva poten\u0163a dialogul dintre cele dou\u00e3 maluri ale Prutului\u201c. Cu un cuv\u00e2nt \u00eencurajator \u015fi mult promi\u0163\u00e3tor \u00eent\u00e2mpin\u00e3 evenimentul Gheorghe Nichita, primarul Ia\u015fiului, sus\u0163in\u00e3torul material \u015fi moral al Scriptor-ului, animat de speran\u0163a ob\u0163inerii titlului de \u201eCapital\u00e3 cultural\u00e3 a Europei anului 2021\u201c.<br \/>\nPrimul num\u00e3r al noii publica\u0163ii, ini\u0163iativ\u00e3 editorial\u00e3 a Editurii Junimea conduse de poetul Lucian Vasiliu, con\u0163ine t\u00e3lm\u00e3ciri de Eugen Munteanu din marii nem\u0163i Lessing (C\u00e2ntec din spaniol\u00e3), Goethe (De bucurie plin \u015fi de triste\u0163e), Brecht (De citit diminea\u0163a \u015fi seara) \u015fi, l\u00e2ng\u00e3 ace\u015ftia, din lirica slovac\u00e3 trei poeme de Balasz F. Attila (Lini\u015fte, Str\u00e3in, Sur\u00e2de-n vis) traduse de Mihok Tamas. Mesaje lirice autohtone semneaz\u00e3 Nicolae Corlat, Vasile Dan, Pavel G\u00e3t\u00e3ian\u0163u, Alexandra Negru, Nicolae Turtureanu, George Vulturescu. Bogat \u015fi perfec\u0163ionabil, din sumarul primului num\u00e3r al Scriptor-ului semnalez \u00een fug\u00e3 continuarea interesantei anchete a lui Lucian Vasiliu \u00eenceput\u00e3 mai demult \u00een Dacia literar\u00e3. Invitat s\u00e3 r\u00e3spund\u00e3 chestionarului cu \u201eaccente ludice\u201c este cronicarul teatral \u015etefan Oprea. Geografiile \u201esubiective\u201c ale lui Eugen Uricaru despre Boto\u015fani, ora\u015ful \u201emarilor spirite \u00eenalte ale neamului\u201c (Iorga, Antipa, Enescu, Eminescu), \u201efraza epic\u00e3\u201c a lui Gellu Dorian din Cartea de la Uppsala, \u201escandalosul\u201c dialog la care Vasile Proca l-a provocat pe neuitatul poet Cezar Iv\u00e3nescu \u015fi \u201econfesiunile violente\u201c ale acestuia despre poetul Virgil Mazilescu, un articol (pe care parc\u00e3 l-am mai citit undeva!) al lui Adrian Alui Gheorghe despre Fals tratat de manipulare al Anei Blandiana, notele lui Alexandru Zub despre Romulus Rusan \u201e\u00een ipostaz\u00e3 istoriografic\u00e3\u201c, \u201eeminesciana\u201c Elvirei Sorohan, despre Studii \u015fi articole despre Eminescu de Vladimir Streinu (T\u00e2rgovi\u015fte, 2014), volum \u00eengrijit de Ileana Iordache-Streinu \u015fi prefa\u0163at de Barbu Cioculescu, Epistolarul cu scrisorile lui Aurel Dumitra\u015fcu trimise lui Constantin Preda (\u201eTevatura cu cartea m-a pr\u00e3fuit din nou. Nu mi se mai fac repro\u015furi ideologice, \u00een schimb s-au luat de stilul meu \u00abpe muchie de cu\u0163it\u00bb, \u00abtonul prea trist\u00bb. \u00cen acest an \u2013 1984 \u2013 trebuie s\u00e3 fie numai veselie. Ce vin\u00e3 or fi av\u00e2nd textele mele de acum patru-cinci ani c\u00e3 \u00een 1984 e Congresul?&#8230; Scriam de mul\u0163i ani c\u00e3 nu putem cr\u00e3pa dec\u00e2t de sil\u00e3\u201c; \u201etu-i vizitezi pe to\u0163i scriitorii c\u00e2nd treci prin Bucure\u015fti. Eu \u2013 \u015ftii ce fac?! Trec numai pe la c\u00e2\u0163iva pe care-i iubesc mult ca scriitori: D.R.-ul, B\u00e3l\u00e3i\u0163\u00e3, don Cezar&#8230;\u201c) \u015fi lui Nicolae Sava \u00een 1979 (\u201ei-am scris lui Daniel&#8230; m-am v\u00e3zut cu el c\u00e2nd am citit \u00een cenaclul Hoga\u015fului, dar m-a deranjat faptul c\u00e3 m\u00e3 g\u00e2ndea ca pe unul de care se va apropia gloria. Eu g\u00e2ndesc altfel poezia, nu ca pe o glorie&#8230; Vreau s\u00e3 dau ce am mai bun oamenilor, ce sunt eu pe l\u00e2ng\u00e3 acuta lips\u00e3 de lini\u015fte \u015fi fericire din lume?! \u2013 deci trebuie s\u00e3 ne \u00absacrific\u00e3m\u00bb pentru c\u00e3 nu ne-am n\u00e3scut pentru a c\u00e2\u015ftiga ceva. C\u00e2\u015ftigul e treaba negustorilor \u015fi lichelelor, a pro\u015ftilor \u015fi ho\u0163ilor, a cartoforilor \u015fi juc\u00e3torilor la Pronosport. Nou\u00e3 ne ajunge moartea!\u201c; despre Nichita St\u00e3nescu: \u201eNu g\u00e2ndesc fenomenul poetic rom\u00e2nesc \u00een func\u0163ie de Eminescu, dar am sentimentul c\u00e3 Nichita St\u00e3nescu e cel mai genial poet rom\u00e2n care a tr\u00e3it pe p\u00e3m\u00e2ntul nostru de la Eminescu \u00eencoace. \u00cel g\u00e3sesc mai profund dec\u00e2t Blaga. Poate voi face rost \u015fi de Operele imperfecte. Zilele din urm\u00e3 am citit Ap\u00e3rarea lui Galilei a lui Paler. Excelent! Excelent! Oh, a\u015f fi fericit s\u00e3-mi trimi\u0163i ultima carte a lui Dinescu!\u201c); Prelegerile Junimea azi, cu Nicolae Breban, care se consider\u00e3 \u201eun scriitor de tip na\u0163ional\u201c \u015fi Alexandru Zub, care vorbe\u015fte auditoriului \u201edespre rela\u0163ia mea cu Biblioteca Central\u00e3 ie\u015fean\u00e3\u201c; sau un articol de Constantin Coroiu despre Un erou intelectual: Grigore T. Popa \u2013 toate acestea fac din Scriptor o carte de citit. Excep\u0163ionale sunt amintirile Danei Konya-Petri\u015for, din care revista public\u00e3 fragmentul Via\u0163\u00e3 de nomad dintr-un volum \u00een curs de apari\u0163ie la Editura Junimea: De pe mal de Prut pe malurile Senei. Via\u0163a de nomad \u00eencepe devreme pentru aceast\u00e3 urma\u015f\u00e3 (str\u00e3nepoat\u00e3?) a familiei Negruzzi din Hermeziu, unde, \u00een copil\u00e3rie, \u201emergeam vara de cum se l\u00e3sa c\u00e3ldura\u201c. Mergea \u00eentr-o tr\u00e3sur\u00e3 cu \u201emuscal\u201c pe capr\u00e3, taxiul epocii: \u201eadul\u0163ii \u00een spate \u015fi eu l\u00e2ng\u00e3 vizitiu\u201c. Un episod din prima copil\u00e3rie poate fi de mare ajutor prezentului nostru \u00eenfierb\u00e2ntat \u00een care spiritele s-au \u00eencins pe seama orei de religie, obligatorie sau op\u0163ional\u00e3. Primele clase autoarea le face la \u015ecoala de Fete \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201c, la \u201ecinci minute de casa noastr\u00e3\u201c. Iat\u00e3 climatul \u00een care se desf\u00e3\u015foar\u00e3 educa\u0163ia \u015fcolar\u00e3 \u015fi religioas\u00e3: \u201eAtmosfera \u00een \u015fcoala aceea de factur\u00e3 religioas\u00e3 era departe de a fi fost una monastic\u00e3. M\u00e3icu\u0163ele, fie ele tinere sau b\u00e3tr\u00e2ne, erau de o veselie deosebit\u00e3. Niciodat\u00e3 \u00een via\u0163\u00e3\u00a0 nu am mai aflat un mediu \u00eenconjur\u00e3tor \u00eenc\u00e3rcat de at\u00e2ta bucurie de via\u0163\u00e3. Femeile acelea \u00eembr\u00e3cate \u00een negru, cu v\u00e3lurile lor cernite erau mai voioase dec\u00e2t noi, copiii, \u015fi ne antrenau \u015fi pe noi \u00een aceast\u00e3 atmosfer\u00e3 plin\u00e3 de r\u00e2sete \u015fi c\u00e2ntece. \u00cen recrea\u0163ii se prindeau cu noi \u00een horele noastre de copii, cu v\u00e3lurile flutur\u00e2nd \u00een v\u00e2nt \u015fi r\u00e2z\u00e2nd mai abitir ca \u015ftreng\u00e3ri\u0163ele \u00een al c\u00e3ror dans intrau\u201c. Visez pentru cei de azi la o or\u00e3 de religie \u00een care educatorii ori educatoarele, profesorii ori profesoarele de religie s\u00e3 \u201ese prind\u00e3 cu noi \u00een horele noastre de copii, cu v\u00e3lurile flutur\u00e2nd \u00een v\u00e2nt\u201c, capabili, to\u0163i ace\u015ftia, s\u00e3 \u201er\u00e2d\u00e3 mai abitir ca \u015ftreng\u00e3ri\u0163ele\u201c pe care le au \u00een grij\u00e3 \u00een \u015fcoal\u00e3, la ora de religie ca \u015fi la oricare alt\u00e3 \u201eor\u00e3\u201c!<br \/>\nMinisterul de resort, inspectoratele \u015fi direc\u0163iunile \u015fcolilor noastre trebuie s\u00e3 fac\u00e3, urgent, un masiv import de voio\u015fie, veselie, \u015ftreng\u00e3rie \u015fi \u201ev\u00e3luri flutur\u00e2nde\u201c pentru ca faimoasa disput\u00e3 din jurul \u201eorei de religie\u201c s\u00e3 se desf\u00e3\u015foare \u015fi soldeze cu concordie \u015fi reciproc\u00e3 \u00een\u0163elegere \u00eentre p\u00e3r\u0163ile implicate: f\u00e3r\u00e3 acest \u201eimport\u201c \u2013 dac\u00e3 resursele interne nu mai fac fa\u0163\u00e3! \u2013 ideea \u201eorei de religie\u201c este iremediabil compromis\u00e3 \u015fi poate face mai mult r\u00e3u dec\u00e2t bine. Ce mai spune dna Dana Konya-Petri\u015for cu o \u201evia\u0163\u00e3 de nomad\u201c \u00eentre Fran\u0163a \u015fi Rom\u00e2nia? \u201eSala de \u00eembarcare a aeroportului&#8230; care aeroport? Nici nu mai \u015ftiu, Otopeni sau Roissy? Parc\u00e3 m-a\u015f trezi diminea\u0163a \u00een pat&#8230; care pat? Cel de la Bucure\u015fti sau cel din Fontenay? Via\u0163\u00e3 de nomad&#8230; acum, c\u00e2nd dorul de \u0163ar\u00e3 se rezolv\u00e3 cu un drum la aeroport \u015fi un zbor de dou\u00e3-trei ore de \u00abacas\u00e3\u00bb p\u00e2n\u00e3 \u00abacas\u00e3\u00bb, cel pu\u0163in pentru noi, cei care ne afl\u00e3m \u00een Europa. Dna Dana, din familia lui Negruzzi de la Hermeziu, \u00ee\u015fi mai aminte\u015fte: \u201eProfesoarele noastre de francez\u00e3, M\u00e8re Narcisse la \u00eenceput \u015fi Mademoiselle Blanche mai t\u00e2rziu, ne \u00eenv\u00e3\u0163aser\u00e3 s\u00e3 dans\u00e3m Sur le pont d\u2019Avignon sau s\u00e3 c\u00e2nt\u00e3m Il \u00e9tait une berg\u00e8re mim\u00e2nd ciob\u00e3ni\u0163a care-\u015fi ceart\u00e3 pisoiul ho\u0163 de sm\u00e2nt\u00e2n\u00e3 \u015fi noi eram \u00eenc\u00e2nta\u0163i. Fr\u00e4ulein Clara, profesoara de limb\u00e3 german\u00e3, ne \u00eenv\u00e3\u0163a \u015fi ea o mul\u0163ime de c\u00e2ntecele \u015fi tremurau pupitrele sub noi c\u00e2nd c\u00e2ntam H\u00e4nschen klein \u015fi terminam prin hop\u015fa\u015fa!, s\u00e3lt\u00e2ndu-ne popone\u0163ele pe banc\u00e3. Desigur, pentru s\u00e3rb\u00e3torile de Cr\u00e3ciun \u00eenv\u00e3\u0163am cele mai multe c\u00e2ntece, fie ele colinde rom\u00e2ne\u015fti, cu \u00eenv\u00e3\u0163\u00e3toarea, doamna B\u00e3lan, fie pe cele germane, germanii fiind un popor pentru care Cr\u00e3ciunul este o s\u00e3rb\u00e3toare impresionant\u00e3\u201c. Fire\u015fte, evoc\u00e2nd \u015fi cit\u00e2nd asemenea amintiri pe marginea subiectului pe care l-am adus \u00een discu\u0163ie, cititorii serio\u015fi, preocupa\u0163i de mersul \u0163\u00e3rii \u015fi al credin\u0163ei, pot considera pe drept cuv\u00e2nt c\u00e3 am dat \u00een&#8230; mintea copiilor! C\u00e3 religia \u00een \u015fcoal\u00e3 nu se face cu \u201ev\u00e3luri flutur\u00e2nde\u201c \u015fi cu acea \u201ebucurie de via\u0163\u00e3\u201c de la \u201eSf\u00e2ntul Iosif\u201c. Nu se \u201epred\u00e3\u201c ora de religie nici cu \u201eune berg\u00e8re\u201c mim\u00e2nd ciob\u00e3ni\u0163a care-\u015fi ceart\u00e3 pisoiul ho\u0163 de sm\u00e2nt\u00e2n\u00e3 ori c\u00e2nt\u00e2nd \u015fi b\u00e2\u0163\u00e2ind p\u00e2n\u00e3 ce \u201etremurau pupitrele sub noi\u201c! Dar p\u00e2n\u00e3 ce ace\u015fti oameni sup\u00e3ra\u0163i \u015fi \u00eencrunta\u0163i care dezbat ora de religie nu-\u015fi vor aminti ce spunea Br\u00e2ncu\u015fi despre via\u0163a mai lung\u00e3 sau mai scurt\u00e3 a copilului din fiecare, p\u00e2n\u00e3 ce, cu alte cuvinte, nu vor \u201ec\u00e3dea\u201c cu to\u0163ii \u00een mintea copiilor, ora de religie e doar o poveste de&#8230; adormit copiii. Amintirile dnei Konya poate-i vor trezi din somnul ra\u0163iunii care na\u015fte mon\u015ftri; un monstru redutabil n\u00e3scut din somnul ra\u0163iunii \u015fi lips\u00e3 de talent (literar \u015fi pedagogic) este monstrul plictiselii: citi\u0163i manualele ca s\u00e3 v\u00e3 convinge\u0163i!<br \/>\nO contribu\u0163ie de prim ordin la redeschiderea (revizuirea!) dosarului de prozator \u015fi eseist a lui Dimitrie Anghel \u00eei apar\u0163ine dlui Liviu Papuc. \u201eCu o fire de hoinar \u015fi de boem (\u015eerban Cioculescu), D. Anghel face \u00een epoc\u00e3\u201c \u2013 scrie Liviu Papuc \u2013 \u201eo figur\u00e3 fundamental nelini\u015ftit\u00e3 cu diverse tribula\u0163ii care au \u0163inut capul de afi\u015f al presei contemporane lui\u201c. Trece, f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 se fixeze, pe la Contemporanul socialist, Via\u0163a rom\u00e2neasc\u00e3 poporanist\u00e3 \u015fi S\u00e3m\u00e3n\u00e3torul tradi\u0163ionalist. \u00cen Cump\u00e3na, scoas\u00e3 \u00een 1909-1910 cu Sadoveanu, Ilarie Chendi \u015fi \u015et. O. Iosif, va constata c\u00e3 nici \u201einterna\u0163ionalismul mie nu mi-a fost prielnic\u201c. \u00cen compara\u0163ie cu \u201epoetul florilor\u201c, prozatorul D. Anghel a fost trecut pe nedrept \u00een plan secund, de\u015fi N. Iorga \u00eel socotea \u201eunul din cei mai mari mae\u015ftri ai prozei noastre\u201c. Acela\u015fi prozator a r\u00e3mas \u00een umbr\u00e3 \u015fi dup\u00e3 1944: edi\u0163ia de Scrieri din 1984 e drastic cenzurat\u00e3. Liviu Papuc apreciaz\u00e3 c\u00e3 prozatorul poate fi \u015fi trebuie redescoperit \u015fi e pe cale de a pune la dispozi\u0163ia cititorilor \u201eun cuprinz\u00e3tor volum de proze \u00een care Ia\u015fiul s\u00e3 figureze \u00een prim-plan\u201c. Ofer\u00e3, spre convingere, cititorului dou\u00e3 proze \u2013 eseuri excep\u0163ionale: Pe un tablou al Junimii \u015fi Statuia lui Cuza Vod\u00e3, ambele pe tema, clasic\u00e3, a lui \u201eSic transit&#8230;\u201c R\u00e3zboiul de supravie\u0163uire al florilor atinse de iremediabila caducitate baudelairian\u00e3 observat\u00e3 \u015fi de G. C\u00e3linescu, se \u201emut\u00e3\u201c din poezie \u00een proz\u00e3 \u00een pagini de mare moralist \u00eentunecat, cu reflexe de un cinism pe c\u00e2t de jovial, pe at\u00e2t de \u201esubversiv\u201c \u00een sarcasmul lui devastator. Iat\u00e3 Junimea: \u201eAm sub ochi tabloul comemorativ al Junimii, o serie de capete care se etajeaz\u00e3, o piramid\u00e3 de efigii care se suprapun, o \u00eengrozitoare hecatomb\u00e3 de decapita\u0163i pe care cine \u015ftie ce erou s\u00e2ngeros \u015fi plin de ironie \u015fi-a pierdut vremea s\u00e3 le cl\u00e3deasc\u00e3 craniile ca o pild\u00e3 c\u00e3 toate trec ca vremea (&#8230;) \u015ei eu, de la marginea neantului meu, privesc at\u00e2tea neanturi (&#8230;) Ca pe o hart\u00e3 sculptat\u00e3, trec m\u00e2na mea peste tabloul acesta, ca un orb ce ar pip\u00e3i cu degetul relieful ce-l las\u00e3 un ascu\u0163i\u015f pe o suprafa\u0163\u00e3 lucie, ca pe \u00eentinsul unor ape ce le-a sorbit focul lacomului soare, l\u00e3s\u00e2nd s\u00e3 li se vad\u00e3 t\u00e3inuitele pr\u00e3p\u00e3stii \u015fi vulcane ce le ascundeau \u00een fundul lor, c\u00e3l\u00e3toresc \u015fi m\u00e3 mir c\u00e2t de pu\u0163ine \u00een\u00e3l\u0163imi au r\u00e3mas, pe care s\u00e3 m\u00e3 pot urca spre a privi mai de aproape cerul (&#8230;) Goale de pupile au r\u00e3mas multe irisuri, \u00eemprejmuite de neant au r\u00e3mas ovalele globuri \u00eentoarse, ne\u00eendurate s-au l\u00e3sat \u00eentunecate cortine ale dibaciului operator (fotograful Nestor Heck \u2013 n.n.) peste at\u00e2tea trufii, chipuri anonime reprezentate printr-un num\u00e3r sunt ast\u00e3zi majoritatea acestei pleiade\u201c peste care \u201eSerioas\u00e3 \u00eens\u00e3, trist\u00e3 aproape, t\u00e2n\u00e3r\u00e3 \u00eenc\u00e3 voluntar\u00e3 totu\u015fi, prive\u015fte enigmatica figur\u00e3 a marelui Caragiale din alveola acestui grup coralier\u201c. Acest imn \u00eentunecat \u015fi cinic derivat din str\u00e3vechiul \u201evanitas vanitatum\u201c se repet\u00e3 \u00een Statuia lui Cuza Vod\u00e3, scoas\u00e3 din marmora tulburat\u00e3 a Pirineilor \u015fi adus\u00e3 la Ia\u015fi de un Raffaello Romanelli, cu 40 de statui \u00een Rom\u00e2nia, \u00eentre care a lui Kog\u00e3lniceanu \u015fi aceasta a lui Cuza Vod\u00e3, despre care scrie prozatorul, fostul poet al florilor defuncte, Dimitrie Anghel, cu m\u00e2na unui Ecleziast resemnat: \u201e\u015ei ca m\u00e2ni, cel ce a prins trup din nou de pe \u00eenaltul soclului va privi \u015fi nu-\u015fi va recunoa\u015fte urbea lui va vedea figurile str\u00e3ine ce mi\u015fun\u00e3 tot mai vechi pe str\u00e3zile vechi, le va vedea tot a\u015fa de bine din Pia\u0163a Unirii sau din alt\u00e3 pia\u0163\u00e3, \u015fi cu bra\u0163ele \u00eencruci\u015fate va fi os\u00e2ndit s\u00e3 asculte f\u00e3r\u00e3 ca gura lui mut\u00e3 s\u00e3 poat\u00e3 r\u00e3spunde elanului oratoric ce va urca spre el. Tumultul gloatelor \u015fi vocifer\u00e3rile oratorice vor amu\u0163i \u015fi ele, \u015fi t\u00e2rziu, t\u00e2rziu, c\u00e2nd voievodul nu va mai recunoa\u015fte poate \u00eentre cei ce-l \u00eenconjoar\u00e3 pe nimeni dintre ai lui, \u00ee\u015fi va aduce aminte cu p\u00e3rere de r\u00e3u de somnul s\u00e3u milenar ce l-a dormit \u00een st\u00e2nca de piatr\u00e3 din Mun\u0163ii Apeninilor (Pirinei! \u2013 n.n.) \u015fi, r\u00e2z\u00e2nd de c\u00e2te zgomote \u015fi dispute s-au iscat pentru locul ce avea s\u00e3 i se dea, se va scobor\u00ee singur de pe soclu \u015fi \u00eempreun\u00e3 cu to\u0163i colegii lui de bronz \u015fi de marmur\u00e3 va emigra aiure, l\u00e3s\u00e2nd postamentul lui \u015fi al celorlal\u0163i vacante pentru celebrit\u00e3\u0163ile noi ce se vor ridica spre bucuria noroadelor\u201c. Edificat, prin\u0163ul dezam\u00e3girilor de la Elsinor vorbe\u015fte aici cu vocea unui Dimitrie Anghel dintr-o \u201egr\u00e3din\u00e3\u201c a tuturor iluziilor pierdute \u015fi de\u015farte. Cum de nu l-o fi auzit un Emil Cioran?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>1 decembrie 2014: data la care poetul Lucian Vasiliu semneaz\u00e3 \u00een primul num\u00e3r din Scriptor un argument \u2013 actul de na\u015ftere al noii reviste ce apare \u00een capitala cultural\u00e3 a vechii Rom\u00e2nii. Iat\u00e3 precedente fondatoare ce-l \u00eendrituiesc s\u00e3 priveasc\u00e3 optimist viitorul noii reviste: \u201eA fost mai \u00eent\u00e2i \u015fcoala ie\u015fean\u00e3 de pres\u00e3: revista Dialog, coordonat\u00e3 de&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/scriptor-i-2015\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Scriptor, I, 2015<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12600,13882,13881],"class_list":["post-22915","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-poetul-lucian-vasiliu","tag-revista-scriptor","tag-scriptor"],"views":2366,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22915","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22915"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22915\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22915"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22915"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22915"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}