Despre r\u0103zboinicia slavilor sudici circul\u0103 nenum\u0103rate legende \u015fi mituri. Aripa de la miaz\u0103zi a \u201efluviului\u201c slav rev\u0103rsat \u00een Europa a cuplat perfect la semin\u0163iile ilire de pe coasta dalmat\u0103, recunoscute pentru cruzimea incursiunilor piratere\u015fti pe care le organizau f\u0103r\u0103 fric\u0103 \u015fi de care se temeau inclusiv romanii. S-a n\u0103scut astfel un nou nod de popula\u0163ii, ce vorbeau s\u00e2rbo-croata \u015fi care p\u0103strau \u201e\u00een s\u00e2nge\u201c ceva din duritatea extrem\u0103 a str\u0103mo\u015filor comuni. Nici mai t\u00e2rziu, \u00een vremea bizantinilor, un fel de croa\u0163i arhaici, narantinii, urma\u015fii maritimi ai corsarilor iliri, nu aveau nici o temere \u00een a ataca impozanta flot\u0103 imperial\u0103. Ocupa\u0163i apoi de otomani, unguri, italieni \u015fi austrieci, s\u00e2rbo-croa\u0163ii (s\u0103-i includem aici \u015fi pe macedoneni, muntenegreni, bosniaci, kosovari \u015fi chiar sloveni) \u015fi-au conservat virilitatea \u015fi, de\u015fi n-au schimbat istoria militar\u0103 a lumii, \u00een schimb, au marcat-o pe cea a diferitelor sporturi de echip\u0103, transfer\u00e2nd \u00een planul simbolic al competi\u0163iilor atletice surplusul de agresivitate \u015fi d\u00e2rzenie.
\nA\u015fa se explic\u0103 suita impresionant\u0103 de titluri mondiale, olimpice \u015fi europene pe care echipele sportive masculine ale Iugoslaviei socialiste, iar mai apoi, ale Croa\u0163iei, Serbiei \u015fi Muntenegrului le-au cucerit, impresion\u00e2nd \u00eentreg mapamondul. C\u0103ci nu era pu\u0163in lucru ca o na\u0163iune relativ mic\u0103 s\u0103 domine mari na\u0163iuni sportive ca ru\u015fii, americanii, germanii, chinezii etc. S\u0103 ne amintim c\u0103 la fotbal Iugoslavia a fost de dou\u0103 ori vicecampioan\u0103 european\u0103, \u00een 1960 \u015fi 1968, clas\u00e2ndu-se pe locul al patrulea la CM din Chile, 1962. (Decenii la r\u00e2nd Iugoslavia a \u201eexportat\u201c cei mai mul\u0163i juc\u0103tori \u00een campionatele puternice ale Europei occidentale.) \u00cen 1991, Steaua Ro\u015fie Belgrad, \u00een fapt, o adev\u0103rat\u0103 selec\u0163ionat\u0103 na\u0163ional\u0103 a Iugoslaviei, avea s\u0103 \u00eenving\u0103 \u00een finala Champions League pe Olympique Marseille. La baschet, Iugoslavia a triumfat de trei ori la mondiale (1970, 1978, 1990), pierz\u00e2nd alte trei finale \u015fi cucerind dou\u0103 medalii de bronz. Serbia a dob\u00e2ndit \u015fi ea dou\u0103 titluri, \u00een 1998 \u015fi 2002. La polo, Iugoslavia a devenit campioan\u0103 mondial\u0103 \u00een 1987 \u015fi 1989, pentru ca Serbia (al\u0103turi de Muntenegru, iar apoi singur\u0103) s\u0103 triumfe \u00een 2006 \u015fi 2010. Desigur, enumerarea ar putea continua p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai m\u0103runte detalii. Important este, \u00eens\u0103, altceva: anume, c\u0103 \u201egena\u201c sportiv\u0103 s\u00e2rbo-croat\u0103, \u00een dimensiunea ei \u201etribal\u0103\u201c, de echip\u0103, s-a dovedit extrem de fertil\u0103.
\nLa tenis, \u00eens\u0103, care este sportul individualismului prin excelen\u0163\u0103, Iugoslavia de ieri nu a emis niciodat\u0103 vreo preten\u0163ie. Cu toate c\u0103 a avut tenismeni de mare valoare, precum croa\u0163ii Nikola Pilici \u015fi Zeliko Franulovici, dar \u015fi s\u00e2rbul Slobodan Jivojinovici, Iugoslavia n-a cochetat niciodat\u0103 cu performan\u0163a major\u0103 \u00een Cupa Davis, semn c\u0103 sportul alb nu convenea prea bine spiritului slavilor sudici. Dac\u0103 Pilici \u015fi Franulovici pierdeau \u00een finala de simplu la Roland Garros, dac\u0103 Jivojinovici f\u0103cea semifinal\u0103 la Australian Open \u015fi Wimbledon, \u00een schimb, echipa na\u0163ional\u0103 a \u201eplavilor\u201c era eliminat\u0103 relativ rapid din Cupa Davis. A fost nevoie ca Iugoslavia s\u0103 se destrame pentru ca, impulsionat\u0103 de experien\u0163a \u015fi pedagogia lui Pilic, devenit \u00eentre timp mare antrenor, Croa\u0163ia, prin Ivan Ljubicici, Mario Ancici \u015fi Ivo Karlovici, s\u0103 triumfe \u00een fine \u00een competi\u0163ia suprem\u0103 pe echipe, \u00eenving\u00e2nd \u00een 2005 la Bratislava Slovacia, dup\u0103 ce eliminase anterior Statele Unite, Rom\u00e2nia \u015fi Rusia. \u00cen treac\u0103t fie spus, Pilici este singurul antrenor-c\u0103pitan nejuc\u0103tor ce a c\u00e2\u015ftigat cu trei echipe diferite Cupa Davis: cu Germania \u00een 1988, 1989 \u015fi 1993, cu Croa\u0163ia \u00een 2005 \u015fi cu Serbia \u00een 2010.
\nDac\u0103 vecinii \u015fi verii lor din sud, croa\u0163ii, se descurcaser\u0103 de minune \u00een tenisul masculin pe echipe, nu acela\u015fi lucru se putea spune \u015fi despre s\u00e2rbi. De fapt, nu talentul lipsea unor excelen\u0163i tenismeni precum Janko Tipsarevici, Viktor Troicki, Ilija Bozoliac \u015fi Boris Pa\u015fanski, ci alte dou\u0103 elemente cruciale: un adev\u0103rat lider de echip\u0103 \u015fi un geniu al jocului de dublu. Pe cel de-al doilea \u00eel ob\u0163inuser\u0103 s\u00e2rbii cu ani \u00een urm\u0103, c\u0103ci Nenad Zimonjici, cel care c\u00e2\u015ftigase de dou\u0103 ori Wimbledonul \u015fi o dat\u0103 Roland Garrosul, al\u0103turi de Daniel Nestor, se afirmase drept unul dintre cei mai valoro\u015fi \u201edubli\u015fti\u201c ai ultimului deceniu. Ori cu Tipsarevici, ori cu Troicki, el putea forma un cuplu redutabil, gata oric\u00e2nd s\u0103 aduc\u0103 punctul echipei s\u00e2rbe. La simplu, \u00eens\u0103, talentul nedublat de t\u0103rie mental\u0103 nu face doi bani. Au \u00eenv\u0103\u0163at-o pe pielea lor \u015fi Janko, \u015fi Viktor, \u015fi Ilija.
\nDe abia \u00een 2007, anul \u00een care marea speran\u0163\u0103 s\u00e2rb\u0103 Novak Djokovici a explodat pur \u015fi simplu \u00een tenisul mondial, s\u0103rind de pe locul 40 pe treapta a treia a ATP Rankings, Serbia \u00eencepe s\u0103 spere la Cupa Davis. S\u00e2rbii \u00ee\u015fi descoperiser\u0103 liderul, iar Nole, ca orice urma\u015f al d\u00e2rjilor iliri, mare patriot, promisese c\u0103 va aduce Salatiera de argint la Belgrad. Pe m\u0103sur\u0103 ce palmaresul \u015fi for\u0163a de profesionist ale lui Djoko sporeau, \u015fi team-ul na\u0163ional \u00eenregistra progrese substan\u0163iale. \u00cen 2007, c\u00e2nd Novak se instalase cu tupeu \u00een proximitatea lui Federer \u015fi Nadal, Serbia c\u00e2\u015ftig\u0103 Grupa Zonal\u0103 Euro-African\u0103, se calific\u0103 \u00een play-off \u015fi zdrobe\u015fte Australia cu 4-1. \u00cen 2008, de\u015fi Nole era proasp\u0103t campion la Melbourne, se prezint\u0103 gripat, cu temperatur\u0103 de 39 de grade, iar ru\u015fii \u00eei bat pe s\u00e2rbi la Moscova, \u00een primul tur. \u201ePlavii\u201c rezist\u0103 \u00eens\u0103 \u00een Grupa mondial\u0103, surclas\u00e2nd Slovacia cu 4-1. \u00cen 2009, pe c\u00e2nd Nadal domina f\u0103r\u0103 se tremure ATP-ul, fiind campion la Australian Open, Serbia are ghinionul s\u0103 \u00eenfrunte Spania la Benidorm, pe zgur\u0103. Acolo, Rafa \u00eel umile\u015fte pe Nole cu un sec trei la zero, iar s\u00e2rbii puncteaz\u0103 o singur\u0103 dat\u0103. R\u0103m\u00e2nerea \u00een elita mondial\u0103 nu este \u00eens\u0103 o problem\u0103, c\u0103ci ei pulverizeaz\u0103 Uzbekistanul cu 5-0.
\nDup\u0103 ace\u015fti ani de tatonare \u015fi reglaj, \u00een care echipierii s\u00e2rbi ajung s\u0103 se cunoasc\u0103 mai bine \u015fi s\u0103-\u015fi fortifice rela\u0163iile, iat\u0103 c\u0103 2010 le aduce deplina consacrare, dar \u015fi eliminarea unui mit p\u0103gubos \u2013 cel referitor la inapeten\u0163a \u201eplav\u0103\u201c pentru sporturile individuale. Dac\u0103 \u00een plan personal 2010 a fost un an \u201enegru\u201c pentru Djokovici, care nu a excelat dec\u00e2t la US Open, unde a pierdut finala \u00een fa\u0163a lui Nadal, \u015fi poate la Wimbledon, unde a fost eliminat \u00een semifinal\u0103 de cehul Berdych, participarea \u00een competi\u0163ia mondial\u0103 pe echipe l-a ajutat pe superbul juc\u0103tor s\u0103 se reculeag\u0103 \u015fi s\u0103 se adune. Contribu\u0163ia sa a fost decisiv\u0103 pentru triumful final. Dup\u0103 un parcurs de excep\u0163ie, \u00een care a eliminat pe r\u00e2nd Statele Unite, Croa\u0163ia \u015fi Cehia, Serbia a \u00eenfruntat la Belgrad, \u00eentr-o aren\u0103 plin\u0103 ochi cu aproape 18.000 de spectatori fanatici, Fran\u0163a. Nole a punctat de dou\u0103 ori, contra lui Gilles Simon \u015fi Ga\u00ebl Monfils, iar Troicki a adus punctul de aur al victoriei, prin succesul \u00een fa\u0163a lui Llodra, f\u0103c\u00e2nd fericit\u0103 \u00eentreaga na\u0163iune.
\nDe ce au c\u00e2\u015ftigat s\u00e2rbii? Nu e cumva surprinz\u0103tor acest triumf al unor sportivi obi\u015fnui\u0163i cu turneele individuale, dar care nu izbutiser\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci s\u0103 construiasc\u0103 o mare echip\u0103 \u00eempreun\u0103? S\u0103 vorbim despre miracol, \u00een aceste condi\u0163ii? De fapt, lucrurile sunt cu mult mai simple. Frustra\u0163i de relativele succese pe plan individual \u015fi supermotiva\u0163i de elanul lor patriotic, tenismanii s\u00e2rbi au profitat de \u201eseceta\u201c profesional\u0103 a anului 2010 \u015fi \u015fi-au coagulat \u00eentreaga energie, pe care au investit-o \u00een planul interesului colectiv. Supremul triumf \u00een Cupa Davis le-a modificat \u00eens\u0103 radical optica inclusiv \u00een cariera individual\u0103, de tenismani pro. Astfel, dup\u0103 \u201eminunea\u201c de la Belgrad, c\u00e2nd am asistat la o adev\u0103rat\u0103 insurgen\u0163\u0103 a spiritului s\u00e2rb, evolu\u0163ia individual\u0103 a echipierilor \u201eplavi\u201c \u00een turneele ATP a fost una f\u0103r\u0103 precedent. Dac\u0103 e s\u0103 privim clasamentul mondial din 2011 al primilor trei juc\u0103tori s\u00e2rbi, vom observa c\u0103 ei \u015fi-au dep\u0103\u015fit toate recordurile \u015fi frustr\u0103rile, marc\u00e2nd pozi\u0163ii f\u0103r\u0103 precedent: Djokovici, lider autoritar, cu doar un singur meci pierdut \u00een \u00eentreg sezonul \u015fi cu dou\u0103 Grand Slam-uri la activ; Troicki, la 6 iunie 2011, urcase p\u00e2n\u0103 pe locul 12 ATP; \u00een fine, Tipsarevici se apropiase de Top 20, fiind la data de 11 iulie pe pozi\u0163ia 23 a ATP Rankings, pentru ca ulterior s\u0103 intre \u00een Top Ten.
\n\u015ei s\u0103 risc\u0103m \u015fi o concluzie… \u00een cazul s\u00e2rbilor, succesul de echip\u0103 le-a dat \u00eencredere individual\u0103, cucerirea Cupei Davis \u00een entuziasmul \u00eentregii na\u0163iuni \u201einject\u00e2ndu-le\u201c acestora o siguran\u0163\u0103 \u015fi o determinare nemaiv\u0103zute. Abia c\u00e2nd tenismanii \u201eplavi\u201c au uitat de narcisismul \u015fi egolatria personal\u0103, triumf\u00e2nd colectiv, \u00eemplinirea lor individual\u0103 s-a v\u0103zut \u015fi ea \u00eencununat\u0103 superlativ. \u00cen aceasta const\u0103 \u201emiracolul\u201c s\u00e2rb petrecut la \u00eenceputul lui decembrie 2010 \u00een Belgrad Arena.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Despre r\u0103zboinicia slavilor sudici circul\u0103 nenum\u0103rate legende \u015fi mituri. Aripa de la miaz\u0103zi a \u201efluviului\u201c slav rev\u0103rsat \u00een Europa a cuplat perfect la semin\u0163iile ilire de pe coasta dalmat\u0103, recunoscute pentru cruzimea incursiunilor piratere\u015fti pe care le organizau f\u0103r\u0103 fric\u0103 \u015fi de care se temeau inclusiv romanii. S-a n\u0103scut astfel un nou nod de popula\u0163ii,… Cite\u0219te mai mult »Miracolul de la Belgrad<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[13003,13872,13873,13871],"class_list":["post-22891","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-nikola-pilici","tag-slobodan-jivojinovici","tag-tenis-iugoslavia","tag-zeliko-franulovici"],"views":1278,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22891","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22891"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22891\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22891"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22891"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22891"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}