{"id":22870,"date":"2015-03-26T13:36:09","date_gmt":"2015-03-26T11:36:09","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22870"},"modified":"2015-03-26T13:43:40","modified_gmt":"2015-03-26T11:43:40","slug":"liniile-vietii-in-plastica-almei-redlinger","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/liniile-vietii-in-plastica-almei-redlinger\/","title":{"rendered":"Liniile vie\u0163ii \u00een plastica Almei Redlinger"},"content":{"rendered":"

La Galeria de Art\u0103 Senso din Bucure\u015fti (Bd. Unirii nr. 15) este deschis\u0103 expozi\u0163ia de grafic\u0103 \u201eAlma Redlinger \u2013 Arborele vie\u0163ii\u201c. Aflat\u0103 la o v\u00e2rst\u0103 venerabil\u0103 (pe 8 martie a \u00eemplinit nou\u0103zeci \u015fi unu de ani), Alma Redlinger este una dintre importantele plasticiene ale avangardei rom\u00e2ne\u015fti, format\u0103 la \u015fcoala lui M.H. Maxy. De-a lungul timpului, artista a abordat \u00een lucr\u0103rile sale limbajele specifice acestui curent ce s-a manifestat odat\u0103 cu \u00eenceputul secolului trecut. Astfel, Alma Redlinger a reu\u015fit s\u0103 conceptualizeze elementele cubismului, fovismului, expresionismului, constructivismului \u00een lucr\u0103ri \u00een care desenul este primordial.<\/strong> <\/em>
\nExpozi\u0163ia deschis\u0103 la Galeria Senso nu se vrea o retrospectiv\u0103, de\u015fi sunt incluse \u00een ea lucr\u0103ri din perioade diferite ale plasticienei. Astfel, \u00eent\u00e2lnim desenele \u00een c\u0103rbune O femeie frumoas\u0103, realizat \u00een 1942, B\u0103rbat cu c\u0103ciul\u0103 (1955), B\u0103rbat cu c\u0103ciul\u0103 de astrahan (1957) sau Femeie cu basma, Topalu (1960). Aceste desene se remarc\u0103 prin linii precise \u015fi surprinderea profunzimii chipului redat. Dup\u0103 perioada respectiv\u0103, desenul Almei Redlinger \u00eencepe s\u0103 se esen\u0163ializeze, cap\u0103t\u0103 un grad \u00eenalt de tehnicitate, dar \u015fi o luminozitate aparte. \u00cen desenele expuse, fie c\u0103 sunt peisaje \u2013 Casa cu ochi verzi, Tescani, acuarel\u0103 1981, sau Peisaj urban, tu\u015f\/ acuarel\u0103, 1974, ori Casa Van Gogh, la Eforie Sud, acuarel\u0103, 2012 \u2013, fie c\u0103 sunt portrete \u2013 Portret femeie cu basma, N\u0103ruja, acuarel\u0103, 1966, sau Feti\u0163\u0103 cu cercel, Sulina, acuarel\u0103, 1963 \u2013, irump, prin culoare \u015fi for\u0163a liniilor, o senin\u0103tate \u015fi o solaritate care te fac s\u0103 ui\u0163i ur\u00e2tul existen\u0163ei cotidiene. Un loc aparte \u00een cadrul expozi\u0163iei \u00eel au portretele realizate anul trecut, multe dintre ele prin tehnic\u0103 mixt\u0103. De notat este \u015fi poeticitatea titlurilor acestor desene \u2013 O nou\u0103 zi, Dezordine, Canapeaua roz, Rochia albastr\u0103 etc. \u2013, \u00een care portretul joac\u0103 rolul principal. Liniile sunt sigure, armonioase, culoarea nef\u0103c\u00e2nd altceva dec\u00e2t s\u0103 pun\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 psihologia personajului. \u00cen genere, personajele Almei Redlinger sunt femei surprinse \u00een diverse ipostaze, fie citind ziarul (Ziarul), fie medit\u00e2nd \u015fi \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u015fi introspecteze sinele (Inspira\u0163ie), fie st\u00e2nd pe o canapea, ascult\u00e2nd pove\u015fti (La pove\u015fti). Nudurile artistei v\u0103desc o feminitate puternic\u0103, dar \u015fi o for\u0163\u0103 expresiv\u0103 prin dinamica liniilor, prin siajul psihologic al ipostazierii.
\nDesenul care d\u0103 titlul expozi\u0163iei \u2013 Arborele vie\u0163ii, T\u00e2rgovi\u015fte, este o acuarel\u0103 realizat\u0103 \u00een 1978, care vorbe\u015fte despre puterea regenerativ\u0103 a artistei. Petele de culoare, griul \u00eempletit cu albastrul, cu maroul, liniile, aparent \u00een dezordine, dar care au o recompunere interioar\u0103, ne duc cu g\u00e2ndul la acea axis mundi pe care se sprijin\u0103 sufletul uman. Leg\u0103tura dintre v\u0103zut \u015fi nev\u0103zut trece prin trupul acestui arbore, \u00eentr-o perpetu\u0103 reg\u0103sire a sinelui.
\n\u00cen fapt, Alma Redlinger este o conceptual\u0103, l\u0103s\u00e2nd libertatea liniei sau a culorii s\u0103 explodeze numai c\u00e2nd ea vrea. Nimic nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een crea\u0163ia sa, \u00eentins\u0103 pe multe decenii. Liniile, punctele, umbrele au fine\u0163ea ce amintesc \u00eentruc\u00e2tva de stampele japoneze. \u015ei m\u0103 g\u00e2ndesc aici la desenele realizate \u00eentre 1954-1969, dintre care c\u00e2teva pot fi v\u0103zute \u015fi \u00een expozi\u0163ia de fa\u0163\u0103.
\nAl\u0103turi de grafica Almei Redlinger stau \u015fi c\u00e2teva dintre picturile ei. Sunt p\u00e2nze care se desf\u0103\u015foar\u0103 pe spa\u0163ii largi, cultiv\u00e2nd cubismul, pictura \u00een pictur\u0103. \u00cen expozi\u0163ia de fa\u0163\u0103 sunt doar c\u00e2teva dintre naturile statice. \u00cen p\u00e2nza monumental\u0103 Modele \u00een a\u015fteptare, 80\/120 cm, realizat\u0103 \u00een 2014, corpurile femeilor care a\u015fteapt\u0103 s\u0103 fie pictate se recompun din linii \u015fi culoare, iar rafinamentul expresiei se \u00eembin\u0103 cu starea permanent\u0103 de a\u015fteptare a luminii de a nimici \u00eentunericul. Aceast\u0103 din urm\u0103 caracteristic\u0103\u00a0 se reg\u0103se\u015fte \u015fi \u00een naturile statice. De o picturalitate deosebit\u0103 \u2013 Floarea soarelui cu masa de pictur\u0103,\u00a0 Margarete, Dansul florilor ro\u015fii, Col\u0163 de atelier sau Lampa neagr\u0103 \u2013, naturile statice ale Almei Redlinger irump senin\u0103tate, sensibilitate bine temperat\u0103, poeticitate a imaginii. Sunt p\u00e2nze ce ne aduc lumin\u0103 \u00een suflet \u015fi ne invit\u0103 la a ne descoperi propria noastr\u0103 capacitate de a visa.
\nLa organizarea expozi\u0163iei Arborele vie\u0163ii, desf\u0103\u015furat\u0103 \u00eentr-un spa\u0163iu expozi\u0163ional generos, bine structurat\u0103, \u015fi-au adus contribu\u0163ia Anca Vlad, pre\u015fedinta Funda\u0163iei Fildas Art, criticul de art\u0103\u00a0 Doina P\u0103uleanu, directorul Muzeului de Art\u0103 din Constan\u0163a \u015fi arhitectul Daria Simion, fiica artistei. Expozi\u0163ia urm\u0103re\u015fte cu rigurozitate perioadele artistice, un loc \u00eensemnat ocup\u00e2ndu-l crea\u0163ia din ultimul an. Ceea ce se poate observa este faptul c\u0103 artista a r\u0103mas credincioas\u0103 tehnicii sale, poten\u0163\u00e2nd-o cu profunzimea privirii dincolo de realitatea imediat\u0103. Pentru c\u0103 Alma Redlinger \u00eenregistreaz\u0103 realul, \u00eel decoje\u015fte de toate impurit\u0103\u0163ile, \u00eel unific\u0103 \u015fi \u00eel re-construie\u015fte pe coordonatele plastice, unde sunt trasate cu suple\u0163e, inteligen\u0163\u0103, siguran\u0163\u0103, liniile ce construiesc peisaje, portrete, naturi statice. Pentru artist\u0103, culorile nu sunt subordonate desenului, ci ele convie\u0163uiesc \u00eentr-o armonie perfect\u0103. Multe dintre portrete, dar \u015fi dintre naturile statice sunt realizate fie \u00eentr-o perspectiv\u0103 plonjat\u0103, fie \u00eentr-o etalare \u00een plan. Sunt unghiuri de abordare destul de greu de realizat, dar pe care artista reu\u015fe\u015fte s\u0103 le rezolve cu mult\u0103 plasticitate, expresivitate \u015fi impetuozitate a culorii.
\nAlma Redlinger este una dintre plasticienele de o longevitate creatoare rar \u00eent\u00e2lnit\u0103. La la cei nou\u0103zeci \u015fi unu de ani se a\u015faz\u0103 zi de zi \u00een fa\u0163a p\u00e2nzei pentru a da via\u0163\u0103 fie unui m\u0103nunchi de flori, fie unui portret (modele fiindu-i rudele), fie unei c\u0103ni sau unei l\u0103mpi de citit. Pentru artist\u0103, fiecare unghi al camerei unde lucreaz\u0103 poate \u00eensemna o surs\u0103 de inspira\u0163ie. Este via\u0163a tr\u0103it\u0103 clip\u0103 de clip\u0103, \u00een lini\u015fte \u015fi lumin\u0103, \u00een \u00een\u0163elegerea tinere\u0163ii f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e \u015fi a vie\u0163ii f\u0103r\u0103 de moarte. Cu fiecare tablou pe care \u00eel creeaz\u0103, Alma Redlinger ne demonstreaz\u0103 c\u0103 se poate tr\u0103i \u00eensetat de frumos \u00eentr-o Capital\u0103 plin\u0103 de contraste \u015fi de umbre.
\nExpozi\u0163ia este deschis\u0103 p\u00e2n\u0103 pe 28 martie.<\/p>\n

\"3\"<\/a><\/p>\n

\"desen\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La Galeria de Art\u0103 Senso din Bucure\u015fti (Bd. Unirii nr. 15) este deschis\u0103 expozi\u0163ia de grafic\u0103 \u201eAlma Redlinger \u2013 Arborele vie\u0163ii\u201c. Aflat\u0103 la o v\u00e2rst\u0103 venerabil\u0103 (pe 8 martie a \u00eemplinit nou\u0103zeci \u015fi unu de ani), Alma Redlinger este una dintre importantele plasticiene ale avangardei rom\u00e2ne\u015fti, format\u0103 la \u015fcoala lui M.H. Maxy. De-a lungul timpului,… Cite\u0219te mai mult »Liniile vie\u0163ii \u00een plastica Almei Redlinger<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11317],"tags":[13861,1656,13862],"class_list":["post-22870","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-vizuala","tag-alma-redlinger","tag-arta-plastica","tag-desen-alma-redlinger"],"views":1663,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22870","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22870"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22870\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22870"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22870"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22870"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}