Copil\u0103ria continu\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 un subiect fascinant nu numai pentru istorici, ci pentru to\u0163i cei care doresc s\u0103 cunoasc\u0103 locul \u015fi rolul copiilor \u00een cadrul unei societ\u0103\u0163i. De-a lungul timpului, via\u0163a copiilor nu a fost u\u015foar\u0103, chiar dac\u0103 proveneau din categorii sociale diferite. \u00cen cursul secolului al XIX-lea \u015fi \u00eenceputul secolului XX, chiar \u00een familiile bogate \u2013 implicit cele princiare \u015fi regale \u2013, p\u0103rin\u0163ii se fereau s\u0103-\u015fi r\u0103sfe\u0163e prea mult copiii. Ace\u015ftia nu aveau niciun fel de via\u0163\u0103 privat\u0103, timpul lor liber era la dispozi\u0163ia p\u0103rin\u0163ilor, care le impuneau sarcini, le supravegheau cu toat\u0103 stricte\u0163ea rela\u0163iile \u015fi se ar\u0103tau foarte reticen\u0163i \u00een leg\u0103tur\u0103 cu camaraderiile extrafamiliale. C\u0103s\u0103toria era o afacere de familie \u015fi depindea de p\u0103rin\u0163i \u00een mod direct, mai cu seam\u0103 atunci c\u00e2nd erau \u00een joc \u015fi bunurile de familie.
\nLa Curtea Regal\u0103 a Rom\u00e2niei, familia princiar\u0103 Carol I \u015fi Elisabeta a avut un singur copil \u2013 o fe\u0163it\u0103, Maria, care s-a n\u0103scut la 27 august\/ 8 septembrie 1870, venirea pe lume a unei principese fiind salutat\u0103 cu 21 de lovituri de tun. Mica principes\u0103 a fost botezat\u0103 \u00een religia ortodox\u0103 la biserica Palatului Cotroceni, fiind un copil foarte dr\u0103gu\u0163 \u015fi tandru, cu ochii alba\u015ftri \u015fi o inteligen\u0163\u0103 precoce. Bucuria de a avea acest copil a fost \u00eens\u0103 de scurt\u0103 durat\u0103, fiindc\u00e3 principesa Maria s-a \u00eemboln\u00e3vit de scarlatin\u0103 \u015fi a murit pe 28 martie 1874, fiind \u00eengropat\u0103 \u00een gr\u0103dina Palatului Cotroceni.
\nUnit la 29 decembrie 1892\/ 10 ianuarie 1893, cuplul princiar (\u015fi apoi regal) Ferdinand \u015fi Maria a avut primul copil, pe principele mo\u015ftenitor Carol, n\u0103scut \u00een noaptea de 15 spre 16 octombrie 1893, la Castelul Pele\u015f din Sinaia, na\u015fterea sa fiind anun\u0163at\u0103 cu 101 salve de tun, obicei practicat \u015fi ast\u0103zi la Cur\u0163ile Regale ale Europei, la na\u015fterea unui prin\u0163. Fiu al unui catolic \u015fi al unei anglicane, principele Carol a fost botezat ortodox, conform clauzei constitu\u0163ionale, Rom\u00e2nia urm\u00e2nd astfel s\u0103 aib\u0103 un rege de aceea\u015fi credin\u0163\u0103 cu poporul s\u0103u. Ceremonia botezului principelui mo\u015ftenitor a avut loc la 29 octombrie 1893, chiar \u00een ziua c\u00e2nd principesa Maria \u00eemplinea 18 ani, la ea particip\u00e2nd regele Carol I, regina Elisabeta, principele Ferdinand, mini\u015ftrii, parlamentarii \u015fi demnitarii Cur\u0163ii. Principesa Maria nu a luat parte la botez, respect\u00e2nd astfel tradi\u0163ia ca mamele s\u0103 nu participe la botezul copiilor, ci s\u0103 primeasc\u0103 felicit\u0103rile dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul slujbei.
\nLa v\u00e2rsta de cinci ani, principele Carol a avut prima guvernant\u0103 englezoaic\u00e3, pe domni\u015foara Winter, care fusese \u00een slujba Casei Regale a Olandei, apoi pe domni\u015foara Ffoliott, de origine irlandez\u0103, care a fost \u00eenlocuit\u0103 \u00een 1905 de un preceptor elve\u0163ian, Arnold Mohrlen.
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte preg\u0103tirea \u015fcolar\u0103 a principelui Carol, din ordinul regelui Carol I, la sf\u00e2r\u015fitul anului \u015fcolar 1911-1912 s-a hot\u0103r\u00e2t ca acesta s\u0103 treac\u0103 examenul de absolvire al cursului liceal. Regele a instituit o comisie de examinare, compus\u0103 din to\u0163i profesorii principelui, pre\u015fedinte al comisiei fiind desemnat profesorul C. Litzica, care era \u015fi directorul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului secundar \u015fi superior din Ministerul Instruc\u0163iunii. Regele Carol a dorit un examen am\u0103nun\u0163it, care s\u0103 \u00eembine cele dou\u0103 sec\u0163ii liceale de real \u015fi de modern. De asemenea, examenul s-a desf\u0103\u015furat dup\u0103 regulamentele \u00een vigoare, specifice examenelor de absolvire ale liceului. Lucr\u0103rile de examinare s-au desf\u0103\u015furat la Sinaia \u00een perioada 26-29 iunie 1912, regele Carol I \u015fi tat\u0103l principelui urm\u0103rind \u00eendeaproape desf\u0103\u015furarea examenului. Materiile obligatorii la care principele a sus\u0163inut examen au fost: limba rom\u00e2n\u0103, matematici, \u015ftiin\u0163ele fizico-naturale, limba francez\u0103 \u015fi diserta\u0163ia, iar pe l\u00e2ng\u0103 acestea, comisia l-a mai supus \u015fi la o prob\u0103 de limba latin\u0103 \u015fi german\u0103, precum \u015fi la o prob\u0103 oral\u0103 de filosofie \u015fi istorie. \u00cen urma examenului, principele a ob\u0163inut urm\u0103toarele note: limba rom\u00e2n\u0103 (scris-8, oral-10), matematic\u0103 (scris-8, oral-9), limba francez\u0103 (scris-8, oral-10), \u015ftiin\u0163e fizico-naturale (scris-8, oral-9), limba german\u0103 (scris-9, oral-8), limba latin\u0103 (scris-7, oral-7), diserta\u0163ia de istorie (oral-10), filosofie (oral-10). \u00cen urma notelor ob\u0163inute, media general\u0103 a principelui a fost de 8,81.
\nPrincipesa Elisabeta s-a n\u0103scut la 11 octombrie 1894, purt\u00e2nd numele reginei Elisabeta \u015fi fiind botezat\u0103, ca \u015fi fratele ei, \u00een religia ortodox\u0103. A fost o copil\u0103 dificil\u0103, distant\u0103 \u015fi t\u0103cut\u0103, pl\u0103c\u00e2ndu-i s\u0103 stea mai mult singur\u0103. Principesa Elisabeta nu a urmat nicio \u015fcoal\u0103 oficial\u0103, ci a studiat doar \u00een particular. Era pasionat\u0103 de pictur\u0103 (ca \u015fi mama sa picta cu mare talent florile) \u015fi muzic\u0103, lu\u00e2nd lec\u0163ii de vioar\u0103 \u015fi pian cu George Enescu.
\nCea de-a doua fiic\u0103, principesa Marioara, s-a n\u0103scut la 9 ianuarie 1900, la Gotha. Ea a fost considerat\u0103 de regina Maria \u201ecopilul zbuciumului meu\u201c, deoarece \u201eera numai z\u00e2mbete \u015fi bl\u00e2nde\u0163e; se mul\u0163umea cu orice, se \u00eenvoia cu supunere la toate jocurile celorlal\u0163i, f\u0103r\u0103 a ar\u0103ta vreodat\u0103 dorin\u0163a de a porunci sau de a domina\u201c. C\u00e2t prive\u015fte educa\u0163ia, principesa Marioara a urmat colegiul Heathfield\u2013Ascot, din Anglia. Conform diplomei de absolvire a clasei a V-a la principalele materii, principesa s-a prezentat astfel: la englez\u0103 a fost declarat\u0103 inteligent\u0103; la istorie prezenta dificult\u0103\u0163i; la dic\u0163ie prezenta interes pentru subiect; la matematic\u0103 \u201elucreaz\u0103 bine\u201c; la francez\u0103, \u201efine\u0163e mult\u0103 \u00een analiza literar\u0103 \u015fi foarte bun\u0103 judecat\u0103\u201c; la pian, \u201elucreaz\u0103 bine\u201c, iar la c\u00e2ntat, \u201eexcelent\u201c.
\nPrincipele Nicolae s-a n\u0103scut la 3\/15 august 1903 \u015fi a fost cel de-al patrulea copil al cuplului Ferdinand \u015fi Maria. A fost botezat de asemenea \u00een religia ortodox\u0103, primind numele \u0163arului Nicolae al II-lea, v\u0103r primar al principesei Maria. Fiind al doilea b\u0103rbat \u00een familia regal\u0103, principele Nicolae a fost exclus de la succesiunea la tron, primind totu\u015fi o educa\u0163ie deosebit\u0103, dar nu una destinat\u0103 unui viitor rege. Preocup\u0103rile sale au fost direc\u0163ionate spre cariera militar\u0103, sport (mai ales automobilism), neinteres\u00e2ndu-l problemele politice. Principele Nicolae era nepotul preferat al regelui Carol I \u015fi a urmat faimosul colegiu britanic Eton, dup\u0103 care a devenit ofi\u0163er cadet \u00een Marina regal\u0103 britanic\u0103.
\nUltima fiic\u0103 a cuplului Ferdinand \u015fi Maria, principesa Ileana, s-a n\u0103scut la 5 ianuarie 1909, fiind botezat\u0103 tot \u00een religia ortodox\u0103. Principesa Ileana era numit\u0103 de mama sa \u201ecopilul sufletului meu\u201c \u015fi a venit pe lume \u00eentr-un moment \u00een care principesa mo\u015ftenitoare nu mai era a\u015fa de t\u00e2n\u0103r\u0103 (avea 35 de ani). Principesa Ileana, spre deosebire de fra\u0163ii \u015fi surorile ei, avea un respect \u015fi o admira\u0163ie f\u0103r\u0103 margini pentru mama sa, tr\u0103ind toat\u0103 via\u0163a sub imperiul ei, cu cea mai mare adora\u0163ie \u015fi supunere. Ca \u015fi sora sa, principesa Marioara, din 1925, principesa Ileana a urmat colegiul Heathfield, \u00een Anglia. De aici, Ileana i-a trimis multe scrisori mamei sale, d\u00e2ndu-i informa\u0163ii despre programul pe care \u00eel avea \u015fi despre colegele ei: \u201eaici la \u015fcoal\u0103 m\u0103 simt ca acas\u0103, toate fetele sunt dr\u0103gu\u0163e. Suntem \u00een clasa a VI-a \u015fi dorm \u00een camera lui Mignon. Am sosit ieri la 6.30 cu ma\u015fina colonelului Antonescu. Diminea\u0163a ne trezim la ora 6.30; micul dejun la 7.45, unde suntem strigate \u015fi spunem \u00abprezent\u00bb c\u00e2nd ne auzim numele. Apoi, urmeaz\u0103 o rug\u0103ciune de 10 minute, dup\u0103 care \u00eencep lec\u0163iile. Prima este cea de englez\u0103, apoi de religie, francez\u0103, apoi pauz\u0103 o jum\u0103tate de or\u0103. Dup\u0103 aceea urmeaz\u0103 aritmetica \u015fi germana. Papa a aprobat. Dup\u0103 mas\u0103, putem scrie scrisori acas\u0103. Dup\u0103 ceai, avem oral \u015fi jocuri. Sunt fericit\u0103 aici, de\u015fi mi-e dor de tine, de acas\u0103, de Rom\u00e2nia. Dar trebuie s\u0103-mi fac treaba c\u00e2t pot mai bine. S\u0103rut m\u00e2na cu drag \u015fi dor. Ileana\u201c.
\nUltimul copil al cuplului Ferdinand \u015fi Maria, principele Mircea s-a n\u0103scut \u00een ianuarie 1913, dar el nu a tr\u0103it, murind de febr\u0103 tifoid\u0103 (noiembrie 1916), cu dou\u0103 luni \u00eenainte de a \u00eemplini patru ani.
\nRela\u0163iile dintre p\u0103rin\u0163i \u015fi copii, \u00een familia regal\u0103 Ferdinand \u015fi Maria, au fost \u00een aparen\u0163\u0103 normale, de\u015fi nu se \u00eencadrau \u00een contextul rela\u0163iilor de acela\u015fi gen din vestul Europei \u015fi chiar din r\u0103s\u0103rit. Principesa Maria a \u00eenc\u0103lcat obiceiurile regale \u015fi a insistat s\u0103-\u015fi al\u0103pteze ea \u00eens\u0103\u015fi copiii. A petrecut multe ore cu copiii s\u0103i, \u00een condi\u0163iile \u00een care via\u0163a la Curtea Regal\u0103 a Rom\u00e2niei nu oferea dec\u00e2t pu\u0163ine prilejuri de divertisment, exprim\u00e2ndu-\u015fi de-a dreptul iritarea atunci c\u00e2nd lec\u0163iile lor interferau cu jocurile \u00een aer liber. Fiind ea \u00eens\u0103\u015fi copil\u0103roas\u0103 \u015fi plin\u0103 de entuziasm, Maria a fost mai mult un tovar\u0103\u015f de joac\u0103 pentru copiii s\u0103i dec\u00e2t mam\u0103, l\u0103s\u00e2ndu-le mult\u0103 libertate de ac\u0163iune \u015fi nereu\u015find s\u0103-\u015fi impun\u0103 autoritatea, uneori \u00een cele mai importante momente ale vie\u0163ii lor.
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte educa\u0163ia copiilor regali, regina Maria considera c\u0103 \u201e\u00een educa\u0163ia acestora este dificil s\u0103 se p\u0103streze echilibrul \u00eentre propria personalitate \u015fi modestia care se a\u015fteapt\u0103 de la ei. Cred c\u0103 aceia care \u00eei educ\u0103 pe copiii din familiile regale ar trebui s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 clar c\u0103 \u00een via\u0163a lor, mai mult dec\u00e2t \u00een cazul oric\u0103rui altcineva, totul se bazeaz\u0103 pe principiul \u00abd\u0103ruie\u015fte \u015fi prime\u015fte\u00bb. \u0162i se cuvin onoruri, tr\u0103ie\u015fti \u00eentr-un palat, ai mul\u0163i servitori, multe privilegii, c\u0103l\u0103tore\u015fti \u00een cale\u015fti regale sau ambarca\u0163iuni regale, oamenii \u00ee\u015fi scot p\u0103l\u0103riile \u00een fa\u0163a ta, oriunde te-ai duce ocupi primul loc, e\u015fti oaspetele de onoare, nimeni nu-\u0163i st\u0103 \u00een cale, dar, \u00een schimbul tuturor acestor privilegii ai de asemenea obliga\u0163ii importante, nu e\u015fti liber s\u0103 tr\u0103ie\u015fti cum ai vrea. Multe \u0163i se ofer\u0103, dar \u00een schimb se \u015fi a\u015fteapt\u0103 multe de la tine. Am \u00eencercat de la \u00eenceput s\u0103-i fac pe copiii mei s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 substratul conceptelor de \u00aba d\u0103rui\u00bb \u015fi \u00aba primi\u00bb\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Copil\u0103ria continu\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 un subiect fascinant nu numai pentru istorici, ci pentru to\u0163i cei care doresc s\u0103 cunoasc\u0103 locul \u015fi rolul copiilor \u00een cadrul unei societ\u0103\u0163i. De-a lungul timpului, via\u0163a copiilor nu a fost u\u015foar\u0103, chiar dac\u0103 proveneau din categorii sociale diferite. \u00cen cursul secolului al XIX-lea \u015fi \u00eenceputul secolului XX, chiar \u00een familiile… Cite\u0219te mai mult »Copil\u0103rie regal\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-22862","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":2625,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22862","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22862"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22862\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22862"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22862"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22862"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}