{"id":22860,"date":"2015-03-26T13:14:32","date_gmt":"2015-03-26T11:14:32","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22860"},"modified":"2015-03-26T13:14:32","modified_gmt":"2015-03-26T11:14:32","slug":"eroi-soldati-oameni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/eroi-soldati-oameni\/","title":{"rendered":"Eroi, solda\u0163i, oameni"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Paolo Giordano, <em>Corpul uman,<\/em> traducere de Vlad Russo, Editura Humanitas Fiction, 2014, Bucure\u015fti,<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p><\/blockquote>\n<p>\u201e\u00cen anii care au urmat misiunii, fiecare s-a str\u0103duit s\u0103-\u015fi fac\u0103 via\u0163a de nerecunoscut, pentru ca amintirea celeilalte, a existen\u0163ei dinainte, s\u0103-i apar\u0103 \u00eentr-o lumin\u0103 fals\u0103, artificial\u0103, \u015fi ca s\u0103 se conving\u0103 c\u0103 nimic din tot ce se \u00eent\u00e2mplase nu fusese adev\u0103rat, sau m\u0103car c\u0103 nu li se \u00eent\u00e2mplase lor\u201d. Astfel \u00eencepe romanul Corpul uman, de Paolo Giordano, publicat \u00een anul 2012. Venind dup\u0103 Singur\u0103tatea numerelor prime (2008), cartea de debut a t\u00e2n\u0103rului scriitor italian \u015fi senza\u0163ia literar\u0103 a momentului \u00een Peninsul\u0103 (\u015fi nu numai!), Il corpo umano cunoa\u015fte un succes comparabil \u00een majoritatea celor peste treizeci de \u0163\u0103ri unde a fost tradus. Nu numai deoarece subiectul este extrem de actual, fiind centrat pe r\u0103zboiul din Afganistan, ci mai cu seam\u0103 deoarece Paolo Giordano nu se mul\u0163ume\u015fte s\u0103 scrie un simplu text de (ori despre) r\u0103zboi \u015fi nici s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la nivelul simplului reportaj.<br \/>\n<strong>R\u0103zboaie \u015fi reportaje<\/strong><br \/>\nCu toate acestea, dup\u0103 cum el \u00eensu\u015fi a m\u0103rturisit, autorul a fost \u00eentotdeauna atras de romanul de r\u0103zboi, dar \u015fi de activitatea jurnalistic\u0103. De altfel, epigraful c\u0103r\u0163ii este preluat, deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, din celebrul roman al lui Erich Maria Remarque, Nimic nou pe frontul de Vest : \u201e\u015fi chiar dac\u0103 ni s-ar da \u00eenapoi acest peisaj al tinere\u0163ii noastre, n-am mai \u015fti ce s\u0103 facem cu el\u201d. Cuvintele acestea rezum\u0103, simbolic, \u00eentreaga situa\u0163ie care va fi eviden\u0163iat\u0103 \u00een crea\u0163ia de fa\u0163\u0103, care e o carte dedicat\u0103 exclusiv r\u0103zboiului exact \u00een m\u0103sura \u00een care capodopera lui Melville, Moby Dick, e despre tehnicile de capturare a balenelor, \u00een lungi expedi\u0163ii pe oceanele lumii. C\u0103ci, dincolo de linia strict\u0103 a subiectului, romanul lui Giordano \u00ee\u015fi provoac\u0103 cititorul s\u0103 mediteze asupra valorilor umane \u015fi a modului \u00een care ele (mai) pot fi respectate \u00een condi\u0163ii extreme, dar \u015fi, \u0163in\u00e2nd seama de evolu\u0163ia personajelor implicate, s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103, poate pentru prima dat\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 treci rapid de la idealurile nep\u0103s\u0103toarei tinere\u0163i la responsabilit\u0103\u0163ile v\u00e2rstei adulte.<br \/>\nRoman de ini\u0163iere \u015fi, deopotriv\u0103, veritabil\u0103 replic\u0103 \u00een cheie contemporan\u0103 la marile romane ale condi\u0163iei umane, cartea lui Paolo Giordano reprezint\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi rezultatul c\u0103l\u0103toriilor pe care autorul le-a f\u0103cut \u00een c\u00e2teva zone de conflict (de dou\u0103 ori \u00een Afganistan) \u2013 \u015fi mai cu seam\u0103 al experien\u0163elor pe care le-a avut, ca jurnalist de r\u0103zboi, al\u0103turi de solda\u0163ii din trupele italiene dislocate \u00een Afganistan. Ideea elabor\u0103rii unui text romanesc despre via\u0163a \u00eentr-un avanpost din Valea Gulistan \u00ee\u015fi are acolo punctul de plecare \u015fi, deopotriv\u0103, sursa de inspira\u0163ie. Cel pu\u0163in una dintre ele, altele trebuind c\u0103utate \u00een lecturile preferate ale autorului, de la Sartre la Camus \u015fi de la Remarque sau Andr\u00e9 Malraux la Joseph Heller ori Kurt Vonnegut. Prelu\u00e2nd c\u00e2te ceva de la to\u0163i ace\u015ftia, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 uite tradi\u0163ia str\u0103lucit\u0103 a prozei italiene simbolico-parabolice, reprezentat\u0103 mai cu seam\u0103 de opera lui Dino Buzzati (desigur, \u00een primul r\u00e2nd De\u015fertul t\u0103tarilor, ale c\u0103rui atmosfer\u0103 \u015fi tensiune bine st\u0103p\u00e2nit\u0103 se reg\u0103sesc ca \u00een filigran \u00een Corpul uman), Paolo Giordano construie\u015fte o nara\u0163iune care pe drept cuv\u00e2nt a fost numit\u0103 coral\u0103 \u015fi care impresioneaz\u0103 prin capacitatea de \u00een\u0163elegere a celuilalt, cel aflat \u00eentr-o situa\u0163ie-limit\u0103; dar, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, \u015fi prin strategiile narative utilizate cu o extraordinar\u0103 art\u0103 de c\u0103tre autor.<br \/>\n\u201e\u00cen r\u0103zboi, fiecare soldat prive\u015fte corpul celorlal\u0163i ca pe al s\u0103u propriu\u201d, spunea Giordano, vorbind despre zilele petrecute \u00een tab\u0103ra militar\u0103 italian\u0103 din Afganistan. Astfel \u00eenc\u00e2t romanul s\u0103u e intitulat Il corpo umano, semn c\u0103 autorul a dorit s\u0103 accentueze de la bun \u00eenceput \u2013 oferind aceast\u0103 cheie de lectur\u0103 cititorului! \u2013 umanitatea personajelor sale, dar \u015fi lipsa de umanitate a experien\u0163ei cu care acestea sunt silite s\u0103 se confrunte. Prin urmare, aceia care, \u0163in\u00e2nd seama doar de locul unde sunt plasate ac\u0163iunile c\u0103r\u0163ii, sunt tenta\u0163i s\u0103 a\u015ftepte o carte arid\u0103 \u015fi exact\u0103, plin\u0103 de date \u015fi detalii precise cu privire la tehnicile de atac ori de ap\u0103rare sau la modul de organizare a trupelor din teatrele de opera\u0163iuni din zonele fierbin\u0163i ale Globului, vor fi dezam\u0103gi\u0163i. Corpul uman nu ofer\u0103, \u00een ciuda oric\u0103ror aparen\u0163e, a\u015fa ceva. Deoarece, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd prezint\u0103 evenimente (aparent&#8230;) strict militare, romancierul mai degrab\u0103 sugereaz\u0103 dec\u00e2t explic\u0103, face aluzii, nu demonstreaz\u0103, men\u0163in\u00e2nd \u00eentr-un mod uimitor atmosfera \u2013 dar, adesea, doar prin c\u00e2teva acronime specifice sau prin elemente care \u0163in de form\u0103, iar nu de substan\u0163\u0103.<br \/>\n<strong>Despre eroi \u015fi morminte<\/strong><br \/>\nLipsit de avantajele (dar \u015fi de problemele estetice) pe care le-ar fi adus un protagonist, romanul lui Paolo Giordano construie\u015fte un grup de personaje implicate \u00een ac\u0163iuni care vor sf\u00e2r\u015fi prin a le schimba via\u0163a. Cartea cuprinde, \u00een acest fel, mai multe puncte de vedere \u2013 pentru c\u0103 scriitorul jongleaz\u0103 \u015fi cu perspectiva narativ\u0103, trec\u00e2nd cu u\u015furin\u0163\u0103 de la relatarea la persoana a treia la cea la persoana \u00eent\u00e2i, nuan\u0163\u00e2nd mult modul \u00een care evenimentele sunt percepute \u015fi interpretate de solda\u0163ii unui pluton trimis \u00een misiune \u00een Afganistan. Dup\u0103 c\u00e2teva cursuri teoretice pe care cei mai mul\u0163i le ascult\u0103 distra\u0163i, cu g\u00e2ndul la actele de eroism pe care le vor face sau la cuceririle amoroase de care vor avea parte, dar \u015fi dup\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de instruc\u0163ie, tinerii ajung \u00eentr-o lume pentru a c\u0103rei realitate dur\u0103 nu fuseser\u0103 deloc preg\u0103ti\u0163i. Baza militar\u0103 unde sunt \u00eencartirui\u0163i nu e nici pe departe ceea ce \u00ee\u015fi imaginaser\u0103, iar Afganistanul, cu mun\u0163ii s\u0103i \u00eenal\u0163i \u015fi lipsi\u0163i de vegeta\u0163ie \u015fi cu nisipurile nesf\u00e2r\u015fite, nu corespunde defel cu ideea pe care o aveau cu to\u0163ii despre cadrul unde ar trebui s\u0103 fie purtat un r\u0103zboi.<br \/>\nCondi\u0163iile sunt aspre, lumina soarelui e orbitoare \u015fi \u00eei face pe to\u0163i s\u0103 sufere, provoc\u00e2nd dureroase conjunctivite, nisipul e prea fierbinte \u015fi p\u0103trunde pretutindeni, parc\u0103 \u015fi \u00een suflet, iar \u00een timpul nop\u0163ii nicio lumin\u0103 nu poate fi aprins\u0103, pentru a nu fi atrase atacurile inamice. La un moment dat, are loc \u015fi mult pl\u0103nuita misiune, despre care \u00eencepe s\u0103 se vorbeasc\u0103 foarte de timpuriu \u00een paginile c\u0103r\u0163ii, dar care se produce abia \u00een a doua jum\u0103tate a ei, pentru c\u0103, dup\u0103 cum spune Giordano, \u201em-a interesat mult mai mult ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu ni\u015fte oameni arunca\u0163i \u00een r\u0103zboi \u00eenainte de a da piept cu marile provoc\u0103ri ale luptelor de teren \u015fi, mai ales, \u00eenainte de producerea catastrofei\u201d.<br \/>\nIar \u201e\u00eenainte\u201d \u2013 a se citi, \u201eimediat dup\u0103 sosirea \u00een Afganistan\u201c \u2013, solda\u0163ii italieni vor s\u0103 nu-\u015fi recunoasc\u0103 ne\u00eencrederea \u015fi spaimele \u015fi \u00eencearc\u0103, fie \u015fi incon\u015ftient, s\u0103 se comporte, \u00een baza militar\u0103 din de\u015fert, ca \u015fi cum ar fi \u00eenc\u0103 \u00een unitatea de preg\u0103tire. Prin urmare, micile sau mai marile ne\u00een\u0163elegeri dintre ei continu\u0103, fiecare dorind s\u0103-\u015fi c\u00e2\u015ftige, \u00een colectivitate, locul pe care crede c\u0103-l merit\u0103. Naivul Ietri, cu g\u00e2ndul mereu la afectuoasa lui mam\u0103 \u015fi vis\u00e2nd s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 o iubit\u0103, e luat mereu \u00een r\u00e2s de experimentatul \u015fi brutalul Cederna, Giulia Zampieri vrea s\u0103 fie privit\u0103 de numero\u015fii b\u0103rba\u0163i din jurul s\u0103u \u015fi altfel dec\u00e2t un obiect sexual, iar medicul Alessandro Egitto consider\u0103 Afganistanul cel mai potrivit ad\u0103post pe care-l poate avea \u00een fa\u0163a problemelor \u2013 grave \u015fi numeroase \u2013 pe care le-a l\u0103sat acas\u0103. Uneori, \u00een avanpost nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 mai nimic, deci solda\u0163ii \u00ee\u015fi \u00eenchipuie c\u0103 \u00eenc\u0103 mai pot deveni eroi; iar atunci c\u00e2nd realmente se \u00eent\u00e2mpl\u0103, majoritatea se vor str\u0103dui, dac\u0103 reu\u015fesc s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een via\u0163\u0103, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u015fi oameni. Tocmai despre cum po\u0163i r\u0103m\u00e2ne om \u00een mijlocul unui r\u0103zboi inuman, al unui conflict care e, adesea, dup\u0103 cum consider\u0103 Giordano, un \u201er\u0103zboi fantom\u0103\u201d, \u00een care sunt bombarda\u0163i mun\u0163ii, iar inamicul se ascunde \u00een pe\u015fteri \u015fi printre turmele de oi, romanul acesta spune c\u00e2teva lucruri esen\u0163iale. C\u0103ci nu marile acte de eroism \u00eei salveaz\u0103 din punct de vedere spiritual pe cei afla\u0163i pe acest front, ci mai cu seam\u0103 micile \u015fi aparent ne\u00eensemnatele fapte ce demonstreaz\u0103 c\u0103 simpatia, \u00een\u0163elegerea \u015fi compasiunea nu au pierit, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd o parte a plutonului e decimat\u0103 \u00een urma unei ac\u0163iuni prost g\u00e2ndite de superiori.<br \/>\n<strong>Lec\u0163ii de supravie\u0163uire<\/strong><br \/>\nCea mai mare parte a c\u0103r\u0163ii lui Paolo Giordano nu descrie \u00eens\u0103 scene de conflict, ci prezint\u0103 modalit\u0103\u0163ile pe care solda\u0163ii le g\u0103sesc pentru a \u00eenvinge plictisul \u015fi teama pe care pretind c\u0103 nici n-o simt. Ei trebuie s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 nu doar conflictului armat, ci \u015fi (mai ales!) propriilor spaime \u015fi, ulterior, s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 marii provoc\u0103ri de a g\u0103si resursele necesare pentru a reveni la o via\u0163\u0103 pe care, \u00een mijlocul societ\u0103\u0163ii \u015fi al lumii civilizate, s-o poat\u0103 numi, fie \u015fi par\u0163ial, normal\u0103. De aici decurge \u015fi calitatea poetic\u0103 a scriiturii lui Giordano, dar \u015fi capacitatea autorului de a surprinde mi\u015fc\u0103rile \u015fi schimb\u0103rile infinitezimale produse la nivelul trupului omenesc.<br \/>\nSolda\u0163ii \u00ee\u015fi aud, \u00een lini\u015ftea nop\u0163ii, b\u0103t\u0103ile inimii, iar uneori, atunci c\u00e2nd primejdia e mai aproape, de-a dreptul pulsa\u0163ia s\u00e2ngelui \u00een t\u00e2mple. Singur\u0103tatea fiec\u0103ruia e cumva anulat\u0103 de existen\u0163a \u00een comun, iar solidaritatea care se formeaz\u0103 \u00eentre ei e mai presus de cuvintele goale din manualele de retoric\u0103 mai mult sau mai pu\u0163in belicoas\u0103. C\u0103ci, dincolo de posibilele tactici menite a-i ajuta s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een via\u0163\u0103, pe care romanul le \u00eenregistreaz\u0103 pasager, cartea aceasta mediteaz\u0103 asupra modului \u00een care oamenii pu\u015fi \u00een situa\u0163ii-limit\u0103 pot s\u0103-\u015fi p\u0103streze necesarul sentiment al apartenen\u0163ei la o comunitate \u015fi s\u0103 se salveze, astfel, de sentimentul periculos al risipirii \u00eentr-o lume fragmentat\u0103 \u015fi din ce \u00een ce mai lipsit\u0103 de puncte de reper. Afla\u0163i pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, solda\u0163ii se g\u00e2ndesc la problemele de acas\u0103, purt\u00e2nd, fiecare \u00een parte \u015fi mereu \u00een t\u0103cere, propriul r\u0103zboi. Singur\u0103tatea e mare, desigur, iar simplul fapt de a o \u00eenvinge zi dup\u0103 zi reprezint\u0103 o victorie \u00een acest context \u015fi-i salveaz\u0103 de dezumanizare pe solda\u0163ii din carte chiar \u015fi \u00een (mai ales \u00een!) mijlocul unui at\u00e2t de \u00eentunecat r\u0103zboi. Iat\u0103, \u00een acest sens, care sunt g\u00e2ndurile t\u00e2n\u0103rului Ietri \u00eenainte de misiunea \u00een care \u00ee\u015fi va pierde via\u0163a: \u201eTot ce i-ar putea povesti ar face-o s\u0103 sufere. C\u0103 m\u00e2ncarea e mai sc\u00e2rboas\u0103 dec\u00e2t o las\u0103 el s\u0103 cread\u0103. C\u0103 s-a-ndr\u0103gostit de o femeie, \u00eenrolat\u0103 ca \u015fi el, iar ea \u00eei spune \u00een continuare b\u0103ie\u0163el. C\u0103 m\u00e2ine pleac\u0103 \u00een expedi\u0163ie \u00eentr-o zon\u0103 controlat\u0103 de talibani \u015fi face pe el de fric\u0103. (&#8230;) C\u0103 \u0163ine la ea \u015fi-i e tare dor de ea, c\u0103 de ea \u00eei pas\u0103 cel mai mult. Nu-i poate spune nici m\u0103car asta, fiindc\u0103 acum e adult \u2013 \u015fi e soldat\u201d.<br \/>\n\u201eAdev\u0103rata lupt\u0103 pe care am \u00eencercat s-o descriu trebuie c\u0103utat\u0103 \u00een sufletul fiec\u0103rui personaj\u201d, afirma Paolo Giordano, vorbind despre cartea de fa\u0163\u0103. Desigur, \u00een acest context, victoria sau \u00eenfr\u00e2ngerea cap\u0103t\u0103 un sens mult mai profund \u2013 \u015fi profund uman \u2013, spun\u00e2nd cititorului mult (\u015fi multe!) despre ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 nu ui\u0163i s\u0103 fii om. Chiar \u015fi \u00een mijlocul r\u0103zboiului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Paolo Giordano, Corpul uman, traducere de Vlad Russo, Editura Humanitas Fiction, 2014, Bucure\u015fti, &nbsp; \u201e\u00cen anii care au urmat misiunii, fiecare s-a str\u0103duit s\u0103-\u015fi fac\u0103 via\u0163a de nerecunoscut, pentru ca amintirea celeilalte, a existen\u0163ei dinainte, s\u0103-i apar\u0103 \u00eentr-o lumin\u0103 fals\u0103, artificial\u0103, \u015fi ca s\u0103 se conving\u0103 c\u0103 nimic din tot ce se \u00eent\u00e2mplase nu fusese&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/eroi-soldati-oameni\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Eroi, solda\u0163i, oameni<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13853,13852,13855,13854],"class_list":["post-22860","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-corpul-uman","tag-paolo-giordano","tag-razboaie-si-reportaje","tag-traducere-de-vlad-russo"],"views":1769,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22860","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22860"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22860\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22860"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22860"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22860"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}