Dac\u0103 G. C\u0103linescu, \u00een Istoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi (1941), a inclus un capitol despre Traduc\u0103tori (p. 859), \u00een care i-a amintit pe G. Murnu, cu traducerile din Homer, pe G. Co\u015fbuc, cu traducerea Eneidei, pe E. Lovinescu, cu traducerile din Homer, Tacit \u015fi Hora\u0163iu, pe \u015etefan Bezdechi, cu traducerile din Platon \u015fi Aristofan, pe Constantin Balmu\u015f, cu traducerile din Juvenal \u015fi Petroniu, pe N.I. Herescu, cu traducerile din Hora\u0163iu, dac\u0103 acela\u015fi critic literar, \u00een amplul articol despre G. Murnu, tot de traduc\u0103tor se ocup\u0103, iar nu despre poeziile lui \u201enu lipsite de frumuse\u0163e, de\u015fi chinuite de cuvinte inventate\u201c, pu\u0163ine istorii literare ce au urmat nu \u00eei mai iau \u00een seam\u0103 pe traduc\u0103torii din limbi str\u0103ine. \u00cen cartea lui Nicolae Manolescu, Istoria critic\u0103 a literaturii rom\u00e2ne. 5 secole de literatur\u0103 (2008) exist\u0103 capitolul Traduc\u0103tori \u015fi traduceri (pp. 1394-1395), \u00eens\u0103 un eminent traduc\u0103tor cum este Aurel Covaci nu este amintit. \u00cen celelalte istorii literare, ca aceea a lui Marian Popa, Istoria literaturii rom\u00e2ne de azi pe m\u00e2ine (2001). \u015fi \u00een aceea a lui Alex \u015etef\u0103nescu, Istoria literaturii rom\u00e2ne contemporane 1941\u20132000 (2008), despre un traduc\u0103tor ca Aurel Covaci afl\u0103m doar scurte referin\u0163e la biografia sa. Tot despre un moment din biografia lui Aurel Covaci scrie Monica Lovinescu \u00een O istorie a literaturii rom\u00e2ne pe unde scurte 1960\u20132000, ap\u0103rut\u0103 la Humanitas, \u00een 2014, edi\u0163ia fiind \u00eengrijit\u0103 \u015fi prefa\u0163at\u0103 de Monica Cioab\u0103. Vom vedea mai \u00eencolo ce apreciere se face despre Aurel Covaci.
\nO serie de personalit\u0103\u0163i au prefa\u0163at volume traduse de Aurel Covaci. Edgar Papu a opinat c\u0103 traducerea volumului Versuri de John Keats a reu\u015fit s\u0103 surprind\u0103 \u201etoate calit\u0103\u0163ile poetului, de la dulcea fluiditate muzical\u0103, ob\u0163inut\u0103 printr-un laborios travaliu poetic, \u015fi p\u00e2n\u0103 la imagismul s\u0103u grandios, \u015fi-au g\u0103sit o fidel\u0103 \u015fi admirabil\u0103 interpretare rom\u00e2neasc\u0103\u201c. Petru Cre\u0163ia a l\u0103udat harul traducerii Pentameronului; Nichita St\u0103nescu, cit\u00e2nd din poemul Oameni g\u0103uno\u015fi, din volumul Poeme, de S. Eliot, pe care l-a prefa\u0163at, laud\u0103 \u201eat\u00e2t de fireasca \u015fi frumoasa rescriere \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a lui Aurel Covaci\u201c, \u00een fine Ovidiu Drimba a l\u0103udat traducerile dup\u0103 Lusiada \u015fi Ierusalimul liberat, iar Edgar Papu, scriind despre traducerea Mart\u00edn Fierro, de Jose Hernandez, a salutat \u201ecu deosebit\u0103 satisfac\u0163ie excelenta t\u0103lm\u0103cire \u2013 prima \u00een rom\u00e2ne\u015fte \u2013 nu numai exact\u0103 sub aspectul lexicului \u015fi al sensului, dar \u015fi integral \u00eembibat\u0103 de climatul originalului\u201c.
\nO serie de articole au subliniat, de asemenea, marile calit\u0103\u0163i artistice ale traducerilor lui Aurel Covaci. Mircea Iv\u0103nescu, \u00een articolul Aurel Covaci la 50 de ani (din Transilvania, nr. 3\/1982), scrie \u00eentre altele: \u201e…este nu numai prilejul de a saluta un scriitor ajuns la v\u00e2rsta maturit\u0103\u0163ii, ci \u015fi o s\u0103rb\u0103toare pentru poezia rom\u00e2neasc\u0103 actual\u0103 c\u0103reia i se cuvine astfel adus un omagiu \u00een persoana unuia dintre reprezentan\u0163ii ei de seam\u0103. C\u0103ci Aurel Covaci este, \u00een momentul de fa\u0163\u0103, prin seriozitatea cump\u0103nit\u0103 a muncii sale, prin d\u0103ruirea neostentativ\u0103, dar at\u00e2t de rodnic\u0103 \u00een d\u0103ltuirea frumuse\u0163elor, deopotriv\u0103 viguroase \u015fi delicate ale cuv\u00e2ntului, prin foarte \u00eenalta \u015ftiin\u0163\u0103 a versului, pe care \u015ftie s\u0103-l ml\u0103dieze spre a exprima practic orice dore\u015fte, scriitorul care se apropie cel mai mult de figura nobil\u0103 a poetului renascentist\u201c. Aurel Covaci este, pentru Mircea Iv\u0103nescu, omul \u201ed\u0103ruit \u00een sensul cel mai absolut al culturii\u201c, care a tr\u0103it \u00een ascez\u0103, care avea elegan\u0163a de a nu vorbi despre sine, de a nu-\u015fi fi impus propriile versuri. C\u00e2nd s-a stins prematur din via\u0163\u0103, la 18 mai 1993, c\u00e2\u0163iva scriitori i-au l\u0103udat demersul de traduc\u0103tor din literatura universal\u0103. Constantin Cri\u015fan, \u00een articolul Aurel Covaci (din Arc. Litere. Arte, nr. 1-2\/1994) \u00eel laud\u0103 pe cel care a tradus \u201ecu o fascinant\u0103 congenialitate\u201c, poe\u0163i precum William Carlos Williams, Goethe, Byron, Milton, John Keats, T.S. Eliot, William Butler Yeats, Jos\u00e9 Marti, Pablo Neruda. Adrian Popescu, \u00een articolul Aurel Covaci (din Steaua, nr. 7-8\/1994) \u00eel evoc\u0103 pe cel al c\u0103rui evantai de traduceri a fost vast, pe cel care a fost \u201epractic, un traduc\u0103tor complet, \u00abrara avis\u00bb, st\u0103p\u00e2nind limbi romanice \u015fi neromanice, cu \u00eenzestrare extraordinar\u0103\u201c. Ion Pogorilovschi, psihologul, etnograful \u015fi criticul de art\u0103, cumnat al traduc\u0103torului, \u00eei laud\u0103, \u00een Luceaf\u0103rul (nr. 1\/1990), \u201epoliglotismul dezl\u0103n\u0163uit\u201c: \u201eAurel Covaci de\u0163ine recordul de a fi t\u0103lm\u0103cit cu ardoare \u015fi har, grandios mai ales \u00een versuri, dintr-un num\u0103r impresionant de culturi, \u015fi de limbi zidindu-se ingrat \u00eentr-o astfel de oper\u0103 p\u00e2n\u0103 la sacrificiul propriilor vise de crea\u0163ie original\u0103. Ultima limb\u0103 \u00eensu\u015fit\u0103 a fost ucraineana (\u00eei b\u0103nuia pe cunoscu\u0163ii ucraineni c\u0103 nici ei nu-\u015fi mai simt curat limba, sub impactul istoric al Moscovei), din care a apucat s\u0103 traduc\u0103 \u00een \u00eentregime, evident, o epopee\u201c. \u00cen aceea\u015fi revist\u0103, Micaela Ghi\u0163escu, \u00een articolul Traduc\u0103torul Lusiadei, \u00eel evoc\u0103 pe \u201ecel care avusese curajul \u015fi talentul (\u00een cazul lui nu e exagerat s\u0103 spun chiar \u00abgeniul\u00bb, de a transpune \u00een rom\u00e2ne\u015fte zeci de mii de versuri \u2013 cele mai importante epopee din literatura universal\u0103\u201c. \u201eAurel Covaci a fost \u2013 adaug\u0103 semnatara \u2013 un model de admirat, greu de atins, niciodat\u0103 de dep\u0103\u015fit. De fapt, acesta este cuv\u00e2ntul, traducerile lui Aurel Covaci sunt inegalabile\u201c.
\n\u00cen prima parte a edi\u0163iei O istorie a literaturii rom\u00e2ne pe unde scurte 1960\u20132000, sunt incluse cronici subsumate temei Scriitorii \u015fi ideologia, iar \u00een cea de a treia sec\u0163iune a acesteia, intitulat\u0103 Rezisten\u0163a prin cultur\u0103, figureaz\u0103 cronica, rostit\u0103 la Radio \u201eEuropa Liber\u0103\u201c pe data de 10 iunie 1977, Conferin\u0163a na\u0163ional\u0103 a scriitorilor, \u00een care, depl\u00e2ng\u00e2nd \u201eabsen\u0163a scandaloas\u0103\u201c din Consiliul \u015fi Biroul Uniunii Scriitorilor a unor nume precum Ion Negoi\u0163escu, Nicolae Breban, Emil Botta, Sorin Titel, Emil Brumaru, Mircea Iv\u0103nescu, Dan Lauren\u0163iu, Sorin M\u0103rculescu, Gelu Naum, Sa\u015fa Pan\u0103, Lucian Raicu, Al. C\u0103linescu, Al. George, Gh. Grigurcu \u015fi Alexandru Paleologu, Monica Lovinescu d\u0103 o list\u0103 a celor ale\u015fi pe criterii extraliterare. La un moment dat se \u00eentreab\u0103: \u201eCum se explic\u0103 infiltrarea \u00een consiliu a unei nulit\u0103\u0163i ca Aurel Covaci?\u201c Aceast\u0103 \u201enulitate\u201c avea \u00een urma sa o \u00eendelungat\u0103 activitate de traduc\u0103tor din literatura universal\u0103, tip\u0103rise vreo 29 de volume, c\u00e2teva \u00een colaborare, \u00eentre ele Lu\u00eds de Cam\u00f5es, Luisiada (1965), G. Basile, Pentameronul \u015fi Tasso, Ierusalimul liberat, care au fost apreciate ca marile sale realiz\u0103ri. C\u0103 alegerea sa \u00een 1977 n-a fost o infiltrare st\u0103 m\u0103rturie faptul c\u0103 a condus Sec\u0163ia de Traduceri a Uniunii Scriitorilor \u00eentre anii 1978 \u015fi 1993.
\nC\u0103ut\u0103m \u00een cele \u015fase volume de Unde scurte (1990-1996) ale Monic\u0103i Lovinescu s\u0103 vedem dac\u0103 a fost recenzat\u0103 vreo traducere din literatura universal\u0103 a lui Aurel Covaci, dar nu g\u0103sim nicio recenzie. \u00cen acest caz, este greu de \u00een\u0163eles pe ce se hazardeaz\u0103 insulta amintit\u0103.
\nAurel Covaci a avut un destin dramatic. Arestat de Securitate, pe 14 martie 1958, c\u00e2nd era student la Facultatea de Filologie, Sec\u0163ia de Istorie \u015fi critic\u0103 literar\u0103 a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti, este anchetat \u00een Bucure\u015fti \u015fi Ia\u015fi pentru \u201edelictul de uneltire contra ordinii sociale\u201c, este judecat \u015fi condamnat de Tribunalul Militar din Bucure\u015fti la trei ani \u00eenchisoare \u015fi cinci ani de interdic\u0163ie civic\u0103, \u00eempreun\u0103 cu studen\u0163ii Gloria Barna, Grigore Vere\u015f \u015fi Stela Pogorilovschi, care \u00eei va deveni so\u0163ie \u00een 1961. Gra\u0163iat \u015fi eliberat, i se respinge cererea de re\u00eenmatriculare la facultatea amintit\u0103, \u00eenc\u00e2t \u015fi el, \u015fi so\u0163ia sa au r\u0103mas cu studiile neterminate \u00een anul IV. Casa lor din strada Grigore Alexandrescu nr. 21, cump\u0103rat\u0103 cu banii primi\u0163i ca drept de autor pentru traducerea Lusiadei, care era deschis\u0103 multor scriitori, \u00een care au locuit o vreme Nichita St\u0103nescu \u015fi Gabriela Melinescu, a fost demolat\u0103 \u00een 1988 f\u0103r\u0103 desp\u0103gubiri, fapt care i-a agravat lui Covaci boala de inim\u0103 \u015fi i-a gr\u0103bit sf\u00e2r\u015fitul.
\nCel care, cum a scris Edgar Papu, reprezint\u0103 \u201eun exemplu poate unic pe plan mondial\u201c, care a primit premii ale Uni-unii Scriitorilor pentru Poems de W.C. Williams, pentru Incontro d\u2019amore de Corrado Alvaro (1971), \u015fi pentru Teatru de Tirso de Molina \u015fi Teatru de Lope de Vega (1983), care \u015ftia spre sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii treisprezece limbi, care a corespondat cu J.A. Gotysolo, Bernardo Atxaga, Justo Padron, Guy Goffetto \u015f.a. n-a fost \u2013 e nevoie s-o repet\u0103m? \u2013 o nulitate.
\nDac\u0103 unele istorii literare nu-l men\u0163ioneaz\u0103, dac\u0103 una dintre ele, a Monic\u0103i Lovinescu, \u00eel insult\u0103, de mare pre\u0163uire se bucur\u0103 \u00een Istoria rom\u00e2nilor, vol. X, Rom\u00e2nia \u00een anii 1948-1989, coordonat\u00e3 de Dinu C. Giurescu, membru titular al Academiei Rom\u00e2ne, care, pe o jum\u0103tate de pagin\u0103, prezint\u0103 \u201eProcesul\u201c lui Aurel \u015fi Stela Covaci, f\u0103c\u00e2nd \u00een final \u015fi aprecierea c\u0103 Aurel Covaci \u201es-a impus ca cel mai talentat traduc\u0103tor de poezie \u015fi proz\u0103 din spaniol\u0103, englez\u0103, italian\u0103 \u015fi francez\u0103\u201c, apreciere care este reluat\u0103 la pagina 205.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dac\u0103 G. C\u0103linescu, \u00een Istoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi (1941), a inclus un capitol despre Traduc\u0103tori (p. 859), \u00een care i-a amintit pe G. Murnu, cu traducerile din Homer, pe G. Co\u015fbuc, cu traducerea Eneidei, pe E. Lovinescu, cu traducerile din Homer, Tacit \u015fi Hora\u0163iu, pe \u015etefan Bezdechi, cu traducerile din Platon… Cite\u0219te mai mult »Aurel Covaci a fost o nulitate?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13850,13851],"class_list":["post-22858","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-aurel-covaci","tag-versuri-de-john-keats"],"views":4293,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22858","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22858"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22858\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22858"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22858"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22858"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}