Contrar a ce se crede de c\u0103tre unii, literatura de consum de\u0163ine un ridicat coeficiente de inter- \u015fi metatextualitate. M\u0103 opresc asupra cazului literaturii detectivistice. Evolu\u0163ia genului este un fapt nu at\u00e2t individual-calitativ (c\u0103ci nu se poate considera c\u0103 romanele Agathei Christie ar fi inferioare celor care le urmeaz\u00e3), c\u00e2t sistemic. Cine scrie roman poli\u0163ist trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 istoria genului \u015fi s\u0103 o ia \u00een considerare, a\u015fa cum un juc\u0103tor de \u015fah profesionist cunoa\u015fte un larg repertoriu de deschideri, pozi\u0163ii \u015fi finaluri. Detectivii fac adesea referiri unul la altul. Sherlock Holmes al lui Conan Doyle \u00eei judec\u0103 dispre\u0163uitor pe Auguste Dupin al lui Poe (\u201eun tip inferior\u201d) \u015fi pe Lecoq al lui Gaboriau (\u201eun c\u00e2rpaci mizerabil\u201d); de asemenea, \u00een A treia fat\u0103 (1966), Hercule Poirot \u201etocmai \u00ee\u015fi terminase magnum opus, o analiz\u0103 a marilor scriitori de fic\u0163iune poli\u0163ist\u0103, \u00eendr\u0103znise s\u0103 vorbeasc\u0103 caustic despre Edgar Allan Poe, \u00ee\u015fi exprimase nemul\u0163umirea fa\u0163\u0103 de lipsa de metod\u0103 sau ordine \u00een efuziunea romantic\u0103 a lui Wilkie Collins\u201d; Maurice Leblanc \u00eel ia peste picior pe Sherlock caricaturiz\u00e2ndu-l \u00een persoana detectivului Herlock Sholmes, o prad\u0103 facil\u0103 pentru Ars\u00e8ne Lupin etc. \u00cens\u0103, spre deosebire de \u015fah, odat\u0103 f\u0103cut\u0103 o descoperire \u00een interiorul genului, ea nu va putea fi repetat\u0103 dec\u00e2t cu riscul autodescalific\u0103rii. Mai mult ca \u00een cazul oric\u0103rui alt gen, autorul trebuie s\u0103 \u015ftie c\u0103 cititorul \u015ftie c\u0103 el trebuie s\u0103 \u015ftie \u2013 \u015fi a\u015fa mai departe. Dac\u0103 autorul X va recurge la ingeniozitatea Y, \u00een urm\u0103torul roman Y va fi integrat\u0103 \u015fi dep\u0103\u015fit\u0103 \u00eentr-un fel sau \u00een altul. De pild\u0103, dup\u0103 trucul \u201enaratorul este criminalul\u201d din cel de al patrulea roman al s\u0103u, Cine l-a ucis pe Roger Ackroyd?, Agatha Christie a mai recurs la el \u00een cel pu\u0163in dou\u0103 ocazii, \u00eens\u0103 cresc\u00e2ndu-i complexitatea astfel \u00eenc\u00e2t cititorii s\u0103 poat\u0103 fi p\u0103c\u0103li\u0163i din nou.
\n\u00cens\u0103 nu \u00eentotdeauna intertextualitatea e de bun augur. O dovede\u015fte scandalul recent dintr-un alt gen al artei de consum, benzile desenate. Este vorba despre universul lui Batman \u2013 Omul-Liliac, Cavalerul \u00centunecat \u015f.a.m.d. Pentru num\u0103rul 41 al seriei Batgirl, \u0163in\u00e2nd de acest univers (Batgirl este aliata lui Batman), artistul grafic Rafael Albuquerque propusese o copert\u0103 \u00een care Batgirl ap\u0103rea abuzat\u0103 de Joker, unul dintre negativii cei mai r\u0103i din Gotham. \u00cen inten\u0163ie, coperta era un citat-omagiu dintr-un roman grafic din anii \u201980 apar\u0163in\u00e2ndu-i marelui Alan Moore. De\u015fi, la Moore, Batgirl o p\u0103\u0163ise\u00a0 mai r\u0103u (violat\u0103 de Joker, sf\u00e2r\u015fise \u00eentr-un scaun cu rotile), fanilor \u015fi fanelor Femeii-Liliac\u00a0le-a p\u0103sat prea pu\u0163in de aceast\u0103 preceden\u0163\u0103 ilustr\u0103. Ei s-au ar\u0103tat oripila\u0163i de ipostaza umilitoare \u00een care apare supereroina lor preferat\u0103. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t lumea comicsurilor este dominat\u0103 de b\u0103rba\u0163i \u015fi la nivelul cititorilor, \u015fi la cel al personajelor: umilirea lui Batgirl, una dintre rarisimele protagoniste \u00een acest univers adesea misogin, a fost suprareceptat\u0103 drept ceva cu o b\u0103taie mult mai ad\u00e2nc\u0103 dec\u00e2t ar putea p\u0103rea la prima vedere. \u00cen cele din urm\u0103 coperta a fost retras\u0103 \u2013 artistul \u00eensu\u015fi, speriat de reac\u0163ia de pe platformele de socializare, a cerut asta studiourilor DC Comics, neg\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp c\u0103 ar fi vorba de vreo cenzur\u0103.
\nOnoarea Femeii-Liliac\u00a0a fost salvat\u0103 in extremis. \u00cens\u0103 bietului Joker nu i se poate prevedea un viitor prea roz: \u00een c\u00e2\u0163iva ani, oric\u00e2t de r\u0103u s-ar da, m\u00e2na p\u0103pu\u015farilor lui corec\u0163i politic nu-i vor permite s\u0103 lezeze dec\u00e2t cel mult mu\u015fte \u015fi \u0163\u00e2n\u0163ari, la fel ca un flacon de Raid.<\/p>\n
Later edit:<\/strong><\/p>\n \u00cen textul de mai sus a fost emendat\u0103\u00a0confuzia \u00eentre Batgirl \u0219i Catwoman care se strecurase \u00eentr-o prim\u0103 versiune ap\u0103rut\u0103, vai, \u00een edi\u021bia print. (M.I.)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Contrar a ce se crede de c\u0103tre unii, literatura de consum de\u0163ine un ridicat coeficiente de inter- \u015fi metatextualitate. M\u0103 opresc asupra cazului literaturii detectivistice. Evolu\u0163ia genului este un fapt nu at\u00e2t individual-calitativ (c\u0103ci nu se poate considera c\u0103 romanele Agathei Christie ar fi inferioare celor care le urmeaz\u00e3), c\u00e2t sistemic. Cine scrie roman poli\u0163ist… Cite\u0219te mai mult »Intertexte \u00een arta de consum<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[5924,13845,13842,13844,13843],"class_list":["post-22848","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-benzile-desenate","tag-intertextualitatea","tag-literatura-de-consum","tag-literatura-detectivistica","tag-metatextualitate"],"views":1673,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22848","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22848"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22848\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22848"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22848"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22848"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}