{"id":22842,"date":"2015-03-26T13:01:35","date_gmt":"2015-03-26T11:01:35","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22842"},"modified":"2015-03-26T13:01:35","modified_gmt":"2015-03-26T11:01:35","slug":"arhetip-si-fascinatie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/arhetip-si-fascinatie\/","title":{"rendered":"Arhetip \u015fi fascina\u0163ie"},"content":{"rendered":"

Despre ini\u0163ierea prin Eros \u00een opera lui E.T.A. Hoffmann<\/strong><\/p>\n

\n

\n\u00cenc\u0103 din primele pagini ale nuvelei Urciorul de aur de E.T.A. Hoffmann observ\u0103m c\u0103 exist\u0103 anumite simptome care atest\u0103 faptul c\u0103 o anumit\u0103 hierofanie este pe cale s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, hierofanie ce poate fi pus\u0103 \u00een rela\u0163ie cu o presupus\u0103 dorin\u0163\u0103 a arhetipului de a se concretiza. Exemplul cel mai concludent este episodul \u00een care lui Anselmus, personajul central al nuvelei noastre, i se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een fa\u0163a ochilor spectacolul oferit de cele trei \u015ferpoaice verzi-aurii, ce coincide cu o dereglare a ordinii ini\u0163iale, suger\u00e2ndu-se astfel o imixtiune a unor elemente de tip fantastic \u00een economia textului. Secven\u0163a corespunde unei manifest\u0103ri a incon\u015ftientului colectiv ce se leag\u0103 \u00eentru c\u00e2tva de imaginea animei, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 v\u00e2rsta lui Anselmus este una potrivit\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015firii ritului marital, demonstr\u00e2nd o oarecare compulsivitate a animei \u00een raport cu sinele. O alt\u0103 interpretare pe care am putea-o oferi se leag\u0103 tot de teoriile propuse de Jung \u015fi anume de procesul individua\u0163iei, cea mai \u00eenalt\u0103 form\u0103 de \u00eemplinire spiritual\u0103 \u015fi mental\u0103 asociat\u0103 \u00een tradi\u0163ia buddhist\u0103 cu starea de Nirvana, unificarea cu divinitatea, acel transfer al energiilor creatoare, esen\u0163e ale unei existen\u0163e \u00een totalitate armonioase. Acesta opereaz\u0103 o anumit\u0103 uniune cu principiul feminin din dorin\u0163a de a reface\u00a0 unitatea ini\u0163ial\u0103, primordial\u0103, situat\u0103 sub bagheta Timpului Sacru. Refacerea armoniei ancestrale se raporteaz\u0103 \u015fi la ideea de ciclicitate, \u00eentruc\u00e2t aceasta atest\u0103 dimensiunea universal\u0103 a spiritului uman, capacitatea de a trece dincolo de Timp, Istorie sau Spa\u0163iu.
\nToate aceste fundamente se leag\u0103 de arhetipul Erosului, unul dintre coordonatele principale ale textului nostru, care demonstreaz\u0103 tocmai for\u0163a incomensurabil\u0103 pe care spiritul uman o ob\u0163ine \u00een interiorul opera\u0163iei de transmutare sufleteasc\u0103, for\u0163\u0103 care se aseam\u0103n\u0103 cu plenitudinea Sinelui proclamat\u0103 de Jung. Aici este portretizat\u0103 prin intermediul simbolurilor (\u015farpele, salamandra, cristalul, urciorul, precum \u015fi prin culori \u2013 alb, verde, auriu \u2013 \u015fi metale pre\u0163ioase \u2013 aur, respectiv argint, asociat b\u0103rbatului tocmai pentru a ilustra presiunea animei) \u015fi a rela\u0163iei care se \u00eenfirip\u0103 \u00eentre studentul Anselmus \u015fi Serpentina, mezina arhivarului Lindhorst ce \u00eentruchipeaz\u0103 perechea sa \u00een planul mitic. Dac\u0103 l-am urma pe Eliade, am putea spune c\u0103 Anselmus \u00ee\u015fi rateaz\u0103 cumva \u00eemplinirea prin iubire \u00een plan ancestral, ceea ce \u00eel oblig\u0103 \u00een mod automat s\u0103 caute de-a lungul Timpului acea imagine, acea verig\u0103 lips\u0103 a mecanismului s\u0103u interior, apropiindu-ne de ritualurile str\u0103vechi de uniune a dou\u0103 entit\u0103\u0163i create sub forma unui tot, dar desp\u0103r\u0163ite de circumstan\u0163e sau de diferite ac\u0163iuni nefaste care au declan\u015fat astfel separarea. Putem aminti aici cuplul divin Isis-Osiris din panteonul egiptean care, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 apar\u0163ineau aceleia\u015fi \u201efamilii\u201c, fiind fra\u0163i, fuseser\u0103 n\u0103scu\u0163i tot \u00een urma unei uniuni dintre doi fra\u0163i, zeul p\u0103m\u00e2ntului Geb cu zei\u0163a cerului Nut. Cuplul atest\u0103 \u015fi el o cristalizare a unor spa\u0163ii v\u0103zute ca reprezent\u0103ri diametral-opuse, imposibil de adus laolalt\u0103. Privit din perspectiv\u0103 jungian\u0103, acest arhetip al iubirii poate ilustra faza de coniunctio mentalis, concretizat cu ajutorul arhetipului nun\u0163ii sacre (The Holy Wedding) \u015fi prezent \u00een ritualurile \u015fi procedeele alchimice, ceea ce ne demonstreaz\u0103 c\u0103 Anselmus este pe cale de a accede la o cunoa\u015ftere de tip superior care pleac\u0103 de la sondarea sinelui, de la \u00eentoarcerea spre interior, spre ad\u00e2ncurile sufletului. Aceast\u0103 \u201enunt\u0103\u201c reprezint\u0103 o etap\u0103 extrem de important\u0103 deoarece la nivelul ei are loc transferul \u00eentre coordonatele con\u015ftiente \u015fi incon\u015ftiente, al c\u0103rui rezultat este comuniunea cu spiritul creator. Arhetipul trebuie pus \u00een rela\u0163ie cu cel al ini\u0163ierii, \u00eentruc\u00e2t \u015fi Serpentina este cea care contribuie \u015fi particip\u0103 la realizarea spiritual\u0103 a lui Anselmus prin faptul c\u0103 \u00eel alege. Din perspectiva studiului literar am putea afirma c\u0103 t\u00e2n\u0103ra \u015ferpoaic\u0103 reprezint\u0103 pentru studentul nostru, aflat \u00een ipostaza artistului, muza inspira\u0163iei necesar\u0103 pentru na\u015fterea unei Opus Magnum veritabile, care trebuie s\u0103 fie o prezen\u0163\u0103 constant\u0103 \u00een laboratorul s\u0103u, artistul put\u00e2nd fi a\u015fadar asemuit unui alchimist preocupat permanent de g\u0103sirea combina\u0163iei perfecte. Celelalte dou\u0103 personaje, arhivarul devenit salamandr\u0103 (simbol al devenirii, al purific\u0103rii prin foc, dar \u015fi un simbol malefic prin aproprierea de \u015farpe ca animal htonian, ce denot\u0103 latura ascuns\u0103, magico-ritualic\u0103 sau dragon) \u015fi vr\u0103jitoarea pot fi \u00eentrup\u0103ri ale instinctelor negative refulate \u00een incon\u015ftient \u2013 folosinde-ne astfel de teoria freudian\u0103 \u2013 sau pot reprezenta o \u00eentrupare a ispitelor, a impedimentelor care populeaz\u0103 drumul anevoios al crea\u0163iei, \u00eencerc\u00e2nd din r\u0103sputeri s\u0103 abat\u0103 artistul de la misiunea sa, devenit\u0103 \u00een aceste circumstan\u0163e sacr\u0103.
\nCeea ce se ilustreaz\u0103 prin acest arhetip este dualitatea dintre dragostea carnal\u0103, pasional\u0103 (ce ar putea fi reprezentat\u0103 prin intermediul Veronic\u0103i, t\u00e2n\u0103ra fiic\u0103 a lui Paulmann, cea care \u00eentruchipeaz\u0103 iubirea sa \u00een planul terestru, de care Anselmus se simte atras) \u015fi dragostea spiritual\u0103, imaterial\u0103, ce merge dincolo de barierele timpului, sugerat\u0103 \u00een textul nostru prin portretul frumoasei Serpentina care apare, a\u015fa cum deja am constatat, \u00eentr-un moment \u00een care t\u00e2n\u0103rul ar trebui s\u0103 ating\u0103 maturizarea sexual\u0103. Dincolo de aceste interpret\u0103ri este necesar\u0103 \u015fi o radiografiere a principalelor simboluri \u00eent\u00e2lnite pe parcursul nuvelei, \u00eentruc\u00e2t ele contribuie \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103 la formalizarea arhetipului. El mai poate fi v\u0103zut \u015fi ca reprezentare primordial\u0103 a armoniei celeste (dualitatea ce d\u0103 na\u015ftere unirii, concept ce figureaz\u0103 \u015fi \u00een religiile orientale), exemplele folosite \u00een sus\u0163inerea ideii noastre rezum\u00e2ndu-se la imaginea \u015farpelui, a vr\u0103jitorului sau a b\u0103tr\u00e2nului \u00een\u0163elept, a clopotului de sticl\u0103, a urciorului \u015fi la semnifica\u0163iile pe care le poart\u0103 ascunse \u00een ele culorile \u015fi metalele (verde, auriu, aur, argint, alb). \u015farpele, animal lunar, poart\u0103 \u00een sine imaginea unei dualit\u0103\u0163i, deoarece acesta ilustreaz\u0103 at\u00e2t beneficul, c\u00e2t \u015fi maleficul, manifestate prin diferitele \u201e\u00eentrebuin\u0163\u0103ri\u201c ale reptilei \u015fi anume salvator pentru unele popoare, dar \u015fi du\u015fman de temut, prin \u201eviclenia diabolic\u0103 \u015fi imobilitatea privirii, care au f\u0103cut s\u0103 fie socotit ca demon al focului\u201c (Doina Ru\u015fti, Dic\u0163ionar de teme \u015fi simboluri din literatura rom\u00e2n\u0103, Simbolistica \u015farpelui, Editura Univers Enciclopedic, Bucure\u015fti, 2002). \u00cens\u0103, ca divinitate htonian\u0103, func\u0163ia sa principal\u0103 este de a personifica eterna reversibilitate, ciclicitate a Timpului tocmai prin faptul c\u0103 poate fi asociat cu Ouroboros, \u015farpele mitic ce \u00ee\u015fi \u00eenghite propria coad\u0103, o reprezentare ce scoate la iveal\u0103 \u015fi necesitatea unei perspective interioare, a cunoa\u015fterii sistemului sufletesc care ajut\u0103 la propagarea ideii de rena\u015ftere \u00eentr-o form\u0103 superioar\u0103 a spiritului. \u00cen ceea ce prive\u015fte reprezent\u0103rile alchimice, \u015farpele reprezint\u0103 un element-cheie, o emblem\u0103 a acestui proces, deoarece portretizeaz\u0103, prin lep\u0103darea succesiv\u0103 a pielii, materia \u00een continu\u0103 transformare.
\nDe men\u0163ionat este \u015fi coloristica atribuit\u0103 acestui animal sacru, sugerat\u0103 \u00een opera noastr\u0103 cu ajutorul unor culori alese nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, ci prin strict\u0103 raportare la procesul descris, acela de devenire spiritual\u0103 a individului ales \u015fi ini\u0163iat \u00een tainele absconse ale opera\u0163iei de transformare a sinelui. Verdele trimite \u00een mod direct la vegeta\u0163ie, la natur\u0103, fiind asociat cunoa\u015fterii prin intermediul for\u0163elor primordiale, \u00eens\u0103 trebuie s\u0103 observ\u0103m c\u0103 acesta este al\u0103turat auriului, culoare prin excelen\u0163\u0103 solar\u0103, ce reprezint\u0103 unul dintre dezideratele alchimi\u015ftilor din vechime, care corespunde operei la ro\u015fu (rubedo), momentul unific\u0103rii supreme \u015fi al model\u0103rii spirituale. Mai mult, aceste dou\u0103 culori sunt asociate celor dou\u0103 principii esen\u0163iale, dar opuse, anume feminin (verde) \u2013 masculin (ro\u015fu), lun\u0103-soare, sentiment-ra\u0163iune, cu precizarea c\u0103 \u00een nuvela \u00een discu\u0163ie asist\u0103m la o inversare a func\u0163iilor \u00een sensul c\u0103 masculinul preia ceva din postura feminin\u0103 prin faptul c\u0103 lui i se asociaz\u0103 simbolul lunar, argintul, ilustrat prin intermediul clopotului de cristal, \u00een timp ce femininului \u00eei este asociat un element solar, prin excelen\u0163\u0103 masculin, ceea ce ne face s\u0103 ne g\u00e2ndim, din perspectiva studiilor lui Jung, la manifest\u0103ri ale lui animus, respectiv anima \u00een incon\u015ftientul celor dou\u0103 personaje. Totodat\u0103, faptul c\u0103 urciorul este de aur sugereaz\u0103 ideea c\u0103 procesul des\u0103v\u00e2r\u015firii nu se poate realiza f\u0103r\u0103 ajutorului femininului (deoarece urciorul este al fetei, Anselmus devenind beneficiar al lui numai prin c\u0103s\u0103toria ritualic\u0103 cu Serpentina), iar forma acestuia poate fi o reprezentare simbolic\u0103 a cazanului \u00een care se \u00eenf\u0103ptuie\u015fte Piatra, demonstr\u00e2ndu-ne \u00eenc\u0103 o dat\u0103 c\u0103 \u00een interiorul oric\u0103rui text literar se afl\u0103 fie o structur\u0103 mitico-arhetipal\u0103, fie posibilitatea de a o citi astfel. Simbolistica numelui este \u015fi ea important\u0103 deoarece scoate la iveal\u0103 una dintre \u00eensu\u015firile fundamentale ale animalului \u00een discu\u0163ie \u015fi anume inteligen\u0163a, portretizat\u0103 de numele fetei, Serpentina, pe care \u00eel putem asocia, prin analogie, cu\u00a0 termenul latin sapientia.
\n\u0162elul omului este, a\u015fadar, acela de a atinge starea de individua\u0163ie, apropiindu-se astfel de una dintre cele mai frumoase defini\u0163ii date vreodat\u0103 alchimiei care ne spune c\u0103 aceasta din urm\u0103 \u201esimbolizeaz\u0103 evolu\u0163ia \u00eens\u0103\u015fi a omului de la o stare \u00een care predomin\u0103 materia la o stare spiritual\u0103\u201c pentru c\u0103 \u201es\u0103 transformi metalele \u00een aur \u00eenseamn\u0103 s\u0103 transformi omul \u00een spirit pur\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Despre ini\u0163ierea prin Eros \u00een opera lui E.T.A. Hoffmann \u00cenc\u0103 din primele pagini ale nuvelei Urciorul de aur de E.T.A. Hoffmann observ\u0103m c\u0103 exist\u0103 anumite simptome care atest\u0103 faptul c\u0103 o anumit\u0103 hierofanie este pe cale s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, hierofanie ce poate fi pus\u0103 \u00een rela\u0163ie cu o presupus\u0103 dorin\u0163\u0103 a arhetipului de a se… Cite\u0219te mai mult »Arhetip \u015fi fascina\u0163ie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[13838],"class_list":["post-22842","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-opera-lui-e-t-a-hoffmann"],"views":1659,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22842","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22842"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22842\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22842"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22842"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22842"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}